Arhive etichetă: guvern

Taxa pentru divortul pe cale administrativa crescuta in noul Cod fiscal

Persoanele care divorteaza pe cale administrativa, la primarie, vor plati mai mult de anul viitor, Guvernul majorand, in proiectul actualizat al Codului fiscal, taxa fixa care trebuie achitata si lasand primarii sa creasca la randul lor aceasta taxa cu pana la 50%, fata de doar 20% in prezent.

Procedura de divort pe cale administrativa poate fi folosita de catre sotii care nu au copii si presupune depunerea unei cereri la ofiterul de stare civila de la primaria care are in pastrare actul de casatorie sau pe raza careia se afla ultima locuinta comuna a sotilor.

Conform legii, pentru aceasta procedura trebuie achitata o taxa standard de 500 lei, care poate fi majorata de primarie cu cel mult 20%.

Proiectul Codului fiscal prezentat in urma cu o luna de Guvern mentinea taxa fixa la 500 lei, dar lasa dreptul primarilor sa majoreze aceasta suma cu pana la 50%.

Sursa: Mediafax.ro

Piperea: „Cineva să plătească pentru daunele şi frustrările persoanelor executate silit”

Profesor universitar GHEORGHE PIPEREA

Săptămîna viitoare re-începe sezonul şi mă gîndesc că, sub efectul săbiilor scoase deja pentru campania electorală, s-ar putea să fim determinaţi să uităm de problemele reale cu care ne confruntăm.

Spre exemplu, mă gîndesc că încă sunt pe piaţă milioane de contracte de credit de retail care sunt împănate cu clauze abuzive şi că, deşi multe instanţe au constatat caracterul abuziv al acestor clauze din contractele celor care au declanşat procese acum patru ani, restul contractelor se derulează în continuare, generînd plăţi nedatorate care se cifrează la 20-60% din totalul costurilor lunare. E o situaţie care frizează absurdul, dar care este în contradicţie flagrantă cu litera şi spiritul Dreptului Uniunii Europene. Sumele încasate nedrept de bănci în baza acestor clauze abuzive ar trebui să rămînă în conturile consumatorilor, care ar putea, la libera alegere, să le reîntoarcă în consum, generînd TVA din care statul să îşi poată finanţa cheltuielile, inclusiv cele cu crearea de noi locuri de muncă.

Mă gîndesc, de asemenea, că mii de oameni au fost evacuaţi din locuinţele lor în urmarea unor executări silite demarate de bănci sau de colectori de creanţe, fără să li se fi dat şansa unei opoziţii sau a unui apel la hotărîrea judecătorului de încuviinţare a executării silite şi fără să li se fi dat şansa de a se pune sub protecţia tribunalului, aşa cum se întîmplă în majoritatea ţărilor Uniunii Europene. Ştiţi, desigur, că nu există o lege a insolvenţei particularilor, pentru că nu şi-a dorit-o lobby-ul bancar. Ceea ce, probabil, nu ştiţi încă este că, în dreptul nostru procesual civil, în totală contradicţie cu Dreptul Uniunii Europene, încheierea prin care se încuviinţează executarea silită a unui contract de credit bancar (titlu executoriu în el însuşi, care nu are nevoie de o soluţie judiciară favorabilă pentru a fi pusă în executare silită) nu este supusă niciunei căi de atac.

Debitorului aflat în această situaţie i se permite o contestaţie la executare, dar aceasta se poate dovedi inutilă, întrucît ea nu suspendă executarea, ceea ce înseamnă că între timp locuinţa debitorului sau a familiei sale poate fi executată silit. Debitorului care, să zicem, ar cîştiga în contestaţia la executare, îi rămîne doar dreptul la despăgubiri. Iar suspendarea executării se poate acorda, în mod excepţional, doar cu depunerea unei cauţiuni care poate fi, uneori, prohibitivă (conform vechiului cod de procedura civilă cuantumul cautiunii este de 10% din creanţa pusă în executare, ceea ce face suspendarea imposibilă …). În ultima vreme, mai ales în speţe pronunţate contra sistemului judiciar spaniol (similar în multe privinţe cu cel românesc), s-a decis la Luxemburg că e inadmsibil ca debitorului să i se refuze dreptul de a se opune la încuviinţarea unei executari şi de a cere îngheţarea efectelor unui contract care este suspect de a fi împănat cu clauze abuzive, mai ales în acele cazuri în care obiectul executării silite îl reprezintă casa de locuit a debitorului şi a familiei sale. Legea internă care interzice acest drept este inaplicabilă. Exact aşa este şi legea română. Inaplicabilă. Mai mult, CEDO a decis că dacă o executare silită asupra locuinţei debitorului sau a familiei sale s-a derulat fără că debitorului să i se fi dat dreptul efectiv de a se opune la executare, atunci el are dreptul la despăgubiri, inclusiv pentru daune morale.

În fine, mă gîndesc că în cadrul celor peste 35 mii de societăţi aflate în prezent în insolvenţă lucrează ori au lucrat peste 200 de mii de salariaţi, din care cel puţin 100 de mii vor rămîne, total sau parţial, neachitaţi în drepturile lor salariale (inclusiv plăţi compen¬satorii).

Ce trebuie să ştim noi, cei care alimentăm bugetul de stat consumînd, este că legea internă şi, mai ales, Dreptul Uniunii Europene, fac responsabil statul pentru prejudiciul cauzat particularilor prin încălcarea Dreptului Uniunii. Statul răspunde pentru acest lucru fie direct, fie cu titlu de garant pentru autorităţile publice, putînd fi obligat la despăgubiri.

În practica instanţelor europene (CJUE şi CEDO) drepturile sunt efective şi concrete; ele nu sunt simple sloganuri sau obiective de bifat pentru un stat aflat pe drumul aderării la diverse cluburi selecte, cum ar fi Consiliul Europei, NATO, UE etc.

Statul şi autorităţile sale publice sunt datoare să garanteze realizarea drepturilor, în caz contrar fiind pasibile de răspundere.

În practica CJUE se admite că o obligaţie de răspundere, care se poate traduce în despăgubiri pentru daune morale sau materiale, o au şi func¬ţionarii publici, demnitarii sau magis¬traţii care au ignorat, au încălcat sau au aplicat greşit Dreptul Uniunii Europene.

Răspunderea statului pentru prejudiciile cauzate particularilor prin încălcări ale Dreptului Uniunii care îi sunt imputabile este „un principiu inerent sistemului tratatului”, afirmat pentru prima dată în cauzele reunite Francovich, Bonifaci şi alţii (C – 6/90 şi C – 9/90, soluţie din 1991, la pct. 35), reluată ulterior în mod constant de Curte, cea mai recentă decizie în acest sens fiind speţa Ogieriakhi vs. Irlanda (cauza C – 244/13, pct. 49, hotărîrea din iulie 2014).

În cauzele reunite Francovich, Bonifaci şi alţii (1991), foştii salariaţi ai unor întreprinderi falite italiene, cărora nu li se achitaseră salariile res¬tante şi/sau compensaţiile pentru concediere, au dat în judecată Statul Italian pentru a li se plăti aceste drepturi cu titlu de despăgubiri. Instanţele italiene, în fond, au respins acţiunea, dar în căile de atac au sesizat CJUE cu întrebări preliminare. CJUE a decis, cu titlu de rezolvare a acestor întrebări preliminare (a se vedea pct. 39 – 41) că: „Eficacitatea deplină a acestei norme de drept comunitar impune dreptul la despăgubire atunci când sunt întrunite trei condiţii; prima dintre aceste condiţii este că rezultatul prevăzut de directiva să conţină atribuirea de drepturi în favoarea particularilor; a doua condiţie este să poată fi identificat conţinutul acestor drepturi pe baza dispoziţiilor directivei; în sfârşit, a treia condiţie este existenţa unei legături de cauzalitate între încălcarea obligaţiei care îi incumbă statului şi prejudiciul suferit de persoanele prejudiciate. Aceste condiţii sunt suficiente pentru a da naştere unui drept la despăgubire în favoarea particularilor, întemeiat direct pe dreptul comunitar”. Soluţia CJUE din 1991 este, de altfel, concordanţă cu o soluţie mai recentă a CEDO, pronunţată în cauza Aurelia Popa contra Româ¬niei (februarie 2010), în care Statul român a fost obligat cu titlu de despăgubire să achite doamnei Popa, fost salariată a Nitramonia Făgăraş, societate lichidată prin faliment, tot restul de salariu şi alte drepturi băneşti care nu fuseseră acoperite din distribuţiile efectuate de lichi¬dator în dosarul de faliment.

Acţiunea în despăgubiri contra statului se poate întemeia pe dreptul intern (spre exemplu, art. 224 din actualul Cod civil stabileşte răspunderea de garanţie a statului pentru toate autorităţile publice centrale), pe Dreptul Uniunii Europene (în acest sens este art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale UE) sau direct pe jurisprudenţa CJUE (de ex., cauza Francovich sau cauza Oghieriakhi). Încălcarea Dreptului Uniunii poate fi invocată fără a fi necesară o prealabilă hotărîre de infringement (procedura prin care CE sau CJUE constată încălcarea de către un stat membru a Dreptului Uniunii Europene).

Pe de altă parte, din speţa Francovich mai rezultă că :
(i) răspunderea statului este obiectivă, indiferent de culpă;
(îi) alături sau în locul statului pot răspunde şi autoritatea publică, şi funcţionarul public vinovat de încălcarea Dreptului Uniunii;
(iii) răspunderea poate fi antrenată şi faţă de judecătorul care a pronunţat o hotărîre cu ignorarea sau cu încălcarea jurisprudenţei CJUE.
Notă: art. 96 alin.4 din Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciară urmează fi înlăturat de la aplicare într-un astfel de litigiu, întrucît, în conformitate cu art. 148 alin.2 din Constituţie, el este contrar dreptului UE; legea noastră internă limitează răspunderea judecătorilor la pagubele cauzate prin erorile judiciare şi numai la cazurile în care se va fi stabilit în prealabil o răspundere disciplinară sau penală a judecătorului, or, astfel de limite nu sunt conforme cu art. 47 din Carta DFUE şi nici cu jurisprudenţa CJUE.

În jurisprudenţa mai recentă a CJUE s-a arătat că, pentru a putea fi admisibilă o acţiune în despăgubire contra statului, este necesară stabilirea unei încălcări suficient de grave a Dreptului Uniunii. Ignorarea vădită a jurisprudenţei CJUE în domeniu este o astfel de încălcare (soluţie prezentată în cauza C 224/01, Kobler vs. Ostereich, 2003).

Pe planul dreptului nostru intern, este evident că drepturile consumatorului, prevăzute de Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive sunt, în acelaşi timp, obligaţii ale statului/autorităţilor (şi, desigur, ale profesioniştilor cu care consumatorii intră în raporturi contractuale, dar nu despre ei vorbim aici, ci despre stat şi răspunderea să pentru încălcarea efectivităţii acestor drepturi). De exemplu, interzicerea clauzelor abuzive (art. 1), lipsirea de efecte a clauzelor inserate în contracte, în ciuda interdicţiei legale (art.6), prevenţia utilizării în continuare de clauze abuzive (art.7), protecţia jurisdicţională efectivă (art. 7 Directiva, art. 12-13 L193/ 2000), dreptul la clauze clare şi inteligibile în contract. Toate acestea sunt drepturi suficient de clare prevăzute şi în Directiva clauzelor abuzive 93/13, a căror ignorare este o încălcare suficient de gravă a Dreptului Uniunii Europene de natură a face admisibilă o acţiune în despăgubiri contra statului (şi a celorlalte persoane fizice sau juridice de mai sus).

Foarte interesantă în perspectiva valului de executări silite asupra locuinţelor debitorilor declanşat de cesiunea de portofolii de credite neperformante către colectorii de creanţe (cesiuni în care vînzătorii sunt bănci austriece cu filiale în România… ) este decizia CEDO din cauza Zehent¬ner vs Austria din 2009. În această speţă, CEDO a acordat debitorului daune morale de 30 mii euro pentru evacuarea din locuinţă, în urmarea unei executări silite derulate în baza unui contract de credit ipotecar care conţinea clauze abuzive. Motivaţia acestor daune morale poate părea ciudată în România (ţară în care judecătorii încă sunt reticenţi la daune morale): sentimentul de anxietate, tulburare şi umilinţă (feelings of anxiety, distress and humiliation) determinat de evacuarea din locuinţa proprie şi de lipsa oricărei protecţii procedurale în cadrul vînzării silite a locuinţei… În România, în faţa celor puternici şi protejaţi de legi draconice nu poţi decît să accepţi frustrarea sau umilinţa.

Ori să lupţi, aşa cum a făcut-o doamna Zehentner, care la momentul executării silite era lipsită de discernămînt, deci fără capacitate de exerciţiu .

De fapt, e timpul că cineva să plătească pentru toate daunele, frustrările şi umilinţele rezultate din „lipsa oricărei protecţii procedurale în cadrul vînzării silite a locuinţei”. Se poate începe cu Statul român care, după ce va fi obligat la plata, va avea drept de regres contra demnitarilor, funcţionarilor publici, judecătorilor, parlamentarilor, lobby-ştilor, adică a tuturor celor care s-au comportat în anii de criză că adevăraţi com¬pradores (cumpărători de privilegii).

Din scurtele consideraţii de mai sus pot fi extrase cîteva direcţii de acţiune :
(i) în materia clauzelor abuzive, acolo unde au fost pierdute procesele, în special pentru motivul „inadmisibilităţii” prevăzute de art.4 alin.6 din Legea nr.193/2000 (mai precis, pentru că instanţa a considerat că dobînda şi comisionul fac parte din preţ şi, deci, ele nu pot fi analizate „sub aspectul caracterului abuziv”), se pot cere despăgubiri de la stat, precum şi de la judecător, pentru greşita aplicare a Dreptului Uniunii Europene; aşa cum s-a putut vedea din comentariile presei main-stream din iulie-august, ICCJ a respins categoric acest gen de soluţie, arătînd că nu orice clauză din contract care seamănă cu clauza privind preţul sau cu cele privind orice sumele de bani este eliminat de la „analiza caracterului abuziv”, în caz contrar Dreptul Uniunii Europene fiind, pur şi simplu, aruncat în derizoriu; în dosarele colective contra BCR (G 1 şi G2) şi contra VBR (GVBR) s-a spus de către instanţa de la vîrful sistemului nostru judiciar chiar mai mult decît atît: acele clauze care se referă la dobîndă şi la alte costuri ale contractului imputate consumatorilor de bancă sunt exprimate într-un limbaj neclar, prolix şi neinteligibil, iar acest fapt este, în sine, o probă a caracterului abuziv şi nu un motiv de refuz al analizei acestui caracter;
(îi) în acele executări silite începute şi finalizate în baza unor contracte de credit bancar (titluri executorii în ele însele, care au nevoie doar de o încuviinţare a executării într-o procedură sumară, formalistă, încuviinţare care se emite printr-o încheiere ne-supusă vreunei cai de atac), mai ales în cazurile în care imobilul este locuinţa debitorului sau a familiei sale, statul poate fi obligat la des¬păgubiri, alături de judecători; să nu uităm că în astfel de cazuri se întîmplă drame, care culminează cu sinucideri; în mod evident, în aceste cazuri se vor putea acorda şi daune morale; un criteriu valoric poate fi suma acordată în 2009 de CEDO doamnei Zehentner pentru evacuarea din casă să din Viena: 30 de mii de euro; evacuarea dintr-o casă din Satu Mare nu poate „costa” pe planul cauzelor morale mai puţin de atît;
(iii) în contractele celor care nu au dat încă în judecată băncile, statul şi autorităţile administrative (inclusiv BNR şi şefii săi) ar putea fi obligaţi la despăgubiri pentru încălcarea obligaţiei de a garanta efectivitatea drepturilor; mult mai gravă ar trebui să fie răspunderea pentru acele măsuri legislative, administrative sau judiciare contrare protecţiei consumatorilor, aşa cum a fost, spre exemplu, modificarea din decembrie 2010 a OUG nr.50/2010 şi, respectiv, amînarea intrării în vigoare cu mai mult de 20 de luni a textelor din Legea nr.193/2000 privitoare la acţiunea colectivă pentru încetarea folosirii clauzelor abuzive;
(iv) în atitudinea de ignorare a obligaţiei de acţiune pentru prevenţia clauzelor abuzive şi în lipsa preocupare pentru acest subiect, o acţiune în răspundere ar putea fi formulată contra statului, a ANPC şi a BNR; în mod evident, o măsură de politică economică şi socială înţeleaptă ar fi intervenţia Guvernului în aceste contracte, în baza acelei reglementări din 2000 de care am vorbit ieri;
(v) în chestiunea salariilor şi plăţilor compensatorii neachitate în procedurile de insolvenţă, statul ar putea fi obligat la plata, cu titlu de despăgubire.

Sursa: bursa.ro

Ministerul Finantelor a retras proiectul noului Cod Fiscal

MFP: În urma solicitării prim-ministrului Victor Ponta, Ministerul Finanţelor Publice a retras de pe site-ul ministerului proiectele Codului Fiscal şi al celui de Procedură Fiscală, pentru ca acestea să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice

Ministerul Finanţelor a retras, sâmbătă, la solicitarea premierului Ponta, proiectele Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, pentru ca acestea să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice. Vineri seara, agenţia Mediafax a anunţat că, potrivit proiectului noului Cod Fiscal, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi, pentru motoare mai mari impozitul urmând însă să scadă. Mediafax a mai anunţat că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale. „În urma solicitării prim-ministrului Victor Ponta, Ministerul Finanţelor Publice a retras de pe site-ul ministerului proiectele Codului Fiscal şi al celui de Procedură Fiscală, pentru ca acestea să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice. Intenţia Guvernului este de a iniţia o dezbatere publică deschisă şi transparentă cu privire la modificările necesare Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, însă dorim, în acelaşi timp, şi adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale”, a transmis ministerul, sâmbătă.

Una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală

Finanţele mai arată că, în prezent, una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală, inclusiv prin modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, dar că modalitatea în care se vor concretiza aceste intenţii, după discuţii cu specialişti şi societatea civilă, va fi decisă de Guvern şi va fi supusă consultării publice înainte de aprobarea de către Parlament. Propunerile care vor fi asumate de Guvern vor fi dezbătute şi asumate, împreună cu bugetul pentru anul viitor, de către Parlament, mai arată ministerul. Conform proiectului noului Cod Fiscal, prezentat vineri seara de Mediafax, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi. Documentul stabileşte că persoanele fizice, care în prezent sunt impozitate cu 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, vor fi obligate să achite pentru clădirile nerezidenţiale un impozit cuprins între 0,25 şi 1,5% din valoarea calculată de către un evaluator autorizat sau de 2% din valoarea impozabilă, dacă nu există un raport de evaluare. Astfel, persoanele fizice vor fi taxate similar firmelor care deţin astfel de clădiri. Modificări sunt indicate şi la impozitul pe terenul din intravilan, unde suma de plată creşte proporţional cu rangul şi zona localităţii, ajungându-se la creşteri de la 10.353 lei/hectar la 83.000 lei/hectar.
Pentru proprietarii de maşini, impozitul va creşte de la 8 lei la 20 lei pentru fiecare 200 centimetri cubi în cazul autoturismelor cu motoare de până la 1.600 cmc inclusiv şi de la 18 lei la 30 lei/200 cmc pentru maşinile cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1.601 cmc şi 2.000 cmc inclusiv. Pentru autoturisme cu o capacitate cilindrică între 2.001 cmc şi 2.600 cmc inclusiv, impozitul va scădea însă, de la 72 lei la 60 lei/200 cmc, scăderea continuând şi pentru maşini cu motoare mai mari. Majorări de impozit vor fi efectuate şi pentru maşini de marfă, motociclete, bărci cu motor, scutere de apă. Acelaşi document relevă că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale.

Legislaţia actuală stabileşte că impozitele şi taxele locale sunt indexate o dată la trei ani prin hotărâre de guvern, în funcţie de rata inflaţiei calculată de la ultima indexare, iar administraţia locală poate majora suma de plată printr-o cotă adiţională, dar nu mai mult de 20% faţă de nivelul stabilit de Guvern. Proiectul noului Cod Fiscal prevede însă că indexarea în funcţie de inflaţie o dată la trei ani va fi efectuată în viitor de către consiliile locale, nu de Guvern, şi că impozitele şi taxele locale vor putea fi majorate, anual, cu „maximum 50%” faţă de nivelul stabilit, în funcţie de condiţiile specifice zonei. La sfârşitul anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional, prin scrisoarea de intenţie, că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate „la latitudinea” autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial. Modificările rezultă din proiectul de modificare a Codului Fiscal, elaborat de Guvern.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri seară, că a primit la promulgare legea privind diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale şi că are semne de întrebare privind oportunitatea măsurii, spunând că este de părere că Guvernul are ca ţintă acoperirea deficitului rezultat prin micşorarea CAS prin creşterea taxei pe proprietate de 2-3 ori.

Sursa: curierulnational.ro

Analizarea Constituţiei. CCR a regăsit 25 de elemente de neconstituţionalitate la proiectul de modificare a legii fundamentale

Judecătorii CCR au finalizat analizarea Constituţiei şi au regăsit 25 de elemente de neconstituţionalitate la proiectul de modificare a legii fundamentale.

CCR a finalizat analizarea Constituţiei, descoperind 25 de elemente de neconstituţionalitate. Unele dintre acestea vor fi respinse, iar pentru celelalte se vor face recomandări.

Printre acestea se numără articolul 103, cel care face referirei la modalitatea în care preşedintele numeşte premierul, altul face referire la traseismul politic, o altă problemă fiind în articolul care spune că problele obţinute ilegal să poată fi folosite, dar doar în favoarea acuzatului.

Judecătorii au dat deja votul în legătură cu decizia Curţii, urmând să fie redactată minuta care va fi transmisă spre publicare în Monitorul Oficial.

Curtea Constituţională a început vineri dezbaterea proiectului de modificare a Constituţiei.
La finalul reuniunii de sâmbătă, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, declara că fuseseră analizate primele 102 articole, el precizând că au fost găsite elemente de neconstituţionalitate la aproximativ 10 articole.

„Până aici (la articolul 102 – n.r.) au fost articole care au fost găsite în contradicţie cu articolul 152, alineatul 2 din Constituţie, care nu pot fi revizuite, pentru că încalcă sau afectează drepturile fundamentale”, a spus Zegrean.

Articolul 152 al Constituţiei, referitor la „limitele revizuirii”, stabileşte, la alineatul 2, că „nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora”.

Întrebat câte articole au fost găsite neconstituţionale, preşedintele CC a răspuns: „Nu le-am numărat. Cred că sunt vreo zece. Pot să fie zece sau mai puţine, undeva pe acolo”.

Preşedintele Curţii Constituţionale a mai arătat că au fost articole analizate pentru care judecătorii Curţii au făcut recomandări de rescriere, de recorelare a textelor şi de înlocuire a unor expresii din texte.

„Noi am considerat că textele trebuie să fie conforme atât cu Constituţia şi limitele prevăzute de Constituţie, cât şi cu principiile dreptului constituţional, principiile statului de drept”, a precizat Zegrean.

Întrebat despre alineatul din proiectul de revizuire a Constituţie care prevede ca un parlamentar să-şi piardă mandatul dacă demisionează din partidul din partea căruia a fost ales şi care ar fi neconstituţional, Augustin Zegrean a declarat că actuala Constituţie prevede că mandatul imperativ este nul. „Nu au modificat şi acest articol, deci consecinţa, concluzia o trageţi dumneavoastră”, a spus Zegrean.

Potrivit unor surse din CC, la modificările de la articolele 3 (Teritoriul), 23 (Libertatea individuală) şi 28 (Secretul corespondenţei) ar exista probleme de neconstituţionalitate, în urma analizei judecătorilor Curţii Constituţionale.

În plus, articolul care prevede că preşedintele nu poate refuza numirile de miniştri din partea premierului va cuprinde recomandările judecătorilor Curţii Constituţionale, întrucât există o lege care stipulează foarte clar în ce condiţii o persoană nu poate fi numită ministru, au menţionat aceleaşi surse.

Preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, anunţa, în 4 februarie, finalizarea textului iniţiativei de modificare a Legii fundamentale, ca urmare a reanalizării documentului.
Antonescu preciza că textul proiectului de revizuire a Constituţiei este înaintat Guvernului pentru a fi transmis Comisiei de la Veneţia, iar în paralel este înaintat Curţii Constituţionale.

„Principala noutate faţă de proiectul iniţial: mi se pare că am făcut un pas înainte în a diferenţia la nivel constituţional de această dată, sau deocamdată, atribuţiile celor două Camere în funcţie de aplicarea celor două meniri ale unui Parlament: legiferare şi control. Legiferarea direcţionată majoritar pe Camera Deputaţilor, controlul pe Senat”, declara Antonescu.
Sursa: realitatea.net

Bugetul pe 2014 – o poveste trista dar adevarata

Autor: Cristian PAUN

Asistam zilele aceste la o forfota tot mai mare pe scena politica. Miza este un buget intitulat “al romanilor” propus de o uniune mai degraba socialista decat liberala. Un buget varat cu de-a sila pe usa Parlamentului pentru a fi dezbatut de forma cu opozitia, cu partenerii sociali si cu societatea civila. Buget care, chipurile, a fost negociat si impus de FMI si de Uniunea Europeana unei tari in care guvernul pare a fi o marioneta de carpa, incapabil de reforme si privatizari si concentrat doar pe acomodat veniturile la nivelul cheltuielilor tot mai mari ale unui stat parca aflat in permanenta campanie electorala fara ca din aceasta confruntare sa rezulte vreodata o clasa politica mai responsabila si mai intoarsa cu fata spre cetateanul platitor de biruri si mereu suspectat de evaziune.

Acest buget, asa cum este el adus in fata romanilor nu are nici una dintre virtutiile cu care incearca sa ne imbete actualii guvernanti care au dat “mana peste tara”, doar le-o iesi si de data aceasta smecheria:

– Se spune despre el ca este un buget de crestere: cum poti miza pe o crestere economica in conditiile in care nu micsorezi nici o taxa, introduci simultan taxe noi pe activele fixe (bunuri de capital), introduci o marire de acciza la combustibili care sunt inclusi in orice bun care se produce in aceasta tara? In conditiile in care in Romania se produce cu de 2 – 3 ori mai multa energie o unitate de PIB decat Germania, orice taxa suplimentara pe productia de energie sau pe resursele energetice se va vedea imediat in costurile de productie. Consecinta va fi diminuarea investitiilor (pierderi de locuri de munca), diminuarea consumului de combustibili (pierderi de locuri de munca si disconfort pentru populatie), pierdere de competitivitate pentru tot ceea ce inseamna sectoare intensive in combustibil (agricultura mai ales). Introducand si salariul minim pe economie mai mare cu 100 lei pe net vei pune o presiune de inca 86 lei taxe pe munca pentru fiecare angajat pe luna pe care il platesti cu salariul minim pe economie. Acest lucru va face ca pe an efortul suplimentar pe fiecare angajat sa fie de circa 2232 lei adica de aproape 500 de euro pe fiecare angajat. Industriile intensive in munca (textile, pielarie, agricultura, turism) vor suferi enorm de pe urma acestei masuri. In loc de crestere economica vom avea mai degraba contractie. Mai degraba, cresterea aceasta de taxe pe care se bazeaza proiectia de buget de anul viitor ne poate impinge in recesiune din acest echilibru precar pe care il avem de vreo cativa ani.

– Guvernantii trambiteaza pe la toate colturile ca acest buget va pune capat austeritatii din anii anteriori: e clar ca atunci cand aduni cheltuielile de functionare a statului (incluzand aici si companiile de stat) si iesi pe deficit ai ca solutie fie indatorarea fie cresterea taxelor. Acest buget va miza si in 2014 pe ambele. Adica va transfera austeritatea dinspre politicienii conectati cu toate ventuzele la robinetul bani ai statului spre contribuabil: taxele marite ne vor diminua din puterea de cumparare si vom fi nevoiti sa ne restructuram consumul (mergem mai putin cu masina de exemplu) iar datoria publica ne va determina in viitor sa fim mai austeri cand vom fi obligati sa returnam datorii acumulate de politicieni.

– Acest buget este un buget electoral destinat unui an electoral in care guvernarea actuala vrea sa puna mana pe toata puterea politica (un lucru normal dealtfel in bataliile politice). De ce este un buget electoral? Simplu, pentru ca maririle de fonduri produse prin acest buget nu au vizat domenii cum ar fi educatia sau sanatatea unde falimentul e foarte aproape (ambele domenii sunt subfinantate de ani buni si sacrificate de toate guvernarile). Daca alocarea s-ar fi facut pe procentele prevazute in lege pentru aceste domenii posibilitatea de a deturna fonduri ar fi fost semnificativ mai redusa. Si atunci Guvernul a decis ca este nevoie de majorari de fonduri acolo unde poate controla politic alocarea resurselor.

Guvernul incearca pe toate canalele sa grabeasca adoptarea acestui buget incercand sa elimine din fasa orice opozitie potentiala. A trecut la coarda sensibila a populatiei prin manipulari de doi bani: brusc avem depreciere a cursului de schimb, se va scumpi datoria pe care am putea-o contracta de pe pietele internationale sau vom avea probleme cu fondurile europene. E drept ca pensiile nu vor putea fi marite, salariul minim nu poate fi marit, debutantii nu vor fi premiati. Dar nici taxele nu vor creste si nici fondurile electorale, cu care vine la pachet acest buget, nu vor fi alocate cu usurinta. Acest buget este mai degraba un buget impotriva romanilor decat un buget al romanilor. Decat cu un astfel de buget sau cu FMI, mai bine fara.
Sursa: economiaonline.ro

Tichetele de masa vs Carduri de masa

Ce trebuie sa stii despre tichete si carduri de masa?

 Dupa 15 ani de la introducerea lor in Romania, tichetele de masa, cel mai popular beneficiu extra-salarial, se pregatesc pentru era digitala.

 In luna noiembrie, a fost publicata in Monitorul Oficial Legea nr. 291/2013 pentru modificarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, prin care se introduce posibilitatea ca tichetele de masa sa fie emise si pe suport electronic. Tichetele de masa electronice vor putea fi emise in Romania dupa ce vor fi publicate normele de aplicare ale legii.

Tichetele pe hartie si pecard vor circula in paralel, fiecareavandavantajeproprii.

Iata ce trebuie sa stii despre tichete si carduri de masa, ca sa alegi varianta cea mai buna pentru tine.

Tichetele de masa suntcel mai utilizat beneficiu extra-salarial, si in Romania, si in restul lumii.

 Tichetele de masa exista de peste 45 de ani in Europa, iar in Romania de 15 ani, fiind cel mai utilizat beneficiu extra-salarial acordat de companii catre salariati.

In Romania, tichetele de masa sunt scutite de contributiile sociale patronale, care reprezinta pana la 35% din costul salarial total platit de angajator.

De asemeni, sunt scutite de contributiile sociale salariale, care reprezinta pana la 16.5% din salariul brut al angajatului.

Acelasi regim fiscal il vor avea si cardurile de masa, care vor beneficia de aceleasi facilitati fiscale.

Valoarea zilnica a tichetului de masa este de 9.35 lei

Aceeasi suma va fi acordata si in cazul cardurilor de masa. Se acorda cate 1 tichet de masa pentru fiecare zi lucratoare efectuata de salariat.

In cazultichetelor de masapesuport de hartie, magazineleafiliate nu pot acordarestdacavaloareacumparaturii  este mai mica decatvaloareaunuitichet.

Prin introducerea cardurilor de masa, se vor putea cheltui si sume mai mici decat valoarea de 9.35 lei a unui tichet.

Salariatii vor putea alege daca vor tichetele de masa pe hartie sau pe card

Pentru cardurile de masa, companiile emitente vor crea retele de acceptare distincte.

Cele doua tipuri de beneficiu de masa  vor exista in paralel, iar companiile impreuna cu reprezentantii salariatilor vor putea alege daca doresc tichete de masa pe hartie sau in pe card.

Cardurile de masa nu sunt carduri bancare, ci carduri speciale pentru acestbeneficiu extra-salarial

 Cardurile de masa vor fi carduri speciale pentru acordarea beneficiului extrasalarial reprezentand o alocatie de hrana, nu carduri bancare, iar salariatii le vor putea utiliza doar in unitatile comerciale afiliate.

Cardurile de masa nu vor avea un cont bancar asociat, si  vor fi reincarcate lunar cu sumele acordate de angajatori salariatilor.

 Cardurile de masa nu vor permite retrageri de numerar. Aceste masuri, specificate in proiectul legislativ, au menirea de a asigura utilizarea corecta a sumelor aferente cardurilor de masa: si anume, hrana si produse alimentare.

Tichetele si cardurile de masa sunt finantate de compania angajatoare, iar Statul acorda facilitati fiscale

Pentru Stat, tichetele si cardurile de masa sunt atat o masura de protectie sociala, cat si mai ales un instrument de reducere a evaziunii fiscale

Valoarea tichetelor de masa este finantata de compania angajatoare. Acordand tichete sau carduri de masa, fata de varianta unei mariri de salariu net echivalente, companiile economisesc 35%, multumita facilitatilor fiscale asociate tichetelor (scutire de contributii sociale).

 Tichetele de masa, fie pe suport de hartie sau pe card, nu sunt un instrument de plata, ci un bilet de valoare cu un regim fiscal favorabil – sumele aferente sunt scutite de contributii sociale atat pentru angajati, cat si pentru angajatori.  Aceste masuri se regasesc atat in legislatia actuala din Romania, cat si in legislatia europeana si comunitara.

 Statul acorda aceste facilitati fiscale cu scopul de a diminua platile informale si pentru a incuraja o nutritie mai buna pentru populatia angajata (aceasta insemnand, pe termen mediu si lung, productivitate crescuta si costuri reduse pentru sistemul de sanatate).

 Sursa: http://www.edenred.ro

Situatia vacantarii functiei de conducere de la nivelul ICCJ, reglementata prin OUG 48/2013

Senatorii au adoptat, in sedinta plenului de luni, ordonanta nr. 48/2013 care modifica Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in sensul reglementarii situatiei vacantarii functiei de conducere de la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin expirarea mandatului.

Proiectul de lege prevede ca, in aceasta situatie, stabilitatea institutionala a instantei supreme va fi asigurata prin “reglementarea posibilitatii depunerii candidaturilor pentru functiile de conducere anterior acestui moment, raportat la caracterul cert al implinirii termenului pentru care sunt realizate numirile”.

“Proiectul stipuleaza ca, in situatia cand functiile de presedinte sau vicepresedinte al ICCJ ori de presedinte de sectie devin vacante ca urmare a expirarii mandatului, candidatura se depune cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile pana la momentul in care functia urmeaza a se vacanta”, se arata in raportul Comisiei juridice.

In expunerea de motive a proiectului de lege, Guvernul a precizat ca initierea acestui act normativ se datoreaza “unei situatii speciale” – in luna septembrie urmeaza a inceta mandatele de presedinte si vicepresedinte ai ICCJ si de presedinte al Sectiei civile si de proprietate intelectuala a instantei supreme.
Sursa: infolegal.ro

 

Posturi vacante in administratia publica – septembrie 2013

Inspector de concurență debutant

Consiliul Concurenţei

13 septembrie 2013
București

Consiliul Concurenţei organizează concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a funcţiei publice vacante de inspector de concurenţă, gradul profesional debutant, la Direcţia Cercetare-Sinteze.

Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile generale prevăzute de art. 54 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (r2), cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei publice sunt:

  • studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul ştiinţelor economice;
  • cunoştinţe de analiză de sistem şi analiză organizaţională;
  • cunoasterea limbii engleze: scris, citit şi vorbit nivel avansat;
  • cunoştinţe de operare pe calculator, nivel avansat (Word, Excel, Internet).

Concursul se va organiza conform calendarului următor:

  • 02 octombrie 2013: termenul limită pentru depunerea dosarelor;
  • 16 octombrie 2013, ora 10.30: proba scrisă;
  • 23 octombrie 2013, ora 10.30: proba interviu.

Dosarele de înscriere la concurs trebuie să conţină, în mod obligatoriu, documentele prevăzute de art. 49, alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 şi se vor depune în termen de 20 zile de la publicarea anunţului.

Detalii privind condiţiile specifice şi bibliografia de concurs sunt disponibile accesând pagina oficială. Relaţii suplimentare se pot obţine la nr. de telefon 021/405.45.93, 021/405.45.58 sau la sediul Consiliului Concurenţei din Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1.

Director

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

17 septembrie 2013
Ministerul-Agriculturii-şi-Dezvoltării-Rurale-MADR

Agenția Națională a Funcționarilor Publici organizează concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadă nedeterminată a funcției publice de conducere vacante de director la Direcția Promovare și Formare Profesională din cadrul Direcției Generale Dezvoltare Rurală al Autorității de Management pentru PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile generale prevăzute de art. 54 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (r2), cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei publice sunt:

  • studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în ştiinţe sociale
  • vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice minimum 3 ani
  • cunoasterea unei limbi străine de circulaţie internaţională (engleză/franceză) – nivel mediu.

Concursul se va organiza la sediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici conform calendarului următor:

  • 30 septembrie 2013, ora 09.00: proba suplimentară eliminatorie de testare a cunoștințelor unei limbi străine de circulație internațională;
  • 30 septembrie 2013, ora 10.00: proba scrisă.

Dosarele de înscriere la concurs se depun la sediul ANFP în termen de 8 zile și trebuie să conţină:

  • copia actului de identitate;
  • formularul de înscriere, conform anexei nr. 3 la HG nr. 611/2008, modificată;
  • copiile diplomelor de studii şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări;
  • copia carnetului de muncă sau adeverinţă care atestă vechimea în muncă şi, după caz, în specialitate;
  • cazierul judiciar (poate fi înlocuit cu o declaraţie pe proprie răspundere);
  • adeverinţă care să ateste starea de sănătate corespunzătoare;
  • declaraţia pe propria răspundere/adeverinţă care atestă că nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică.

Bibliografia necesară în vederea susţinerii concursului poate fi parcursă aici.

Relaţii suplimentare cu privire la acest concurs se pot obţine la sediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici din str. Eforie nr. 5, Sector 5, Bucureşti, precum şi la numărul de telefon 0374/112.726.

Consilier asistent

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

17 septembrie 2013
București

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor organizează concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcției publice de execuție temporar vacantă de consilier, clasa I, gradul profesional asistent în cadrul Serviciului Juridic, Legislație și Relație cu Parlamentul – Direcția Juridică, Litigii și Resurse Umane.

Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile generale prevăzute de art. 54 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (r2), cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei publice sunt:

  • absolvent al unei instituții de învățământ superior de lungă durată cu diplomă de licență sau echivalentă în drept (studii juridice);
  • vechime minimum un an în specialitatea studiilor.

Concursul se va organiza conform calendarului următor:

  • 24 septembrie 2013, ora 16.30: termenul limită pentru depunerea dosarelor;
  • 1 octombrie 2013, ora 10.00: proba scrisă;
  • 3 octombrie 2013, ora 10.00: proba interviu.

Dosarele de înscriere la concurs trebuie să conţină, în mod obligatoriu, documentele prevăzute de art. 49, alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008.

Alte informații se pot obține de la Direcția Juridică, Litigii și Resurse Umane din cadrul ANSVSA, Piața Presei Libere nr. 1, Sectorul 1, telefon 0374/150.200, interior 115.

Șef serviciu

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

16 septembrie 2013
Ministerul-Dezvoltării-Regionale-și-Administrației-Publice-MDRAP

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici organizează concurs de concurs de recrutare pentru ocuparea funcţiei publice de conducere vacante de şef serviciu – Serviciul reglementare descentralizare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Concursul se organizează la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în data de 16 octombrie 2013, ora 12.00 proba scrisă.

Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile generale prevăzute de art. 54 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (r2), cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei publice sunt:

  • studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă într-unul din domeniile ştiinţelor juridice, administrative, economice sau inginereşti;
  • vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice: minimum 2 ani.

Dosarele de înscriere la concurs trebuie să conţină, în mod obligatoriu, documentele prevăzute de art. 49, alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 şi se vor depune în termen de 20 zile de la publicarea anunţului.

Bibliografia necesară în vederea susţinerii concursului poate fi parcursă aici.

Relaţii suplimentare cu privire la acest concurs se pot obţine la sediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici din str. Eforie nr. 5, Sector 5, Bucureşti, precum şi la numărul de telefon 0374/112.726.

Directori și șefi serviciu

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

16 septembrie 2013
Ministerul-Dezvoltării-Regionale-și-Administrației-Publice-MDRAP

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici organizează concurs de promovare în funcţiile publice de conducere vacante din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, după cum urmează:

  • director – Direcția pentru Descentralizarea Administrației Publice;
  • director general – Direcția Generală Administrație Publică;
  • director – Direcția pentru Reforma Administrației Publice;
  • șef serviciu – Serviciul Monitorizare Descentralizare;
  • șef serviciu – Serviciul Reformă Instituțională;
  • șef serviciu – Serviciul Reglementare Legislație Fiscală și Bugetară;
  • șef serviciu – Serviciul Reglementare Standarde de Cost;
  • șef serviciu – Serviciul Anticorupție.

Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile generale prevăzute de art. 66 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (r2), cu modificările şi completările ulterioare.

Condiţiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei publice sunt:

  • director – Direcția pentru Descentralizarea Administrației Publice:
    • studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă într-unul din domeniile ştiinţelor juridice, administrative, economice sau inginereşti;
    • studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management, ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice
    • să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;
    • vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice minimum 3 ani;
    • să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată;
  • director general – Direcția Generală Administrație Publică:
    • studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă într-unul din domeniile ştiinţelor economice, juridice sau administrative;
    • studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management, ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice
    • să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;
    • vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice minimum 3 ani;
    • să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată;
  • director – Direcția pentru Reforma Administrației Publice:
    • studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă într-unul din domeniile ştiinţelor juridice, administrative, economice sau inginereşti;
    • studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management, ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice
    • să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;
    • vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice minimum 3 ani;
    • să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată;
  • șef serviciu – Serviciul Monitorizare Descentralizare:
    • studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă într-unul din domeniile ştiinţe juridice, administrative, economice sau inginereşti;
    • studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management, ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice
    • să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;
    • vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice minimum 2 ani;
    • să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată;
  • șef serviciu – Serviciul Reformă Instituțională:
    • studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă într-unul din domeniile ştiinţe juridice, administrative, economice sau inginereşti;
    • studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management, ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice
    • să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;
    • vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice minimum 2 ani;
    • să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată;
  • șef serviciu – Serviciul Reglementare Legislație Fiscală și Bugetară:
    • studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă într-unul din domeniile ştiinţe juridice, administrative, sau economice;
    • studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management, ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice
    • să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;
    • vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice minimum 2 ani;
    • să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată;
  • șef serviciu – Serviciul Reglementare Standarde de Cost:
    • studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă într-unul din domeniile ştiinţe juridice, administrative, economice sau inginereşti;
    • studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management, ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice
    • să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;
    • vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice minimum 2 ani;
    • să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată
  • șef serviciu – Serviciul Anticorupție:
    • studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
    • studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management, ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice
    • să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;
    • vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice minimum 2 ani;
    • să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată.

Concursul se va organiza la sediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici conform calendarului următor:

  • 16 octombrie 2013, ora 10.00: proba scrisă.

Dosarele de înscriere la concurs se depun la sediul ANFP în termen de 20 zile și trebuie să conţină:

  • formularul de înscriere, conform anexei nr. 3 la HG nr. 611/2008, modificată;
  • copia actului de identitate;
  • copiile diplomelor de studii şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări;
  • copie de pe diploma de masterat sau de studii postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice;
  • copia carnetului de muncă sau adeverinţă care atestă vechimea în muncă şi, după caz, în specialitate;
  • cazierul administrativ.

Bibliografia necesară în vederea susţinerii concursului poate fi parcursă aici.

Relaţii suplimentare cu privire la acest concurs se pot obţine la sediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici din str. Eforie nr. 5, Sector 5, Bucureşti, precum şi la numărul de telefon 0374/112.726.

 

Sursa: http://posturi.gov.ro

Guvernul a publicat proiectul noului Cod al insolventei

Guvernul a publicat proiectul Codului insolvenţei Guvernul a publicat astăzi pe site-ul propriu www.gov.ro proiectul de lege privind Codul insolvenţei care prevede că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor şi pentruşi pentru creditor, de 40.000 de lei.
Proiect de lege privind procedurile de pre-insolvenţă şi insolvenţă

Guvernul prezintă parlamentarilor, in septembrie, schita de buget pe 2014 si noul acord cu FMI

Premierul Ponta a cerut miniştrilor ca, la 1 septembrie, să se afle într-un stadiu avansat pentru redactarea bugetului pe anul viitor, precizând că documentul va fi discutat cu grupurile parlamentare, inclusiv cu PDL, iar noul acord cu FMI va fi prezentat Parlamentului în jurul datei de 9 septembrie.

El a precizat că miniştrii se vor reuni, săptămâna viitoare, în două şedinţe, respectiv cea obşnuită de guvern şi una de „pregătire a toamnei”.

Tot în această toamnă vor fi aprobate şi proiectele de descentralizare a structurilor subordonate ministerelor Muncii, Sănătăţii, Transporturilor, după modelul aplicat la reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Sursa: mediafax.ro