Legea Insolventei se modifica de maine
Legea insolventei va suferi modificari de la 1 februarie, ca urmare a intrarii in vigoare a noilor coduri Penal si de Procedura Penala.
Potrivit informatiilor furnizate de CITR, art. 36 din Legea 85/2006 prevedea ca, in momentul deschiderii procedurii de insolventa, vor fi suspendate „toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita” formulate impotriva societatii debitoare. Prin modificarile aduse de cele doua noi coduri, vor face exceptie de la aceasta suspendare cazurile de judecare a actiunilor civile in cadrul proceselor penale.
Art. 53 din Legea 85/2006, in forma anterioara modificarii, prevedea ca toate bunurile instrainate de catre administratorul judiciar/ lichidator in cadrul procedurii insolventei sunt dobandite libere de sarcini de orice fel, cum ar fi ipoteci, garantii mobiliare de orice fel, inclusiv de masurile asiguratorii instituite in cursul procesului penal. Prevederea era extrem de utila, facilitand valorificarile de active in cadrul procedurii. Modificarea vizeaza partial textul, aratand ca bunurile se dobandesc libere de sarcini, insa se excepteaza masurile asiguratorii sau cele preventive luate in cursul procesului penal. Asta inseamna ca cel care cumpara un bun pe care este pus un sechestru penal ar trebui sa preia bunul cu acel sechestru, sau ca administratorul judiciar sa obtina ridicarea lui de catre organele penale. Cum ambele variante sunt putin probabile, aceasta modificare va insemna practic o blocare a vanzarilor cu efecte nefaste asupra procedurii de insolventa. Mentionam ca prin blocarea la vanzare a acestor bunuri nu se asigura o recuperare efectiva a prejudiciului de catre victima, pentru ca aceasta va avea acelasi tratament la distribuiri, indiferent daca exista sau nu un sechestru. Prevederea este astfel inutila din punctul de vedere al procesului penal, in schimb fiind de natura a ingreuna procedura insolventei.
„Calitatea acestor doua modificari este indoielnica, in sensul in care ele nu rezoneaza deloc cu mecanismele procedurii de insolventa. Desi intentia este cu siguranta una buna – de a proteja posibilitatea de recuperare a prejudiciului partii civile intr-un proces penal – in realitate efectul lor va fi unul de ingreunare a procedurilor de insolventa”, a adaugat Vasile Godinca-Herlea.
O alta modificare este lista infractiunilor savarsite de organele de conducere, care anuleaza dreptul debitoarei de a mai propune un plan de reorganizare. De asemenea, noul Cod Penal abroga o serie de infractiuni din Legea insolventei, urmand ca ele sa fie reglementate in cadrul Codului. Este vorba in special de bancruta simpla (art. 240 noul Cod Penal), bancruta frauduloasa (art. 241 noul Cod Penal) si gestiune frauduloasa (art.242 alin. 2 noul Cod Penal).
Sursa: http://www.avocatnet.ro
Medierea penala – Unul din elementele de noutate din Noul Cod de procedura penala
Faze procesuale si organe judiciare: Procesul penal va avea patru faze: urmarirea penala (care se desfasoara cu privire la fapta imediat dupa sesizare, si apoi cu privire la persoana), camera preliminara, judecata (în prima instanta si, eventual, în calea de atac a apelului) si executarea a hotarârii judecatoresti definitive.
.Organele de urmarire penala sunt procurorul si organele de cercetare penala (cele ale politiei judiciare si cele speciale). În cursul urmaririi penale, drepturile omului sunt ocrotite în mod special: masurile preventive, masurile asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter provizoriu, perchezitia, folosirea tehnicilor speciale de supraveghere vor fi autorizate de judecatorul de drepturi si libertati, care apoi devine incompatibil sa solutioneze cauza pe fond. Acest judecator, la cererea procurorului, procedeaza si la audierea anticipata a martorului daca exista riscul sa nu mai poata fi audiat ulterior în faza de judecata.
Legalitatea probelor administrate si a trimiterii în judecata sunt verificate în termen de cel mult 60 zile de la sesizarea instantei de catre un judecator în cadrul activitatii de camera preliminara, eliminându-se astfel posibilitatea ca mai târziu dosarul sa fie returnat de instanta de judecata la procuror.
Judecata revine completului de judecata alcatuit dintr-un judecator în prima instanta (3 la ICCJ) si doi judecatori în apel (5 la ICCJ).
Competenta: S-a restrâns categoria infractiunilor pentru care procurorul era obligat sa efectueze urmarire penala proprie.
Tribunalul nu va mai judeca cai de atac, ci de la Judecatorii si Tribunale, hotarârile vor fi apelate doar la curtea de apel. Se desfiinteaza Tribunalul Militar Teritorial si parchetul aferent. Daca urmarirea penala este efectuata de DNA, procurorul DNA trebuie sa participe la solutionarea oricarei plângeri, cereri, contestatii.
Dupa începerea cercetarii judecatoresti nu mai este posibila declinarea de competenta decât în favoarea unei instante superioare. Daca un demnitar al statului este judecat de ICCJ, demisia lui din acea calitate nu va mai atrage schimbarea instantei, daca fapta are legatura cu atributiile de serviciu sau deja s-a pronuntat prima hotarâre. Justitia este lasata aproape de cetatean chiar si în caz de stramutare: astfel, un dosar se poate muta de ICCJ de la o curte de apel doar la o alta învecinata, iar stramutarea de la o judecatorie sau un tribunal se dispune de curtea de apel doar la o instanta din circumscriptia ei si numai pentru suspiciuni care vizeaza impartialitatea tuturor judecatorilor instantei. Si procurorul poate cere de acum recuzarea judecatorului si stramutarea judecarii cauzelor, pastrând de asemenea dreptul de a cere desemnarea unei alte instante înainte de emiterea rechizitoriului.
Partile si subiectii procesuali principali: Victima infractiunii este introdusa în proces ca persoana vatamata, iar daca nu vrea sa participe, trebuie sa declare expres acest lucru, caz în care va putea fi audiata ca martor; când pretinde repararea prejudiciului, persoana vatamata se numeste parte civila.
Persoana cercetata se va numi suspect, iar când se pune în miscarea actiunea penala împotriva lui va fi inculpat. Asiguratorul va fi parte responsabila civilmente.
Masuri preventive: Retinerea poate fi dispusa de politist sau procuror pe 24 ore cu privire la suspect sau inculpat.
Controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune nu mai sunt acum masuri subsecvente arestarii preventive, ci alternative la arestare; ele se dispun în fiecare faza procesuala de cel care exercita functia respectiva; cautiunea este de minim 1.000 lei.
Apare o noua masura preventiva: arestul la domiciliu, pe care o poate dispune doar un judecator pe 30 zile în cursul urmaririi penale, respectiv pe durata nedeterminata în cursul judecatii.
Arestarea se poate dispune numai în patru situatii (fuga, influentare martori, presiuni victima, alta infractiune), iar pe motivul pericolului pentru ordinea publica o persoana poate fi arestata numai în cazul suspectarii de comitere a unor infractiuni foarte grave enumerate expres de lege. Masura se ia pentru 30 zile cu posibilitatea prelungirii, fara a depasi 180 zile în cursul urmaririi penale, respectiv jumatatea maximului special (dar fara a depasi 5 ani) în faza de prima instanta.
Cu exceptia retinerii care se poate dispune daca sunt indicii temeinice sau probe care sa fundamenteze o suspiciune rezonabila cu privire la comiterea faptei, pentru celelalte masuri sunt necesare neaparat probe. Împotriva Doar retinerii se poate face plângere la procuror, iar împotriva celorlalte masuri numai contestatie la judecator.
Forme restrânse ale procesului: Va fi posibila desfasurarea unui proces în forma abreviata: în faza de urmarire penala, pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani închisoare, între procuror si inculpat se poate încheia un acord de recunoastere a vinovatiei daca inculpatul recunoaste fapta, accepta încadrarea juridica, si e de acord cu cuantumul pedepsei si modul de executare propuse de procuror; acordul va fi avizat de procurorul ierarhic superior si va fi încuviintat de instanta de judecata.
E posibil ca procesul sa se desfasoare în forma simplificata: în fata instantei, pentru orice infractiune în afara de cele sanctionate cu detentiune pe viata, inculpatul poate recunoaste învinuirea si judecata sa se faca pe baza probelor administrate în faza de urmarire penala, caz în care se vor reduce cu o treime limitele de pedeapsa legale.
Nesanctionarea inculpatului: Pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani, procurorul poate decide în anumite conditii sa renunte la urmarirea penala daca nu exista interes public (principiul oportunitatii urmaririi penale), dispunând ca inculpatul sa îndeplineasca anumite obligatii.
Daca dosarul ajunge totusi în fata instantei, aceasta poate decide renuntarea la aplicarea pedepsei aplicând un avertisment daca pedeapsa legala este pâna în 5 ani. Pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani si daca pedeapsa stabilita este amenda sau închisoare de cel mult 2 ani, judecatorul poate constata vinovatia inculpatului si acorda un termen de doi ani în care el sa îndeplineasca anumite obligatii, iar la finalul perioadei va decide daca va mai aplica pedeapsa – amânarea aplicarii pedepsei.
Apararea are noi drepturi si obligatii fata de acum: avocatul are dreptul sa participe la audierea oricarei persoane în cursul procesului si are acces la dosar oricând, limitarea acestui drept fiind foarte stricta; ca urmare, nici nu mai este obligatorie prezentarea materialului de urmarire penala.
Când avocatul ales nu se prezinta si este înlocuit de unul din oficiu, acestuia i se da un termen pentru a pregati apararea, care în faza de judecata este de minim 3 zile. Daca persoana ascultata de organul judiciar este obosita sau bolnava si îi este afectata astfel capacitatea fizica sau psihica, se întrerupe audierea. Atunci când inculpatul este trimis în judecata, lui i se va comunica rechizitoriul. Partilor li se comunica sub semnatura drepturile si obligatiile procesuale. Orice audiere în aceasta faza procesuala este, de regula, înregistrata audio sau chiar audiovideo, în declaratia luata se consemneaza cine a pus întrebarea si se semneaza declaratia de avocatii tuturor partilor, prezenti.
Medierea: Dreptul la un mediator se comunica partilor si subiectilor procesuali principali înainte de audiere. Exista în continuare posibilitatea ca victima si infractorul sa încheie întelegeri cu privire la pretentiile civile, fie direct între ele (tranzactie), fie prin intermediul unui tert (mediere civila în procesul penala) – în latura civila a procesului aceasta va duce la solutionarea actiunii civile potrivit vointei partilor, iar în latura penala a procesului va constitui un element ca judecatorul sa dispuna renuntarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicarii pedepsei, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ori sa retina circumstante atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime si chiar sa dispuna liberarea conditionata a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei.
Noul cod permite si medierea penala, iar din acest punct de vedere vor exista doua categorii de infractiuni. O prima categorie este cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor si victima va împiedica începerea sau desfasurarea procesului penal (infractiunile urmaribile la plângerea prealabila si cele urmaribile din oficiu dar pentru care este posibila împacarea). O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul sa renunte la urmarirea penala si sa acorde infractorului un termen de 9 luni în care sa îndeplineasca obligatiile asumate prin acord.
Sesizarea organului judiciar: Apar modificari la plângerea prealabila: de la termenul de 2 luni de la data cunoasterii faptuitorului se trece la termenul de 3 luni de la data cunoasterii comiterii faptei.
Celeritate: Sunt prevederi care va duce la urgentarea solutionarii unui dosar: Când dosarul ajunge în fata completului de judecata dupa ce a trecut de camera preliminara, cauza nu mai poate fi restituita la procuror. Orice schimbare de domiciliu a partii se comunica în 3 zile, altfel citarea ei la domiciliul initial ramâne valabila. Daca inculpatul este arestat, termenele de judecata se dau la interval de maxim 7 zile. Inculpatul arestat poate solicita sa fie judecat în lipsa. Se poate acorda doar un singur termen pentru angajarea aparatorului. În faza de judecata se vor readministra probele din faza de urmarire penala numai daca acestea sunt contestate. Daca urmarirea penala sau judecata în prima instanta dureaza mai mult de un an, respectiv în apel dureaza mai mult de 6 luni, se poate face contestatie cu privire la durata la judecatorul de drepturi si libertati, respectiv la instanta ierarhic superioara.
Minorii: Daca victima este o persoana fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa, acordarea asistentei juridice este obligatorie. Pentru minorul pagubit, procurorul este cel care poate exercita actiunea civila daca nu o face reprezentantul legal.
Daca suspectul/inculpatul este minor, în proces se citeaza Directia generala de asistenta sociala si protectie a minorului (în faza de urmarire penala), respectiv Serviciul de probatiune (în faza de judecata) si e obligatorie efectuarea unui referat de evaluare de catre acest serviciu. Retinerea si arestarea pot fi dispune numai exceptional. Minorii pot fi condamnati doar la masuri educative neprivative sau privative de libertate.
Solutionare: Procurorul poate dispune netrimiterea în judecata prin clasare (când sunt impedimente legale la declansarea sau desfasurarea urmaririi penale) sau renuntare la urmarirea penala (când nu exista interes public) – aceste solutii pot fi atacate cu plângere la judecatorul de camera preliminara. Trimiterea în judecata se dispune prin rechizitoriu, si numai ulterior punerii în miscare a actiunii penale prin ordonanta care se emite obligatoriu când exista probe de vinovatie a inculpatului.
În fata instantei de judecata sarcina probei revine în principal acuzarii, iar inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Probele nelegal obtinute sunt excluse din proces. Instanta poate dispune achitarea sau încetarea procesului penal, respectiv condamnarea (numai când îsi formeaza convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice îndoiala rezonabila), amânarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedepsei.
Atunci când stabileste anumite obligatii în sarcina sa, procurorul, respectiv instanta de judecata pot stabili prestarea unei munci în folosul comunitatii numai cu acordul inculpatului/condamnatului (ca obligatie în caz de renuntare la urmarire penala, de amânare a executarii pedepsei sau de renuntare la aplicarea pedepsei, respectiv în caz de înlocuire a amenzii penale neplatite din motive neimputabile). Atunci când amenda penala nu se plateste cu rea-credinta, sanctiunea este înlocuirea ei în închisoarea.
Cai de atac: Dispare calea de atac a recursului, astfel ca sentintele pronuntate în prima instanta vor putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv în întregime. Hotarârea astfel pronuntata este definitiva si se pune în executare. Numai pentru 5 motive care vizeaza doar legalitatea poate fi exercitata calea extraordinara de atac numita recurs în casatie, care se solutioneaza de ICCJ. Mai sunt cai extraordinare contestatia în anulare (pentru vicii de procedura, nelegala constituire sau compunere a completului, lipsa asistentei juridice) si revizuirea (pentru aspecte noi, ivite ulterior pronuntarii hotarârii definitive, inclusiv declararea ca neconstitutionala a textului de lege pe care s-a întemeiat hotarârea definitiva sau statul român a fost condamnat la CEDO), care se depune numai la instanta. Un proces poate fi redeschis numai la cererea persoanei condamnare în lipsa, daca nu a stiut de proces.
Practica unitara: Ca si pâna acum, pentru solutii definitive diferite în ce priveste dezlegarea unor probleme de drept, ICCJ poate fi sesizata sa pronunte o decizie în interesul legii. Noul cod prevede ca pentru procesele pe rol, instantei de control judiciar unde se afla cauza poate sesiza de asemenea ICCJ pentru a pronunta o hotarâre prealabila cu privire la chestiunea în drept ce comporta discutii.
Executarea Executarea pedepsei închisorii poate fi amânata sau întrerupta numai pentru doua motive: boala grava care nu poate fi tratata nici în sistemul penitenciar, nici sub paza permanenta în sistemul civil si daca lasarea în libertate a condamnatului nu prezinta pericol pentru ordinea publica; starea de graviditate sau copil mai mic de un an. S-a eliminat cazul privind considerentele familiale sau de la locul de munca. Judecator Cristi Danilet
Sursa: cristidanilet.wordpress.com
DNA: Punct de vedere privind NOILE CODURI
Directia Nationala Anticoruptie isi exprima deosebita ingrijorare privind intrarea in vigoare a NOILE CODURI, in forma adoptata de Parlament, a prevederilor Noului Cod Penal si ale Noului Cod de Procedura Penala la data de 1 februarie 2014, situatie in care exista un risc major ca eficienta investigatiilor in cauzele de coruptie sa fie semnificativ diminuata.
Astfel, urmatoarele situatii reprezinta exemple in sensul celor sus mentionate:
1. Intrarea in vigoare a noului Cod penal in forma actuala ar inlatura raspunderea penala a unor persoane acuzate de savarsirea infractiunii de inselaciune care a produs consecinte deosebit de grave.
Faptele mentionate sunt sanctionate in prezent cu inchisoare de la 10 la 20 de ani, iar in noua reglementare vor fi pedepsite cu inchisoare de la unu la 5 ani, astfel incat termenul de prescriptie a raspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani.
Avand in vedere ca multe inselaciuni comise in dauna statului, precum cele savarsite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate dupa multi ani de la savarsire, prevederea din Noul Cod penal va impiedica tragerea la raspundere a autorilor unor asemenea fapte.
Aplicarea normelor de drept penal se face in considerarea principiului legii mai favorabile, astfel incat intrarea in vigoare a textului in aceasta forma chiar pentru o singura zi va determina incetarea procesului penal in cauze avand acest obiect.
Din estimarile Directiei Nationale Anticoruptie, 12 cauze aflate pe rolul instantelor sunt in situatia de a fi inchise in cursul anului 2014, iar 23 in cursul anului 2015, ca urmare a micsorarii limitelor de pedeapsa reglementate de noul cod. Totodata, in 64 de cauze aflate in curs de urmarire penala la Directia Nationala Anticoruptie urmeaza sa se implineasca termenul de prescriptie a raspunderii penale din acelasi motiv.
Totodata, persoanele condamnate definitiv pentru infractiuni de inselaciune cu consecinte deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile si de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de inchisoare.
2. Dispozitiile referitoare la efectuarea urmaririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie sa ii fie adusa la cunostinta suspectului aceasta calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigatie.
Reglementarea a fost criticata de catre practicieni intrucat poate fi interpretata in sensul ca persoana cercetata devine suspect si trebuie anuntata in momentul in care exista indicii rezonabile ca a savarsit o infractiune, ceea lipseste de eficienta metode de investigatie precum interceptarea comunicatiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire.
3. Prevederile noului Cod de procedura penala lipsesc de eficienta corpul de specialisti care functioneaza in cadrul organelor de urmarire penala, in conditiile in care rapoartele de constatare intocmite de acestia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie inlocuirea lor cu un raport de expertiza.
Astfel, dupa intocmirea unui raport de constatare este obligatorie efectuarea unei expertize ori de cate ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de catre inculpat.
Noua reglementare incalca principiul constitutional potrivit caruia judecatorul sau procurorul administreaza probe numai atunci cand sunt necesare pentru aflarea adevarului, instituind obligatia de a administra proba cu expertiza ori de cate ori un inculpat solicita acest lucru.
In acest mod, se creeaza premisa tergiversarii cauzelor complexe, prin administrarea automata a unui mijloc de proba costisitor si care presupune un timp indelungat, fara a fi asigurate resurse corespunzatoare in bugetul organelor judiciare.
4. Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la masurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi si care sunt in curs si nu reglementeaza situatia persoanelor impotriva carora s-a dispus inceperea urmaririi penale potrivit vechilor dispozitii, ceea ce va genera dificultati de interpretare in practica.
Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este inlocuita cu institutia supravegherii tehnice, iar regimul interceptarilor efectuate pana in prezent in raport cu noua institutie nu este suficient reglementat.
Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA si DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au inaintat Ministerului Justitiei in cursul lunii noiembrie 2013, in vederea initierii unui act normativ care sa modifice prevederile care pot sa genereze obstacole in combaterea faptelor de coruptie.
Pana in acest moment, Directia Nationala Anticoruptie nu a primit un raspuns oficial cu privire la propunerile formulate.
De altfel, si Raportul tehnic privind progresele Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (M.C.V) al Comisiei Europene, dat publicitatii la data de 22 ianuarie 2014, face referire atat la ingrijorarile exprimate de cele doua institutii raportat la restrictiile privind noile metode de investigare, cat si la scurtarea perioadei de prescriptie a raspunderii penale in procesele aflate in desfasurare.
Sursa: juristpedia.ro
Memorandumul de intelegere incheiat intre statul roman si The Rompetrol Grup NV
Prin Hotararea de Guvern nr. 35/2014 a fost aprobata tranzactia convenita la 15 februarie 2013 prin „ Memorandumul de intelegere “ incheiat intre statul roman si The Rompetrol Grup N.V., precum si unele masuri pentru implementarea acesteia. Actul a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 60 din 23 ianuarie a.c.
In extras:
Acest memorandum de intelegere (Memorandum) a fost incheiat astazi, 15 februarie 2013, intre:
statul roman, in calitate de proprietar al actiunilor detinute in cadrul Rompetrol Rafinare – S.A. (RRC) si administrate prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, in calitate de administrator, reprezentat de dl Gabriel Dumitrascu, sef oficiu, denumit in continuare OPSPI;
si
The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul in Strawinskylaan 807, Tower A-8,1077 XX Amsterdam, Olanda, numar de inregistrare in registrul comercial 24297754, reprezentata prin dl Daniyar Berlibayev, presedinte al consiliului de administratie, denumit in continuare TRG,
denumite impreuna Partile sau in mod individual Partea,
avand in vedere ca Partile doresc solutionarea pe cale amiabila a litigiului existent in prezent intre statul roman si RRC care decurge, este in legatura sau a aparut ca o consecinta a Conventiei de emisiune din data de 5 decembrie 2003 (Litigiul);
avand in vedere ca Partile au convenit si au definit mai jos principiile si termenii principali ai acordului privind stingerea Litigiului, acestia urmand sa fie reflectati in cadrul documentatiei contractuale, si sa guverneze actiunile intreprinse de Parti in vederea implementarii Memorandumului sub toate aspectele;
avand in vedere prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 118/2003, asa cum a fost aceasta modificata si aprobata ulterior (OUG 118/2003);
in considerarea declaratiilor si angajamentelor reciproce,
Partile au convenit urmatoarele:
1. Cumpararea de actiuni
1.1 In conditiile cadrului legal aplicabil, TRG va cumpara de la OPSPI 26,6959% din actiunile emise de catre RRC (Actiunile de Vanzare), in schimbul a 200 milioane dolari SUA, platibili in numerar, dupa cum urmeaza:
– (i.) 175 milioane dolari SUA reprezentand pretul Actiunilor de Vanzare;
– (ii.) 25 milioane dolari SUA reprezentand prima convenita de catre Parti pentru dobandirea de catre TRG a majoritatii absolute de vot in RRC, care ii va permite, conform Legii nr. 31/1990 a societatilor comerciale, sa adopte orice decizie in legatura cu RRC.
1.2 Suma in numerar convenita la punctul 1.1 de mai sus va fi platita catre OPSPI la finalizarea tranzactiei, intr-o singura transa.
1.3 Partile convin ca, pentru o perioada de 3 ani, OPSPI sa nu poata instraina restul de actiuni detinute in RRC si reprezentand 18% din capitalul social al acesteia (Actiunile Ramase). In cursul acestei perioade, OPSPI va detine dreptul de proprietate deplin asupra acestor actiuni. Totodata, in aceasta perioada nu va interveni nicio reducere sau diluare a participatiei OPSPI la capitalul social al RRC, prin majorare de capital, vanzare-cumparare sau prin orice alta metoda.
1.4 Dupa expirarea perioadei de interdictie la instrainare mentionate la pct. 1.3 OPSPI va avea dreptul de a dispune de Actiunile Ramase, in totalitate sau in parte. TRG este de acord sa participe in cadrul oricarei proceduri de privatizare prin care OPSPI va vinde Actiunile Ramase si sa ofere un pret care reflecta valoarea justa a respectivelor actiuni, valoare ce urmeaza a fi determinata la momentul vanzarii.
1.5 TRG va continua sa detina un drept de preferinta la cumpararea Actiunilor Ramase conform prevederilor OUG nr. 118/2003.
Sursa: juristpedia.ro
Modificarile aduse Codului Penal sunt neconstitutionale
Modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 sunt neconstituţionale, a decis, miercuri, Curtea Constituţională. Judecătorii CC au discutat sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cele ale PDL privind modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013.
Judecătorii Curţii Constituţionale au discutat, miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de 50 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative (actualul Codul Penal şi noul Cod Penal) şi la articolul unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, că modificările aduse Codului Penal sunt neconstituţionale.
Astfel, CC a admis obiecţia şi a constatat neconstituţionalitatea articolului I punctul 5 şi articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor pe preşedintele României, pe deputaţi şi senatori, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat.
„Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale”, se arată într-un comunicat de presă al Curţii Constituţionale remis agenţiei MEDIAFAX.
De asemenea, judecătorii constituţionali au constatat neconstituţionalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care înlătură funcţionarii publici din sfera subiecţilor activi a infracţiunii de conflict de interese şi care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea şi semnarea actelor administrative, precum şi cele care privesc creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională.
„Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale”, a precizat Curtea Constituţională.
Judecătorii constituţionali au constatat şi neconstituţionalitatea articolului I punctul 2 şi articolului II punctul 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, privind modificarea articolului 741 din actualul Cod Penal, respectiv a articolului 309 indice 1 din noul Cod Penal, dispoziţii care reglementează o cauză de reducere şi de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracţiuni, denumite generic „infracţiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani”, potrivit CC.
„Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale raportat la art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie referitoare la statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justiţie şi art.147 alin.(1) şi (4) din Constituţie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, a precizat sursa citată.
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial.
Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului ministru.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională în 12 decembrie 2013, precizând în actul transmis CC că modificările aduse Codului Penal, în urma cărora s-ar putea concluziona că anumite persoane „sunt deasupra legii”, neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept.
Potrivit instanţei supreme, prin modificarea legii, în sensul că sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar şi prin schimbările aduse la conflictul de interese, „s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal şi art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese prevăzută în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept”.
Conform deciziei ICCJ de sesizare a CC, diferenţa de tratament juridic instituită prin modificările Codului penal nu are o „justificare obiectivă şi rezonabilă”, în condiţiile în care conduce la „excluderea incidenţei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile”.
Decizia de sesizare a Curţii Constituţionale a fost luată de Secţiile Unite ale instanţei supreme, la două zile după adoptarea modificărilor de către Camera Deputaţilor.
Şi PDL a transmis Curţii Constituţionale, tot în 12 decembrie, două sesizări privind modificările la Codul Penal.
Una dintre sesizările PDL a vizat definirea funcţionarului public, iar cealaltă, conflictul de interese. Astfel, prima s-a referit la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, prin care, susţinea Vasile Blaga, liderul PDL, parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua are ca obiect modificarea articolului 147, prin care parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici.
Blaga spunea că PDL contestă şi faptul că proiectele de modificare nu au avut avizul CSM, care este obligatoriu în cazul în care acestea vizează activitatea organizării judecătoreşti. Preşedintele democrat-liberalilor a criticat şi faptul că şedinţa Comisiei Juridice în care s-a avizat modificarea Codului Penal a avut loc la miezul nopţii şi că reprezentanţii PDL nu au fost anunţaţi.
El mai spunea că USL, în loc să se gândească să creeze locuri de muncă pentru români, se gândeşte „să creeze superimunitate pentru parlamentarii lor, să-şi scoată prietenii din închisoare, să-i apere pe cei care sunt încă în justiţie”.
Modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiţie de anul trecut. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.
Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.
Modificările au fost contestate vehement de preşedintele Traian Băsescu, care a spus că acestea sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie”, precum DNA sau ANI.
Reacţia lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.
La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, susţinea că, în urma modificărilor, „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi”.
Şi CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a susţinut însă că nu avea obligaţia să ceară avizul CSM.
Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, precum şi reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.
Sursa: mediafax.ro
Mintea de pe urma: Compensarea operativa a obligatiilor statului cu cele ale creditorilor bugetari
Autor: Ionel BOSTAN
In sfera relatiilor financiare publice apare frecvent cazul existentei obligatiilor reciproce intre stat si unele persoane fizice/juridice. Numarul hotararilor judecatoresti prin care unele institutii, in calitate de reprezentante ale statului sunt obligate la acordarea unor despagubiri, este apreciabil. Neexecutarea acestora in mod voluntar constituie motiv pentru inceperea anevoioaselor si costisitoarelor executari silite. Implicatiile sunt intuibile, afectandu-se, uneori grav, activitatea institutiilor debitoare. Pe de alta parte, nu trebuie neglijat nici faptul ca avem de-a face cu o majorare a cheltuielilor judiciare si de executare. Evident, solutia ar parea simpla: de moment ce in discutie e vorba de obligatii reciproce, certe lichide si exigibile, detinandu-se (de catre stat si diversi) ambele calitati de creditor si debitor, sa se recurga direct si imediat la stingere prin compensare.
Doar ca rigorile impuse de regulile de administrare a bugetului de stat nu permit nici pe departe acest lucru. Mecanismul birocratic presupune existenta unor resurse alocate in contul de cheltuieli pentru a se putea finaliza operatiunea de compensare prevazuta de lege. Iar alocarea efectiva necesita un anumit timp, dincolo de existenta ca atare a resurselor. Realizarea operatiunilor bugetare inerente compensarii, in conditiile in care, printr-o hotarare judecatoreasca se stabileste o obligatie de plata pentru care nu exista la momentul punerii in executare alocatia bugetara necesara, reclama crearea unui mecanism bugetar special. Acesta trebuie sa permita majorarea atat a veniturilor bugetului de stat cu suma supusa compensarii cat si a cheltuielilor institutiilor sau autoritatilor publice, in sarcina carora cad respectivele obligatii. Observam ca in acest spirit au fost gandite si recentele reglementari privind “compensarea de drept a obligatiilor de plata ale Statului Roman, rezultate din hotarari judecatoresti/ arbitrale, pronuntate de instantele nationale/ internationale, cu obligatiile creditorilor/ cesionarilor acestora fata de bugetul de stat”. Regasite in cuprinsul unei OUG privind instituirea unor masuri fiscal-bugetare (deocamdata in proiect, pe masa Executivului), acestea sunt menite sa rezolve tehnic realizarea compensarilor pentru toate situatiile. Acum scrie simplu si clar (Art.IV, alin.5): “Compensarea se realizeaza prin debitarea unor conturi de venituri, deschise distinct pe tipuri de bugete, venituri din compensarea creantelor din despagubiri si prin creditarea conturilor corespunzatoare de venituri reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri datorate bugetului general consolidat”. Astfel, a trebuit sa treaca zece ani, pentru a adapta o norma la realitatile executiei bugetare. In tot acest timp, cand s-au generat probabil cheltuieli deloc de neglijat prin imposibilitatea realizarii compensarilor, ne-am “impiedicat” de un banal articol (116) din Codul de procedura fiscala, care presupunea (exclusiv) ocolitoarea solutie a operarii pe conturile de venituri ale bugetului de stat.
Sursa: economieonline.ro
Bugetul pe 2014 – o poveste trista dar adevarata
Autor: Cristian PAUN
Asistam zilele aceste la o forfota tot mai mare pe scena politica. Miza este un buget intitulat “al romanilor” propus de o uniune mai degraba socialista decat liberala. Un buget varat cu de-a sila pe usa Parlamentului pentru a fi dezbatut de forma cu opozitia, cu partenerii sociali si cu societatea civila. Buget care, chipurile, a fost negociat si impus de FMI si de Uniunea Europeana unei tari in care guvernul pare a fi o marioneta de carpa, incapabil de reforme si privatizari si concentrat doar pe acomodat veniturile la nivelul cheltuielilor tot mai mari ale unui stat parca aflat in permanenta campanie electorala fara ca din aceasta confruntare sa rezulte vreodata o clasa politica mai responsabila si mai intoarsa cu fata spre cetateanul platitor de biruri si mereu suspectat de evaziune.
Acest buget, asa cum este el adus in fata romanilor nu are nici una dintre virtutiile cu care incearca sa ne imbete actualii guvernanti care au dat “mana peste tara”, doar le-o iesi si de data aceasta smecheria:
– Se spune despre el ca este un buget de crestere: cum poti miza pe o crestere economica in conditiile in care nu micsorezi nici o taxa, introduci simultan taxe noi pe activele fixe (bunuri de capital), introduci o marire de acciza la combustibili care sunt inclusi in orice bun care se produce in aceasta tara? In conditiile in care in Romania se produce cu de 2 – 3 ori mai multa energie o unitate de PIB decat Germania, orice taxa suplimentara pe productia de energie sau pe resursele energetice se va vedea imediat in costurile de productie. Consecinta va fi diminuarea investitiilor (pierderi de locuri de munca), diminuarea consumului de combustibili (pierderi de locuri de munca si disconfort pentru populatie), pierdere de competitivitate pentru tot ceea ce inseamna sectoare intensive in combustibil (agricultura mai ales). Introducand si salariul minim pe economie mai mare cu 100 lei pe net vei pune o presiune de inca 86 lei taxe pe munca pentru fiecare angajat pe luna pe care il platesti cu salariul minim pe economie. Acest lucru va face ca pe an efortul suplimentar pe fiecare angajat sa fie de circa 2232 lei adica de aproape 500 de euro pe fiecare angajat. Industriile intensive in munca (textile, pielarie, agricultura, turism) vor suferi enorm de pe urma acestei masuri. In loc de crestere economica vom avea mai degraba contractie. Mai degraba, cresterea aceasta de taxe pe care se bazeaza proiectia de buget de anul viitor ne poate impinge in recesiune din acest echilibru precar pe care il avem de vreo cativa ani.
– Guvernantii trambiteaza pe la toate colturile ca acest buget va pune capat austeritatii din anii anteriori: e clar ca atunci cand aduni cheltuielile de functionare a statului (incluzand aici si companiile de stat) si iesi pe deficit ai ca solutie fie indatorarea fie cresterea taxelor. Acest buget va miza si in 2014 pe ambele. Adica va transfera austeritatea dinspre politicienii conectati cu toate ventuzele la robinetul bani ai statului spre contribuabil: taxele marite ne vor diminua din puterea de cumparare si vom fi nevoiti sa ne restructuram consumul (mergem mai putin cu masina de exemplu) iar datoria publica ne va determina in viitor sa fim mai austeri cand vom fi obligati sa returnam datorii acumulate de politicieni.
– Acest buget este un buget electoral destinat unui an electoral in care guvernarea actuala vrea sa puna mana pe toata puterea politica (un lucru normal dealtfel in bataliile politice). De ce este un buget electoral? Simplu, pentru ca maririle de fonduri produse prin acest buget nu au vizat domenii cum ar fi educatia sau sanatatea unde falimentul e foarte aproape (ambele domenii sunt subfinantate de ani buni si sacrificate de toate guvernarile). Daca alocarea s-ar fi facut pe procentele prevazute in lege pentru aceste domenii posibilitatea de a deturna fonduri ar fi fost semnificativ mai redusa. Si atunci Guvernul a decis ca este nevoie de majorari de fonduri acolo unde poate controla politic alocarea resurselor.
Guvernul incearca pe toate canalele sa grabeasca adoptarea acestui buget incercand sa elimine din fasa orice opozitie potentiala. A trecut la coarda sensibila a populatiei prin manipulari de doi bani: brusc avem depreciere a cursului de schimb, se va scumpi datoria pe care am putea-o contracta de pe pietele internationale sau vom avea probleme cu fondurile europene. E drept ca pensiile nu vor putea fi marite, salariul minim nu poate fi marit, debutantii nu vor fi premiati. Dar nici taxele nu vor creste si nici fondurile electorale, cu care vine la pachet acest buget, nu vor fi alocate cu usurinta. Acest buget este mai degraba un buget impotriva romanilor decat un buget al romanilor. Decat cu un astfel de buget sau cu FMI, mai bine fara.
Sursa: economiaonline.ro
CSM: Calendar estimativ concursuri 2014
Plenul CSM a publicat calendarul estimativ al perioadelor in care anul acesta vor fi organizate concursuri in sistemul judiciar. Iata-le mai jos:
– promovare la ICCJ: ian-mai 2014
– promovare in functii de executie magistrati: mai 2014
– numire in functii de conducere magistrati: apr-mai 2014 si sept-dec 2014
– admitere la INM si in magistratura: aug-sept 2014 (tematica in penal o vom sti dupa intalnirea dintre conducerea INM si a facultatilor de drept din febr.2014; concursul se anunta cu minim 60 zile inainte de prima proba si calendarul este acelasi, de regula, de la an la an)
– admitere la SNG: sept 2014
– examen de capacitate magistrati stagiari: oct-nov 2014.
Sursa: http://cristidanilet.wordpress.com
Curtea Constitutionala, decizie unanima: Legea descentralizarii este neconstitutionala
Curtea Constitutionala a Romaniei a decis vineri, cu unanimitate de voturi, ca legea descentralizarii este neconstitutionala, scrie Agerpres.
„Cu unanimitate de voturi, admite obiectia de neconstitutionalitate in ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate intrinseca si constata ca Legea privind stabilirea unor masuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale precum si a unor masuri de reforma privind administratia publica, in ansamblul ei, este neconstitutionala. Decizia este definitiva si general obligatorie”, se arata in minuta CCR.
Anterior, Curtea, cu majoritate de voturi, a respins criticile de neconstitutionalitate extrinseca a legii.
Decizia CCR se comunica presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua camere ale Parlamentului si prim-ministrului.
Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament pentru Legea descentralizarii la data de 19 noiembrie 2013. Cu acest prilej, premierul Victor Ponta a declarat ca domeniile care se descentralizeaza conform acestei legi ca si competente, atributii si resurse financiare sunt agricultura, sanatatea, mediul, cultura, tineretul si sportul, autorizarea si facilitarea in turism, cluburile si bazele sportive, bazele scolare si atributiile teritoriale in ceea ce priveste pescuitul.
Totodata, impactul bugetar va fi pentru 2014 unul neutru, spunea el, deoarece aceste institutii trec cu tot cu buget, acest aspect fiind prevazut in anexa la legea bugetului. Potrivit premierului, simplificarea si reducerea sistemului administrativ este un lucru extrem de important, pentru ca in 2014 toate autoritatile locale vor elabora norme de personal.
Un alt obiectiv al legii se referea la responsabilizarea in cheltuirea banului public prin alocarea fondurilor publice de catre alesii locali, consiliile locale, consiliile judetene.
Sursa: hotnews.ro
Prima Casă: Fonduri mari, clienţi puţini
Programul beneficiază în acest an de garanţii de aproape 2 miliarde de lei, din care 740 milioane de lei sunt fonduri neacordate în 2013
Anul trecut s-au acordat doar 25.500 de garanţii, cu o valoare medie mult sub plafonul de 60.000 de euro
Ofertele concurente din bănci, scăderea continuă a preţurilor din imobiliare şi trecerea de la euro la lei, printre motivele care frânează programul
Programul Prima Casă continuă şi în 2014 primind din partea statului fonduri de garantare de aproape 2 miliarde de lei, în condiţiile în care fondurile alocate în 2013 nu au fost suplimentate.
Potrivit unui comunicat remis de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), anul trecut a acordat circa 25.500 de garanţii, însă valoarea medie a fost de aproximativ 37.000 de euro, cu mult sub plafonul de 60.000 de euro, garantat de la stat.
Din cele aproape 2 miliarde de lei, Guvernul a aprobat un plafon de 1,2 miliarde de lei, similar cu cel alocat în 2013, iar circa 740 de milioane de lei sunt fonduri neutilizate în 2013. Astfel, aproape 40% din fondurile disponibile în acest an provin din bugetul alocat anul trecut.
„Beneficiarii Programului Prima Casă vor avea la dispoziţie în anul 2014 un plafon de garanţii de 1,2 miliarde de lei, la care se adaugă suma rămasă nealocată şi/sau neutilizată din plafonul pentru anul 2013 în valoare de circa 740 milioane lei, din care circa 495 milioane pentru achiziţia locuinţelor construite de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL). Garanţiile vor fi acordate şi plătite numai în monedă naţională”, se arată în comunicatul FNGCIMM.
Anul trecut, statul a suplimentat în luna iulie, cu 1 miliard de lei, plafonul iniţial alocat în 2013, însă piaţa nu a mai putut absorbi decât 260 de milioane de lei, aproximativ 20% din nivelul de 1,2 miliarde de lei stabilit la începutul anului 2013.
Managing partenerul companiei G3 Imobiliare, Marian Păduraru, afirmă că anunţul de epuizare a fondurilor alocate de la mijlocul anului trecut a fost o „poveste care să-i grăbească pe oameni să meargă la bănci să ia credite”. Acesta a explicat, pentru Curierul Naţional, că sunt mai multe motive din care fondurile din 2013 nu au fost epuizate. „În primul rând, după cum bine ştim cu toţii, piaţa imobiliară din România nu o duce bine, iar românii nu se înghesuie să-şi cumpere locuinţe. Un alt motiv este şi acela că băncile oferă pachete de creditare similare şi care concurează foarte bine cu Prima Casă. Oamenii ajung în bănci, iar când intră în bancă cere mai întâi Prima Casă, dar o parte din ei sunt atraşi de pachetele oferite de bănci şi renunţă la Prima Casă”, a explicat el.
Alina Necula, head of marketing & sales în cadrul dezvoltatorului imobiliar Adama, semnala la finele anului trecut faptul că băncile au reuşit să scoată pachete de creditare care fac concurenţă programului guvernamental. „În ultima perioadă, acest sector transmite semnale pozitive – dobânda la creditele în lei este în scădere, băncile au început să pună la dispoziţia clienţilor pachete de credite standard care concurează cu succes rata lunară a unui credit prin programul Prima Casă”, declara Alina Necula, pentru Mediafax.
Trecerea de la euro la leu a blocat piaţa
O altă cauză a fost decizia de trecere de la euro la leu, care a creat o serie de probleme. „Această schimbare i-a afectat în special pe cei care au plătit avansul în euro pentru case care urmau să fie finalizate spre finalul anului, iar când a mers la bancă să ia creditul a constatat că nu mai primeşte la fel de mulţi bani cât îşi calculase. Astfel au fost nevoiţi să mai scoată bani din buzunar pentru a plăti diferenţa care s-a pierdut din trecerea de la euro la leu. Nu a fost o decizie inspirată aceasta de a schimba regulile la mijlocul anului”, este de părere Păduraru.
La finele lunii decembrie, Gabriel Voicu, director new homes în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania, companie de consultanţă imobiliară pe segmentul rezidenţial, afirma că trecerea pe lei a afectat imediat cererea. „Trecerea Primei Case pe finanţări în lei a dus la o scădere imediată a cererii, ceea ce de altfel s-a întâmplat cam la fiecare etapă nouă a programului. Ulterior, în noiembrie-decembrie, lucrurile s-au mai aşezat şi pe anumite segmente de piaţă şi anumite proiecte, nivelul cererii a revenit la valorile iniţiale”, a explicat Voicu, citat de Mediafax.
„Nicio bancă nu o să dea creditul de 60.000 de euro”
Potrivit reprezentantului G3 Imobiliare, un alt motiv al sumelor reportate şi a valorii medii mici a creditelor este şi aceea că băncile nu oferă credite până la limita permisă de program. „Băncile oferă credit pentru 75% din valoarea unui activ, iar nicio bancă nu o să ofere credit de 60.000. Un alt motiv pentru valoarea mică a creditelor este şi faptul că băncile evaluează imobilele sub preţul pieţei. Mai mult, când s-a trecut la lei, s-a schimbat şi modul de evaluare. Chiar noi am avut un exemplu, în care acelaşi apartament a fost reevaluat de aceeaşi bancă, iar preţul evaluat în lei este cu echivalentul a 7.000 de euro mai puţin. Nu ne-au explicat de ce, ne-au spus doar ca aşa le-a dat”, ne-a mai spus Marian Păduraru.
Prima Casă va fi motorul pieţei şi în 2014
Prima Casă a fost un program benefic pentru piaţa imobiliară din România în ultimii ani. De aceeaşi părere este şi reprezentantul G3 Imobiliare, care crede că fondurile acordate pentru acest an sunt suficiente, ţinând cont de ce s-a întâmplat anul trecut. „Programul Prima Casă trebuie să continue. A fost motorul pieţei şi în 2013, va fi motorul pieţei şi în 2014. Dacă va fi oprit, atunci piaţa s-ar bloca complet pentru câteva luni, până când oamenii vor afla de pachetele de creditare oferite de bănci. Dar chiar dacă vor fi epuizate fonduri, sunt convins că acestea vor fi suplimentate, iar programul va continua”, a afirmat Marian Păduraru.
Locuinţele cu două camere s-au încadrat cel mai bine în program şi în 2013
În anul 2013 s-au acordat circa 25.500 garanţii, înregistrându-se un ritm mediu al solicitărilor de garantare de circa 100 dosare/zi. Valoarea medie a unei finanţări a fost de aproximativ 37.000 euro.
Potrivit comunicatului FNGCIMM, beneficiarii programului au preferat achiziţionarea locuinţelor de două camere în procent de peste 51%, în topul judeţelor la nivel naţional menţinându-se Bucureşti, Cluj, Ilfov, Timiş şi Constanţa.
Potrivit reprezentantului G3 Imobiliare, în 2013 au existat diferenţe faţă de alţi ani în ceea ce priveşte dimensiunile imobilelor, condiţii în care şi apartamentele au fost mai ieftine. „Dacă înainte se dădeau apartamente cu 2-3 camere cu suprafeţe de 55-60 de metri pătraţi utili, acum suprafeţele au coborât la 45-50 de metri. Deci vorbim de apartamente mici şi care au şi preţuri mai mici”, a explicat Păduraru.
În acest an se pot înscrie finanţatori noi
Pe lângă cele 16 bănci care au acordat credite în anul 2013, în 2014 se vor putea înscrie în program noi finanţatori, cu condiţia ca aceştia să-şi desfăşoare activitatea de creditare a persoanelor fizice pe baza reglementărilor validate de Banca Naţională a României”, se menţionează în comunicat.
Sursa: Curierul national
Legal Quotes 