Arhive categorie: HR&Dreptul muncii

Conferinţa Dreptul Afacerilor 2016 – Drept societar, drept fiscal și insolvența

160x600-conferinta-maiEditura C.H. Beck, în parteneriat cu SCA Piperea şi Asociaţii continuă tradiţia ultimilor 11 ani, cu ediţia a XII-a a Conferinţei Dreptului Afacerilor, în perioada 20-21 mai 2016, la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept, sala Aula Magna.

Conferinţa Dreptul Afacerilor 2016 – Drept societar, drept  fiscal și insolvența – constituie un prilej de analiză şi dezbatere a aspectelor de noutate din viaţa societăţilor care sunt confruntate, şi anul acesta cu o nouă modificare masivă a legislaţiei, de data aceasta cea din domeniul fiscal – intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2016 a Noului Cod fiscal.

În deschiderea oficială, discursul de întâmpinare va fi susținut de către domnul conf. univ. dr. Flavius-Antoniu Baias, Decan al Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti.

 Structurată pe trei paneluri de discuții, drept societar, drept  fiscal și insolvența,  pe parcursul celor două zile, Conferinţa Dreptul Afacerilor 2016 constituie cadru de dezbateri pentru subiecte de actualitate precum abuzul de drept de vot în societățile comerciale, schimbarea prototipului societar: de la societatea pe acțiuni, la societatea cu răspundere limitată, reorganizarea judiciară și ajutorul de stat, recalificarea tranzacțiilor de către autoritatea fiscală, insolvența vs darea în plată, respectiv aspecte inedite cu privire la reorganizarea judiciară

Ediţia a XII-a a Conferinţei Dreptului Afacerilor – Drept societar, drept  fiscal și insolvența,  reunește reprezentanți ai Ministerului Justiției, Consiliului Concurenței Tribunalului Bucureşti, Baroului Dolj, Curții de Conturi, Curții de Apel Brașov și specialişti, cadre didactice şi practicieni în Dreptul Afacerilor (judecători, avocaţi, practicieni în insolvenţă, specialişti bancari) atât din Bucureşti, cât şi din țară.

Conferinţa se adresează tuturor practicienilor dreptului (avocaţi, practicieni în insolvenţă, magistraţi, executori judecătoresti, notari, registratori de proprietate, recuperatori de creanţe), dar şi oamenilor de afaceri, sindicatelor şi patronatelor. Tematica propusă este foarte bogată şi o puteţi consulta în programul conferinţei AICI

Evenimentul, organizat de SCA Piperea și Asociații, Universitatea București, Facultatea de Drept și Editura C.H. Beck, va avea loc în zilele de 20 și 21 mai în Aula Magna a Facultății de Drept din cadrul Universității București și este sponsorizat de Legalis – Biblioteca juridică online.

Conform tradiţiei, toate lucrările conferinței Dreptul Afacerilor 2016 vor fi publicate în Revista Curierul Judiciar într-un număr special dedicat evenimentului.

Acreditări și ore profesionale

  • Acreditare INPPI: în curs de confirmare
  • Acreditare INPPA: în curs de confirmare
  • Camera Consultanților Fiscali: 5 ore de pregătire profesională

Data maximă de înscriere pentru Conferinţa Dreptul Afacerilor 2016 este 15 mai 2016

Detaliile privind programul conferinţei, temele şi modalităţile de înscriere se pot obţine prin email pe adresa marketing@beck.ro sau prin telefon: 021/410.08.47 sau completând formularul disponibil online

Reclame

Angajatorii nu vor mai putea suspenda contractele individuale de munca ale salariatilor impotriva carora formuleaza plangeri penale

In M.Of. nr. 431 din data de 17 iunie 2015 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 279/2015 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Astfel cum rezulta din Decizie, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate exclusiv in ceea ce priveste prevederile art. 52 alin. (1) lit. b) teza intai din Codul muncii, referitoare la posibilitatea angajatorului de a suspenda contractul individual de munca in situatia in care acesta a formulat plangere penala impotriva salariatului.

In opinia Curtii Constitutionale, suspendarea contractului individual de munca urmare a formularii unei plangeri penale de catre angajator impotriva salariatului nu intruneste conditia caracterului proportional, masura fiind excesiva in raport cu obiectivul ce trebuie atins. Pentru a se pronunta astfel, Curtea Constitutionala a retinut urmatoarele:

  • in masura in care legea asigura angajatorului posibilitatea de a dispune suspendarea contractului individual de munca in vederea protejarii intereselor sale economice (ca o expresie a art. 45 din Constitutie privind libertatea economica), o astfel de masura, cu consecinte ample asupra drepturilor salariatului, trebuie insotita de garantia unei decizii obiective si temeinic fundamentate din partea angajatorului;
  • spre deosebire de situatia altor categorii socio-profesionale (e.g. functionari publici, magistrati, practicieni in insolventa), cand suspendarea opereaza ca urmare a punerii in miscare a actiunii penale si/sau trimiterii in judecata, acte dispuse de magistrati, avand un caracter obiectiv, extrinsec raporturilor dintre cel care desfasoara activitatea profesionala si institutia, autoritatea ori corpul profesional din care face parte, suspendarea in ipoteza prevazuta la art. 52 alin. (1) lit. b) teza intai din Codul muncii se poate dispune de catre angajator ca urmare a plangerii penale pe care tot acesta o formuleaza impotriva salariatului; prin urmare, de vointa angajatorului depinde, deopotriva, cauza suspendarii contractului individual de munca si instituirea acestei masuri;
  • respectarea garantiilor de obiectivitate si de temeinicie ale deciziei de suspendare dispuse de angajator poate fi, astfel, in mod facil pusa sub semnul indoielii, de vreme ce lasa aprecierea temeiului de suspendare, in intregime, la dispozitia angajatorului ale carui decizii sunt susceptibile a fi calificate drept subiective si, uneori, chiar abuzive;
  • reglementarea cauzelor de suspendare nu poate lasa deschisa posibilitatea emiterii unor decizii arbitrare ori netemeinice, pentru ca protectia dreptului la munca presupune, intre altele, ca restrangerea exercitiului acestui drept sa respecte cerintele impuse de art. 53 alin. (2) din Constitutie referitoare la proportionalitate, si nu doar asigurarea unor masuri cu caracter reparator (i.e. posibilitatea reluarii de catre salariat a activitatii anterioare si acordarea de despagubiri) ori a unor solutii alternative (i.e. posibilitatea salariatului de a ocupa un alt loc de munca pe perioada suspendarii).
    Sursa: vasslawyers.eu

Avocatul Poporului cere stabilirea înțelesului termenului de „nevăzător” din legislația pensiilor

Un recurs în interesul legii formulat de Avocatul Poporului a la Înalta Curte de Casație și cere ca instanța supremă să stabilească înțelesul termenului „nevăzător”, utilizat în legislația din domeniul pensiilor, întrucât instanțele judecătorești au interpretat diferit acest cuvânt.

„Avocatul Poporului a promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție un Recurs în interesul legii referitor la interpretarea și aplicarea dispozițiilor articolul 59 din Legea numărul 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv ale articolul 47 alineatul (2) din Legea numărul 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, și anume stabilirea înțelesului termenului de ‘nevăzător’. În opinia Avocatului Poporului, dispozițiile sus-menționate se aplică și persoanelor cu grad de handicap accentuat, nu numai celor cu grad de handicap vizual grav, astfel încât ambele categorii pot beneficia de pensie pentru limită de vârstă, în condițiile legii”, arată Avocatul Poporului, într-un comunicat de presă.

Avocatul Poporului a promovat acest recurs în interesul legii întrucât legile 263/2010 și 19/2000 au fost interpretate și aplicate diferit, atât la nivelul caselor teritoriale de pensii, cât și la nivelul instanțelor judecătorești, situație ce a determinat în unele cazuri stabilirea unor debite de 50.000 și chiar 65.000 de lei.

Magistrații au avut două moduri de a interpreta termenul de „nevăzător”.

„Într-o primă opinie, formulată de către o parte din instanțele de judecată, termenul de „nevăzător” se referă exclusiv la persoanele cu grad de handicap grav, iar persoanelor cu handicap vizual accentuat/mediu nu le sunt aplicabile prevederile privind „nevăzătorii”. Într-o altă opinie, exprimată de către alte instanțe judecătorești, prevederile articolului 59 din Legea numărul 263/2010, respectiv ale articolul 47 alineatul (2) din Legea numărul 19/2000 sunt aplicabile atât persoanelor cu handicap vizual grav, cât și celor cu handicap accentuat”, se precizează în comunicatul de presă.

Avocatul Poporului susține că dispozițiile articolului 59 din Legea numărul 263/2010 și articolul 47 alineatul (2) din Legea numărul 19/2000 se aplică și persoanelor cu grad de handicap accentuat.

„Legea nu distinge cu privire la gradul de handicap, ci numai sub aspectul tipului de handicap, respectiv vizual și celelalte tipuri de handicap. Astfel încât, Avocatul Poporului consideră justificată opinia potrivit căreia înțelesul termenului de „nevăzători” nu este echivalentul termenului de „orb” sau celui cu grad de handicap grav. În plus, legislația principală și secundară din domeniul pensiilor nu definește termenul de „nevăzător”, de altfel nu menționează deloc acest termen”, conform sursei citate.

Sursa: Mediafax

Avocat CJUE: Cetațenii UE care merg să lucreze în alte state membre pot pierde anumite prestații sociale

În opinia avocatului general Melchior Wathelet, cetățenii Uniunii care se deplasează într-un stat membru a cărui cetățenie nu o au pentru a căuta un loc de muncă pot fi excluși de la beneficiul anumitor prestații sociale. Acesta este concluzia avocatului în în cauza C-67/14 Jobcenter Berlin Neukölln/Nazifa, Sonita, Valentina și Valentino Alimanovic

Totuși, atunci când persoana în cauză a desfășurat deja o activitate salariată, nu i se poate refuza acordarea unor astfel de prestații în mod automat, fără o examinare individuală, se precizează în concluzii.

În Hotărârea Dano, Curtea de Justiție a statuat recent că statele membre pot exclude de la beneficiul prestațiilor de asistență socială cetățenii Uniunii care intră pe teritoriul lor fără intenția de a găsi un loc de muncă. Această cauză a vizat prestațiile germane ale asigurării de bază („Grundsicherung”), care urmăresc în special să asigure subzistența beneficiarilor.

În prezenta cauză, Curtea este chemată să se pronunțe asupra problemei dacă astfel de prestații pot fi de asemenea refuzate unui cetățean al Uniunii care este în căutarea unui loc de muncă după ce a fost deja încadrat în muncă pe o anumită perioadă în statul membru gazdă.

Doamna Nazifa Alimanovic și cei trei copii ai săi, Sonita, Valentina și Valentino, au toți cetățenia suedeză. Cei trei copii sunt născuți în Germania în 1994, în 1998 și, respectiv, în 1999. După ce au locuit în străinătate familia a revenit în Germania în iunie 2010. Între această dată și luna mai 2011, adică timp de mai puțin de un an, doamna Alimanovic și fiica sa cea mare, Sonita, au fost active în Germania în posturi de scurtă durată sau ocazionale. De la acel moment, cele două femei nu au mai desfășurat o activitate profesională. De la 1 decembrie 2011 și până la data de 31 mai 2012, ele au primit alocații de subzistență pentru beneficiarii apți de muncă („Arbeitslosengeld II”), iar Valentina și Valentino au beneficiat de alocații sociale pentru beneficiarii inapți de muncă. Ulterior, autoritatea germană competentă, Jobcenter Berlin Neukölln, a încetat să plătească aceste alocații apreciind că, în calitate de solicitanți de muncă străini, doamna Alimanovic și fiica sa cea mare, Sonita, dar și, pe cale de consecință, Valentina și Valentino, erau excluși de la beneficiul alocațiilor în discuție. Astfel, potrivit legiuitorului german, străinii (și membrii familiilor acestora) al căror drept de ședere este justificat numai de căutarea unui loc de muncă nu pot pretinde astfel de prestații. Sesizat cu acest litigiu, Bundessozialgericht (Curtea Federală de Contencios Social, Germania) solicită Curții să stabilească dacă această excludere este compatibilă cu dreptul Uniunii.

În concluziile sale din 26 martie, avocatul general Melchior Wathelet pleacă de la ipoteza potrivit căreia prestațiile în discuție în prezenta cauză, la fel ca în cauza Dano, privesc (cel puțin în mod preponderent) să asigure mijloacele de existență necesare pentru a duce o viață conformă cu demnitatea umană, iar nu (sau, atunci, doar cu titlu subsidiar) să faciliteze accesul pe piața muncii. Rezultă că aceste prestații trebuie calificate drept prestații de asistență socială în sensul directivei „cetățeanul Uniunii”.

Amintind că discriminarea unui cetățean al Uniunii pe motiv de cetățenie sau naționalitate este interzisă, directiva prevede o derogare de la acest principiu în ceea ce privește prestațiile de asistență socială. Astfel, potrivit directivei, un stat membru nu este obligat să acorde dreptul la prestații de asistență socială în timpul primelor trei luni de ședere sau, după caz, în timpul perioadei mai lungi de căutare a unui loc de muncă, pentru cetățenii Uniunii care au intrat pe teritoriul său în acest scop.

Potrivit avocatului general, această excepție trebuie interpretată în mod strict și limitările care decurg din aceasta trebuie să fie legitime. Domnul Wathelet propune așadar să se distingă trei ipoteze.

În primul rând, un resortisant al unui stat membru care intră pe teritoriul unui alt stat membru unde locuiește (de mai puțin de trei luni sau de mai mult de trei luni) fără a urmări obiectivul de a căuta un loc de muncă poate fi în mod legitim, astfel cum a statuat Curtea în Hotărârea Dano, exclus de la beneficiul prestațiilor de asistență socială, pentru a se menține echilibrul financiar al sistemului național de securitate socială.

În al doilea rând, o astfel de excludere este de asemenea legitimă, din aceleași motive, în ceea ce privește un resortisant al unui stat membru care intră pe teritoriul unui alt stat membru pentru a căuta un loc de muncă.

În schimb, referitor, în al treilea rând, la un resortisant al unui stat membru care locuiește de mai mult de trei luni pe teritoriul unui alt stat membru unde a desfășurat o activitate salariată, avocatul general apreciază că prestațiile în discuție nu îi pot fi refuzate în mod automat.

Este adevărat că un cetățean al Uniunii care a desfășurat pe teritoriul național o activitate profesională timp de mai puțin de un an poate, conform dreptului Uniunii, să își piardă calitatea de lucrător după șase luni de șomaj (în cazul doamnei Alimanovic și a fiicei sale Sonita, acest lucru sa întâmplat în luna decembrie 2011).

Cu toate acestea, este contrar principiului egalității ca un cetățean al Uniunii să fie exclus în mod automat de la beneficiul prestațiilor de asistență socială, precum cele în cauză, după o perioadă de șomaj involuntar de șase luni ulterioară unei activități profesionale de mai puțin de un an fără a permite acestui cetățean să demonstreze existența unei legături reale cu statul membru gazdă.

În această privință, pe lângă elementele care reies din contextul familial (precum școlarizarea copiilor), căutarea unui loc de muncă în mod efectiv și real, pe o perioadă rezonabilă, este un element care poate dovedi existența unei astfel de legături cu statul membru gazdă. Desfășurarea unei activități salariate în trecut sau chiar faptul de a fi găsit un nou loc de muncă ulterior introducerii cererii de acordare a unor prestații sociale ar trebui să fie de asemenea luate în considerare în acest sens.

Dincolo de întrebările adresate de Bundessozialgericht, domnul Wathelet subliniază că, dacă se dovedește că copiii Valentina și Valentino Alimanovic urmează în mod regulat o formă de școlarizare în cadrul unei instituții situate în Germania (ceea ce revine Bundessozialgericht să verifice), ei au – la fel ca mama lor, doamna Alimanovic – un drept de ședere pe teritoriul german în temeiul dreptului Uniunii. Astfel, copiii unui resortisant al unui stat membru care este sau a fost încadrat în muncă în statul membru gazdă și părintele care le asigură în fapt îngrijirea se pot prevala, în acest din urmă stat, de un drept de ședere pentru simplul fapt că dreptul Uniunii6 conferă acestor copii un drept de acces la instruire. Acest drept de ședere nu depinde de condițiile definite în directiva „cetățeanul Uniunii” (printre care figurează mai ales resursele suficiente și asigurarea medicală completă). În aceste condiții, excluderea de la beneficiul prestațiilor de asistență socială prevăzută de legislația germană nu ar fi aplicabilă situației doamnei Alimanovic și nici situației celor doi copii mai mici ai acesteia, întrucât nu privește decât persoanele „al căror drept de ședere este justificat numai de căutarea unui loc de muncă și membrii familiilor acestora”.
Sursa: costelgilca.ro

Ministrul Muncii: Guvernul si-a propus ca in 2015 sa revizuiasca Legea salarizarii unitare

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a precizat, luni, la Adunarea generală a Asociaţiei Comunelor din România, că Guvernul şi-a propus ca în 2015 să revizuiască Legea 284/2010 privind salarizarea unitară, astfel încât aceasta să fie aplicabilă din 2016.

Ne-am propus ca în anul acesta să revizuim Legea salarizării unitare. Ce pot să vă spun este că acum două săptămâni, la nivelul Guvernului, s-a creat un grup de lucru, care a fost aprobat prin memorandum, grup format din reprezentanţi ai ministerelor Dezvoltării şi Administraţiei, Finanţelor şi Muncii, astfel încât, în momentul în care scoatem o viziune clară în ceea ce priveşte modalitatea de salarizare a administraţiei publice, să intrăm în dezbatere cu dumneavoastră, cu Asociaţia oraşelor, a minicipiilor,dar şi cu celeleate sectoare bugetare – educaţie, sănătate”, a spus Rovana Plumb

Ea a spus că Guvernul va ţine cont de propunerile în acest sens înaintate de primari.

Vom ţine cont de propunerile dumneavoastră, am deja o propunere pe modalitatea de salarizare a administraţiei publice locale şi vom continua dialogul astfel încât, începând cu 2016, să putem să punem în aplicare o nouă viziune în ceea ce priveşte salarizarea sectorului bugetar în România. Ne-am propus ca obiectiv ca până la sfârşitul lui 2015 să venim în faţa României şi a românilor cu o vizuune foarte clară în ce priveşte modalitatea de salariare. Ştim care sunt problemele, ştim cât de mici sunt salariile”, a mai spus Rovana Plumb.

Sursa: mediafax.ro

O noua modificare a Codului muncii

In M.Of. nr. 52 din data de 22 ianuarie 2015 a fost publicata Legea nr. 12/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (denumita in continuare „Codul muncii”).

Modificarile aduse Codului muncii vizeaza, in principal:

  • modul de stabilire a vechimii in munca;
  • incetarea de drept a contractului individual de munca;
  • stabilirea salariului primit de catre salariatul temporar;
  • concediul de odihna anual.

MODUL DE STABILIRE A VECHIMII IN MUNCA

Noua reglementare prevede ca absentele nemotivate si concediile fara plata se vor scadea din vechimea in munca. Cu titlu de exceptie, concediile pentru formare profesionala fara plata nu vor fi scazute din vechimea in munca.

INCETAREA DE DREPT A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

Unul dintre cazurile de incetare de drept a contractului individual de munca existent a suferit modificari. Astfel, contractul individual de muncă existent încetează de drept:

  • la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare;
  • la data comunicării deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare;
  • la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II.

STABILIREA SALARIULUI PRIMIT DE CATRE SALARIATUL TEMPORAR

Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu va putea fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar. In masura in care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luandu-se in considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munca si care presteaza aceeasi munca sau una similara, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul utilizatorului.

CONCEDIUL DE ODIHNA ANUAL

Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile. La stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se considera perioade de activitate prestata.

Mai mult, in cazul in care una dintre situatiile descrise mai sus a survenit in timpul efectuarii concediului de odihna anual, acesta din urma se va intrerupe, urmand ca salariatul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa ce imprejurarea care a determinat intreruperea concediului de odihna anual inceteaza. Atunci cand cea din urma ipoteza nu este posibila, zilele neefectuate urmeaza sa fie reprogramate.

Salariatul va avea dreptul la concediu de odihna anual si in situatia in care incapacitatea temporara de munca se mentine, in conditiile legii, pe intreaga perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat sa acorde concediul de odihna anual intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care acesta s-a aflat in concediu medical.

Concediul de odihna se va efectua in fiecare an. In situatia in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual. In ceea ce priveste concediul de odihna neefectuat, acesta va putea fi compensat in bani numai in cazul incetarii contractului individual de munca. Aceste dispozitii se aplica si functionarilor publici, precum si personalului contractual din sectorul bugetar.

Sursa: vasslawyers.eu

Modificarea Codului Muncii prin Legea nr. 12/2015

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 din 22 ianuarie 2015

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 16, dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) si (6), cu urmatorul cuprins:
„(5) Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca.
(6) Fac exceptie de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesionala fara plata, acordate in conditiile art. 155 si 156.”

2. La articolul 56 alineatul (1), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare; la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II;”

3. La articolul 92, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) si (4), cu urmatorul cuprins:

„(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar.
(4) In masura in care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luandu-se in considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munca si care presteaza aceeasi munca sau una similara, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul utilizatorului.”

4. La articolul 145, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.”

5. La articolul 145, dupa alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu urmatorul cuprins:
„(4) La stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se considera perioade de activitate prestata.
(5) In situatia in care incapacitatea temporara de munca sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru ingrijirea copilului bolnav a survenit in timpul efectuarii concediului de odihna anual, acesta se intrerupe urmand ca salariatul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa ce a incetat situatia de incapacitate temporara de munca, de maternitate, de risc maternal ori cea de ingrijire a copilului bolnav, iar cand nu este posibil urmeaza ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.
(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihna anual si in situatia in care incapacitatea temporara de munca se mentine, in conditiile legii, pe intreaga perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat sa acorde concediul de odihna anual intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care acesta s-a aflat in concediu medical.”

6. Articolul 146 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 146
(1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
(2) In cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.
(3) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.”

Art. II
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) alin. (3) al art. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 66 din 29 ianuarie 2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.232/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) alin. (4) al art. 23 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de baza si al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, precum si unele masuri de reglementare a drepturilor salariate si a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 177/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Sursa: dreptonline.ro

Indemnizatia de somaj 2015

Indemnizatia de somaj este o compensatie partiala a veniturilor unei persoane asigurate, ca urmare a pierderii locului de munca, sau a veniturilor absolventilor din invatamant care nu s-au putut angaja. Aceasta este acordata in baza prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.

Conform actului normativ, persoanele care pot beneficia de ajutorul de somaj sunt:

cele carora le-au incetat raporturile de munca/serviciu din motive ce nu le pot fi reprosate;
cele care au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta (ISR), care in prezent este de 500 de lei;
cele care au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care ulterior au redobandit capacitatea de munca si n-au reusit sa se incadreze in munca;
cele carora le-au incetat raporturile de munca/serviciu, din motive ce nu le pot fi reprosate, in perioada in care acestea erau suspendate;
cele in cazul carora reintegrarea in munca (prin hotarare judecatoreasca definitiva) nu mai este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;
absolventii institutiilor de invatamant (care au cel putin 16 ani) care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire n-au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;
absolventii scolilor speciale pentru persoane cu handicap (care au cel putin 16 ani) care n-au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale.
De asemenea, mai pot sa obtina indemnizatia de somaj cei carora le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator – din motive ce nu le pot fi reprosate –, cei carora le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti/alesi si cei carora le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv in baza unui raport juridic pentru care s-a datorat contributia de asigurari pentru somaj.

Ajutorul de somaj se poate obtine dupa efectuarea unui stagiu de cotizare de cel putin 12 luni

Pentru a primi indemnizatia de somaj, nu este de ajuns ca o persoana sa se afle in una dintre situatiile expuse mai sus.

Concret, somerii trebuie sa indeplineasca si anumite conditii cumulative, dupa cum urmeaza:

sa aiba un stagiu de cotizare de cel putin 12 luni in ultimele 24 de luni de dinaintea datei la care isi inregistreaza cererea;
sa nu realizeze venituri sau sa realizeze, din activitati autorizate, venituri mai mici decat valoarea ISR;
sa nu indeplineasca conditiile de pensionare;
sa fie inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul/resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in acea localitate.
In cazul absolventilor institutiilor de invatamant si ai scolilor speciale, stagiul de cotizare anterior nu este necesar.

Atentie! Daca o persoana a avut contract individual de munca cu timp partial, stagiul de cotizare se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat.

In ceea ce priveste actele necesare pentru a cere ajutorul de somaj, conform Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, acestea sunt urmatoarele:

actul de identitate (original);
actele de studii si de calificare (original + copie);
adeverinta medicala din care sa rezulte ca persoana este clinic sanatoasa sau apta de munca ori ca are eventuale restrictii medicale;
acte eliberate de organele financiare teritoriale din care sa rezulte ca persoana nu realizeaza venituri sau ca realizeaza, din activitati autorizate, venituri mai mici decat valoarea ISR.
In plus, in functie de situatia solicitantului, este nevoie si de unele documente suplimentare, asa cum se detaliaza pe site-ul ANOFM.

De cand se acorda indemnizatia de somaj

In functie de situatia solicitantului, ajutorul de somaj se acorda de la data:

incetarii raporturilor de munca/serviciu;
incetarii mandatului pentru care a fost numit/ales;
expirarii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajati pe baza de contract;
incetarii calitatii de membru cooperator;
incetarii contractului de asigurare pentru somaj;
incetarii motivului pentru care a fost pensionat;
incetarii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munca/serviciu;
ramanerii definitive a hotararii judecatoresti;
incetarii activitatii desfasurate exclusiv in baza unui raport juridic pentru care s-a datorat contributia de asigurari pentru somaj;
expirarii perioadei de 60 de zile, in cazul absolventilor institutiilor de invatamant;
absolvirii scolii speciale.
Singura conditie este ca cererea sa fie inregistrata la agentia pentru ocuparea fortei de munca in cel mult zece zile de la momentul la care solicitantul devine somer. Daca nu este respectat acest termen, indemnizatia se acorda de la momentul inregistrarii cererii.

Atentie! Solicitarea ajutorului poate fi facuta in maximum 12 luni de la momentul la care persoana in cauza devine somera.

Conform Legii nr. 76/2002, indemnizatia de somaj se acorda pe perioade diferite, in functie de stagiul de cotizare, astfel:

sase luni, pentru cei care au un stagiu de cotizare de cel putin un an;
noua luni, pentru cei care au un stagiu de cotizare de cel putin cinci ani;
12 luni, pentru cei care au un stagiu de cotizare mai mare de zece ani.
Referitor la suma lunara de bani pe care o primesc somerii, aceasta este stabilita, de asemenea, in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:

75% din valoarea ISR pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de cel putin un an;
75% din valoarea ISR plus o suma calculata prin aplicarea – asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare – unei cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare: 3% pentru cei cu un stagiu de cotizare de cel putin trei ani; 5% pentru cei cu un stagiu de cel putin cinci ani; 7% pentru cei cu un stagiu de cel putin zece ani; 10% pentru cei cu un stagiu de cel putin 20 de ani.
Atentie! Absolventii institutiilor de invatamant si ai scolilor speciale primesc, pe o perioada de sase luni, un ajutor de somaj in valoare de 250 de lei.

Ce obligatii au somerii

Persoanele care beneficiaza de indemnizatia de somaj au si anumite obligatii fata de agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate.

Astfel, in vederea primirii de sprijin pentru incadrarea in munca, acestea trebuie sa se prezinte lunar la agentie, in baza programarii sau de cate ori le este solicitat acest lucru.

De asemenea, somerii trebuie sa participe la serviciile pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala ale agentiei si, totodata, sa-si caute un loc de munca in mod activ.

O alta obligatie este aceea de a comunica agentiei, in cel mult trei zile, orice modificare a conditiilor care au condus la acordarea indemnizatiei de somaj.

In fine, in cazul aparitiei starii de incapacitate temporara de munca, in 24 de ore de la acordarea concediului medical, somerii trebuie sa instiinteze in scris agentia cu privire la acest lucru si la datele de identificare, numele medicului prescriptor si unitatea in care lucreaza acesta.

Sursa: avocatnet.ro

Tabloul mediatorilor autorizati, actualizat ianuarie 2015!

Pe site-ul Consiliului de Mediere a fost dat publicitatii tabloul mediatorilor autorizati, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I cu nr. 30 bis din 14 ianuarie 2015.

Persoanele vizate sunt rugate sa il consulte si sa semnaleze eventualele erori de redactare sau de neconformitate la adresa secretariat@cmediere.ro.

Anuntul dat publicitatii pe site-ul Consiliului de Mediere contine 4 sectiuni:

Sectiunea 1 – Activi
Sectiunea 2.1 – Suspendati
Sectiunea 2.2 – Fara FEP
Sectiunea 2.3 – Care nu indeplinesc art. 23 si 24

CONSULTATI TABLOUL AICI
Sursa: http://e-juridic.manager.ro

Oferta pachet admitere la INM si Magistratura de la Editura CH Beck

untitledPentru ca visul oricarui absolvent al facultatii de drept este sa devina judecator sau procuror, Editura C.H. Beck iti ofera posibilitatea cu numai 75 lei sa primesti „Pachetul Admitere la INM si Magistratura„, destinat candidatilor care participa la concursul de admitere la INM si Magistratura.

Pachetul contine:

» Proba 2. Verificarea rationamentului logic

De ce „logica pentru magistrati”? Pentru ca este vital ca o societate democratica si moderna sa aiba magistrati care sa gandeasca corect, eliberati de prejudecati si practici argumentative periculoase.

  • Editia 2014 – rezolvarea problemelor de logica din grila G1 date la admiterea la INM in sesiunea 2013
  • Editia 2013 – rezolvarea problemelor de logica din grila G1 date la admiterea la INM in sesiunea 2012

» Proba 3. Interviul. Etica si deontologie judiciara

De ce „etica si deontologie judiciara”? Pentru ca aceasta constituie materie obligatorie pentru auditorii de justitie si pentru noii magistrati recrutati.

Perioada campaniei: 19-31 ianuarie 2015.
Campania se desfasoara exclusiv online, pe siteul infolegal.ro si este valabila in limita stocului disponibil.