Tag Archives: noul cod de procedura penala

Privarea de libertate în Noul Cod de procedură penală

*Acest articol reprezintă un extras din lucrarea Codul de procedură penală. Comentariu pe articole

Scopul, condiţiile generale de aplicare şi categoriile MĂSURILOR PREVENTIVE – Art. 202 NCPP

În situaţia în care măsura preventivă este privativă de libertate (reţinerea, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă) în cauză este incident art. 5 CEDO. Potrivit jurisprudenţei CEDO, pentru ca o măsură privativă de libertate să fie convenţională nu sunt necesare elemente suplimentare cum ar fi: durata pedepsei; împiedicarea sustragerii de la proces etc. Convenţia nu impune existenţa acestor elemente suplimentare pentru a se permite privarea de libertate a unei persoane.

Singurele condiţii sunt cele care rezultă expres din textul Convenţiei – pentru aducerea în faţa autorităţii: dacă există motive verosimile de a-l bănui că a săvârşit o infracţiune, precum şi o condiţie pretoriană vizând proporţionalitatea măsurii cu scopul legitim urmărit.

În lipsa unei suspiciuni rezonabile, privarea de libertate nu trebuie să fie impusă în scopul de a-l face să mărturisească, să depună mărturie împotriva altor persoane sau să furnizeze informaţii care să servească drept bază a suspiciunii rezonabile (İpek şi alţii c. Turciei).

Dacă totuşi aceste elemente suplimentare sunt obligatorii conform dreptului intern şi nu sunt respectate, atunci măsura nu este „legală” şi nu se respectă condiţia generală a „legalităţii măsurii”, ajungându-se astfel, indirect, la încălcarea Convenţiei. Trebuie făcută totuşi distincţie între măsurile preventive care sunt în mod evident nevalabile (ex facie invalide: de exemplu, depăşirea competenţei de către instanţă – Calmanovici c. României, Marturana c. Italiei, neaudierea persoanei private de libertate – Khudoyorov c. Rusiei, Tám c. Slovaciei, neindicarea motivelor pentru privarea de libertate – Stašaitis c. Lituaniei, arestarea unei persoane care benefi ciază de imunitate de jurisdicţie – Kolevi c. Bulgariei, reaua-credinţă din partea autorităţilor) în cazul cărora instanţa de contencios al drepturilor omului constată o încălcare a art. 5 parag. 1 CEDO şi măsurile care sunt aparent (prima facie) valide şi efective până la momentul când sunt anulate de instanţele superioare, în cazul cărora concluzia Curţii va fi contrară.

Caracterul plauzibil al bănuielii presupune existenţa unor fapte sau informaţii apte să convingă un observator obiectiv cu privire la suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârşit infracţiunea (Imakayeva c. Rusiei; Iliev c. Bulgariei) Nu este deci suficient ca bănuiala să se bazeze pe buna-credinţă a autorităţilor (Gusinskiy c. Rusiei). Pe de altă parte, lipsa inculpării sau a trimiterii în judecată este irelevantă.

Claudia Jderu Claudia Jderu
judecator la Tribunalul Bucuresti
formator INM

sursa: infolegal

RIL-uri privind Art. 215 și 431 din Noul Cod de Procedură Penală

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunțat, în ședința din 19 ianuarie 2015, cu privire la două noi recursuri în interesul legii cu privire la Legea 135/2010 –  Noul Cod de Procedură Penală.

Decizia 3/2015

Prin Decizia 3/2015, ICCJ a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală stabileşte că:
„Admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare se examinează în cameră de consiliu, fără citarea părţilor, cu participarea procurorului.”

Conținutul art. 431 din Noul Cod de Procedură Penală, astfel cum a fost modificat prin Lege nr. 255/2013 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial 515/2013:

Art. 431 NCPP

Admiterea în principiu

„(1) Instanţa examinează admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, fără citarea părţilor.
(2) Instanţa, constatând că cererea de contestaţie în anulare este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prevăzute la art. 426 şi că în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestaţia şi dispune citarea părţilor interesate.”

Decizia 4/20150

Prin Decizia 4/2015, ICCJ a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 215 alin. (8) din Codul de procedură penală stabileşte că:
„În cursul urmăririi penale, competenţa de a dispune impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial revine procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.”

Conținutul art. 215 din Noul Cod de Procedură Penală, astfel cum a fost modificat prin Lege nr. 255/2013 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial 515/2013:

Art. 215 NCPP
Conţinutul controlului judiciar
„(1) Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
(2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;
b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;
c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
d) să nu revină în locuinţa familiei, să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;
e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;
f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;
g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;
h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;
i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;
j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;
k) să nu emită cecuri.
(3) În cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia şi i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
(4) Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condiţiile legii.
(5) Dacă, în cadrul obligaţiei prevăzute la alin. (2) lit. a), s-a impus inculpatului interdicţia de a părăsi ţara sau o anumită localitate, câte o copie a ordonanţei procurorului ori, după caz, a încheierii se comunică, în ziua emiterii ordonanţei sau a pronunţării încheierii, inculpatului, unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte, precum şi celei în a cărei circumscripţie are interdicţia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, Poliţiei de Frontieră Române şi Inspectoratului General pentru Imigrări, în situaţia celui care nu este cetăţean român, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligaţiei care îi revine. Organele în drept dispun darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.
(6) Instituţia, organul sau autoritatea prevăzute la alin. (4) verifică periodic respectarea obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii.
(7) În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.
(8) În cursul urmăririi penale, procurorul care a luat măsura poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanţă, impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, după audierea inculpatului.
(9) Dispoziţiile alin. (8) se aplică în mod corespunzător şi în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecăţii, când judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată dispune, prin încheiere, la cererea motivată a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu, după audierea inculpatului.
(10) Abrogat.
(11) Abrogat.
(12) Abrogat.
(13) Abrogat.
(14) Abrogat.
(15) Abrogat.”

Considerentele celor două decizii nu sunt redactate la această dată. După ce ICCJ va redacta motivarea deciziilor, acestea vor fi trimise spre publicare Monitorului Oficial al Românie

Sursa: legeaz.net

CC a declarat neconstitutionale dispozitiile art. 344 alin. (4) NCPP

In Monitorul Oficial nr. 887 din 5 decembrie 2014 a fost publicata Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 344alin. (4), art. 345,art. 346 alin. (1) si art. 347 din Codul de procedura penala.

Prin Incheierea de camera preliminara din data de 14 mai 2014 pronuntata in Dosarul nr. 9/752/2014, Tribunalul Militar Cluj – Judecatorul de camera preliminara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 345 si art. 347 din Codul de procedura penala,exceptie ridicata de Mosneag Virgil Ioan, Marian Nicolae, Bortes Ioan Radu si Darlea Traian, cu ocazia verificarilor in cadrul procedurii in camera preliminara.

Prin Incheierea de camera preliminara din data de 7 august 2014 pronuntata in Dosarul nr. 325/43/2013,Tribunalul Harghita – Sectia penala – Judecatorul de camera preliminara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 344 alin. (4), art. 345,art. 346alin. (1) si art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Borboly Csaba, Palffy Domokos, Kosa Petru, Sofalvi Laszlo, Harghitay Ladislau Gavril, cu ocazia solutionarii unei cauze penale.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca dispozitiile art. 344 alin. (4) incalca principiul contradictorialitatii prin aceea ca raspunsul parchetului la cererile si exceptiile formulate de inculpat nu este comunicat acestuia din urma. Astfel, atat cererile si exceptiile formulate de inculpat, cat si cererile si exceptiile invocate din oficiu de catre judecatorul de camera preliminara sunt aduse la cunostinta parchetului, fara a exista insa obligatia instantei de a trimite inculpatului memoriul parchetului sau cererile si exceptiile invocate din oficiu de catre instanta. In sustinerea celor prezentate face referire la hotararile pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauzele Sibaud impotriva Frantei, Philippe Pause impotriva Frantei, Marion impotriva Frantei, Tosun impotriva Turciei sau Kabasakal si Atar impotriva Turciei. Arata ca, pentru aceleasi considerente dispozitiile art. 347 alin. (3) sunt neconstitutionale.

O alta garantie instituita in considerarea dreptului la un proces echitabil o constituie egalitatea armelor, care implica faptul ca orice parte a unei proceduri trebuie sa aiba posibilitatea de a-si prezenta punctul de vedere in fata unei instante in conditii care sa nu o dezavantajeze fata de celelalte parti sau de acuzare. In conditiile in care, astfel cum s-a aratat, inculpatul nu are acces la memoriul parchetului sau la cererile si exceptiile invocate din oficiu de catre instanta si avand in vedere ca, potrivit art. 345 alin. (3), procurorul are posibilitatea de a remedia neregularitatile actului de sesizare fara ca acestea sa fie aduse la cunostinta inculpatului, se aduce atingere egalitatii de arme in procesul penal. In acest sens se face referire la Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntata in Cauza Borgers impotriva Belgiei.

Reglementarea procedurii camerei preliminare nu respecta nici principiul administrarii echitabile a probelor. Astfel, legalitatea probelor pe parcursul intregului proces penal se analizeaza strict intr-o procedura scrisa, lipsita de contradictorialitate si lipsita de garantarea egalitatii armelor. Neconstitutionalitatea acestei reglementari este data si de faptul ca nu se pot administra probe in faza procedurii camerei preliminare, pentru dovedirea nelegalitatii probelor administrate in faza de urmarire penala. Altfel spus, inculpatul se afla intr-o imposibilitate obiectiva de a contesta in mod real legalitatea unor probe, atunci cand pentru dovedirea nelegalitatii se impune administrarea unor alte probe, un exemplu elocvent in acest sens reprezentandu-l art. 102 alin. (1), potrivit caruia „probele obtinute prin tortura, precum si probele derivate din acestea nu pot fi folosite in cadrul procesului penal“.

In continuare, se apreciaza ca analiza legalitatii probelor poate avea chiar caracterul unei dezbateri pe fondul cauzei. A ignora aceasta legatura intrinseca intre legalitatea probelor si solutionarea fondului cauzei il plaseaza practic pe inculpat in imposibilitatea de a rasturna prezumtia de legalitate a unor probe ce nu pot fi combatute decat prin administrarea unor alte mijloace probatorii. Desi Curtea Europeana a Drepturilor Omului permite ca uneori procedura sa fie una scrisa, cerinta fundamentala pentru ca dreptul la un proces echitabil sa fie respectat intr-o asemenea situatie este ca cel putin in fata instantei de fond, procedura sa fie una orala. Avand in vedere ca aspectele care fac obiectul camerei preliminare nu sunt niciodata supuse dezbaterii orale, contradictorii, se ajunge la incalcarea dreptului la un proces echitabil.

Curtea Constitutionala a decis:

  • Admiterea exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de Virgil Ioan Mosneag, Nicolae Marian, Ioan Radu Bortes si Traian Darlea in Dosarul nr. 9/752/2014 al Tribunalului Militar Cluj – Judecatorul de camera preliminara si de Borboly Csaba, Palffy Domokos, Kosa Petru, Sofalvi Laszlo si Harghitay Ladislau Gavril in Dosarul nr. 325/43/2013 al Tribunalului Harghita – Sectia penala – Judecatorul de camera preliminarasi a constatat ca dispozitiile art. 344 alin. (4) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.
  • Admiterea exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art. 345 alin. (1) si in art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta „fara participarea procurorului si a inculpatului“, este neconstitutionala.
  • Admiterea exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante si a constatat ca dispozitiile art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala raportate la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) si art. 346 alin. (1) din acelasi cod sunt neconstitutionale.
  • Respingerea, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante si a constatat ca dispozitiile art. 345 alin. (2) si (3) si art. 347 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Sursa: infolegal.ro

Saptamana reducerilor exceptionale la CH Beck

10322727_872416646107627_104201704077248916_n

În cadrul celei de-a IX-a editie a Salonului International de Carte Bookfest, care se va desfăsura în perioada 28 mai – 1 iunie, în incinta Complexului Expozitional Romexpo, pavilioanele C1, C2, C4, C5,Editura CH Beck vă aşteaptă la standul său cu cele mai noi apariţii editoriale cu tematică juridică şi economică şi cele mai atractive oferte prezentate vizitatorilor.

Pe toată perioada târgului Bookfest 2014, Editura CH Beck oferă posibilitatea clienţilor de a achiziţiona cărţi şi publicaţii cu tematică juridică şi economic, marca CH Beck la preţuri excepţionale din magazinul online beckshop.ro.

Astfel, toate produsele marca C.H. Beck comercializate în magazinul online Beckshop.ro beneficiază de reduceri excepţionale de până la 40%.

Reducerea se aplică doar comenzilor plasate online în perioada 26.05.2014 – 01.06.2014.
Comenzile vor fi onorate în ordinea primirii şi în funcţie de stocului diponibil.
Vă aşteptăm la standul Editurii C.H. Beck, situat în Pavilionul C1 şi online pe beckshop.ro.

„Intelegerea si aplicarea noilor coduri fundamentale ale Romaniei” – Arad

În zilele de 7 şi 8 martie, Hotelul Continental din Arad, Bd. Revoluţiei nr. 79-81, găzduieşte conferinţa cu tema „Înţelegerea şi aplicarea noilor coduri fundamentale ale României”. Evenimentul este organizat de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi Baroul Arad, în colaborare cu Editura Universul Juridic.

La conferinţă vor participa:
– Av. dr. Traian Briciu, Director al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – „Probleme de pratică neunitară în aplicarea Noului Cod de procedură civilă”;
– Lect. univ. dr. Claudiu Constantin Dinu, Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti – „Aspectele dificile în materia procedurilor civile speciale”;
– Av. dr. Mircea Ursuţa, lect. univ. dr. la Universitatea din Oradea, lector INPPA – „Aspecte privind procedura regularizării cererii de chemare în judecată”;
– Bogdan Dumitrache, membru al Comisiei de elaborare a Noului Cod civil, al Comisiei de elaborare a Legii de punere în aplicare a Noului Cod civil şi al Comisiei de elaborare a Legii de punere în aplicare a Noului Cod de procedură civilă, executor judecătoresc – „Cererea reconvenţională”;
– Conf. univ. dr. Constantin Duvac, cercetător asociat al Academiei Române – Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” – „Aplicarea legii penale în timp în raport cu noua legislaţie penală”;
– Dr. Mihail Udroiu, Judecător la Tribunalul Bucureşti, formator INM, membru în Comisia de redactare a noilor coduri: penal şi de procedură penală – „Tehnici speciale de supraveghere sau cercetare în noul Cod de procedură penală”;
– Prof. univ. dr. Gheorghiţă Mateuţ, Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca – „Recursul în casaţie în materie penală”;
– Lect. Univ. dr. Petruţ Ciobanu, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, lector INPPA la disciplinele Drept Penal şi Drept Procesual Penal, consilier în cadrul Consiliului Baroului Bucureşti şi consilier în cadrul Consiliului UNBR – „Camera preliminară”.

Temele abordate vor fi unele de maxim interes, utile practicienilor dreptului, atât celui civil, cât şi celui penal. Programul evenimentului şi tematica acestuia vor fi publicate în timp util.

Se vor acorda 15 ore de pregătire profesională continuă avocaţilor participanţi la conferinţă.

Taxa de participare în valoare de 250 lei se va achita la secretariatul Baroului Arad sau în contul Baroului Arad (RO44RNCB0015030328900035, CIF 4145861), deschis la BCR, Sucursala Arad.

Înscrierile se pot face până la data de 6 martie inclusiv.

Mai multe detalii la tel. 0257.257.421 sau e-mail secretariat [at] baroul-arad.org.
Sursa: ujmag.ro

Conferinta cu tema „Elemente de noutate in noul Cod penal si noul Cod de procedura penala” – Brasov

În ziua de sâmbătă, 15 martie, Aula „Sergiu T. Chiriacescu” a Universităţii Transilvania din Braşov (Bd. Iuliu Maniu nr. 47A) va găzdui conferinţa cu tema „Elemente de noutate în noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală”. Evenimentul este organizat de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – Centrul Teritorial Braşov şi Baroul Braşov, în colaborare cu Editura Universul Juridic.

Avocaţii participanţi la conferinţă vor primi un număr de 10 puncte de pregătire profesională continuă.

Evenimentul se va desfăşura conform următorului program:
8.30 – 9.00 – Înregistrarea participanţilor.
9.00 – 9.30 – Alocuţiuni introductive – Av. Cristina Gheorghe, decanul Baroului Braşov şi prof. univ. dr. Cristinel Ioan Murzea, decanul Facultăţii de Drept din Braşov.
9.30 – 10.45 – Dr. Mihail Udroiu, Judecător la Tribunalul Bucureşti, formator INM, membru în Comisia de redactare a noilor coduri: penal şi de procedură penală – “Camera preliminară”.
10.45 – 12.00 – Prof. univ. dr. Gheorghiţă Mateuţ, Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca, cu tema “Structura urmăririi penale în viziunea noului Cod” .
12.00 –12.45 – Pauză de masă.
12.45 – 14.00 – Conf. univ. dr. Sergiu Bogdan, Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca cu tema “Infracţiuni contra patrimoniului – Elemente de noutate în raport cu noul Cod penal” .
14.00 – 15.15 – Conf. univ. dr. Constantin Duvac, cercetător asociat al Academiei Române – Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” cu tema “Aplicarea legii penale în timp în raport cu noua legislaţie penală” .

Pentru înscrierile efectuate până la data de 7 martie, taxa de participare este în valoare de 170 de lei. Pentru înscrierile efectuate între 8 şi 15 martie, valoarea taxei este de 200 de lei.

Plata se va efectua în contul Centrului Teritorial Braşov al INPPA, RO84 BPOS 0800 2605 086 RON 0N, deschis la BANCPOST, Sucursala Braşov. Înscrierile se pot face şi în ziua evenimentului, la înregistrarea participanţilor.

Formularul de înscriere, însoţit de dovada plăţii taxei de înregistrare, poate fi depus la sediul INPPA Braşov din str. Ana Ipătescu nr. 6, Braşov, fie personal, fie prin fax, la numărul 0268/547.122, ori prin email la secretariat [at] inppa-brasov.ro.

În taxa conferinţei sunt incluse mapa conferinţei, cărţile Noul Cod penal şi Noul Cod de procedură penală, coffee break şi catering.
Sursa: ujmag.ro

Facultatea de drept organizeaza o conferinta despre noile coduri penale

Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, prin AsociatiaConferintele Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti“, asociatie constituita din cadrele didactice ale Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti, Departamentul de Drept Penal si Centrul de Cercetare in Domeniul stiintelor Penale organizeaza, in perioada 3-4 aprilie 2014, conferinta “Reglementari fundamentale in noul Cod Penal si in noul Cod de Procedura Penala”.
Evenimentul va avea loc in Aula Magna a Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti, iar prelegerile vor fi sustinute de cadre universitare prestigioase, multi dintre acestia fiind membri in Comisiile de redactare a noului Cod Penal si a noului Cod de Procedura Penala.

Printre acestia se numara:
• Prof. univ. dr. hr.c. George Antoniu – Institutul de Cercetari Juridice, Academia Romana,
• Prof. univ. dr. hr.c. Nicolae Volonciu – Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti,
• Prof. univ. dr. Valerian Cioclei – Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti,
• Prof. univ. dr. Anastasiu Crisu – Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti,
• Prof. univ. dr. Gheorghita Mateut – Facultatea de Drept, Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca,
• Prof. univ. dr. Constantin Mitrache – Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti,
• Prof. univ. dr. Ion Neagu – Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu”,
• Prof. univ. dr. Viorel Pasca – Facultatea de Drept, Universitatea de Vest Timisoara,
• Prof. univ. dr. Emilian Stancu – Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti,
• Prof. univ. dr. Tudorel Toader – Facultatea de Drept, Universitatea Al. I. Cuza Iasi.

Lista integrala a lectorilor conferintei si programul acesteia pot fi consultate pe site-ul Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti – http://www.drept.unibuc.ro/.
La conferinta sunt invitati sa participe judecatori, procurori, magistrati-asistenti, functionari ai Ministerului Justitiei, avocati, consilieri juridici, executori judecatoresti, politisti si alte persoane care activeaza in domeniul juridic.
Conferinta face parte din ciclul de evenimente dedicat aniversarii a 150 de ani de la infiintarea Universitatii din Bucuresti, desfasurate pe parcursul anului 2014.

Detalii suplimentare pot fi obtinute de la http://www.drept.unibuc.ro/ sau conferinta@drept.unibuc.ro

Sursa: juristpedia.ro

Regimul infractiunilor prevazute de legea insolventei se modifica

Legea insolventei se modifica de la 1 februarie, ca urmare a intrarii in vigoare a noilor coduri Penal si de Procedura Penala, arata specialistii Casei de Insolventa Transilvania (CITR), intr-un articol publicat in pagina oficiala.

„Schimbarea va avea un impact major asupra sistemului juridic ca intreg, influentand pe alocuri si domeniul insolventei, chiar daca nu intr-o masura atat de mare. Practic, vor fi amendate cateva dintre articolele Legii 85/2006 prin aceste noi coduri – in special art. 36 si art. 53”, a declarat Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator al CITR.

Art. 36 din Legea 85/2006 prevedea ca, in momentul deschiderii procedurii de insolventa, vor fi suspendate „toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita” formulate impotriva societatii debitoare. Prin modificarile aduse de cele doua noi coduri, vor face exceptie de la aceasta suspendare cazurile de judecare a actiunilor civile in cadrul proceselor penale.

Art. 53 din Legea 85/2006, in forma anterioara modificarii, prevedea ca toate bunurile instrainate de catre administratorul judiciar/ lichidator in cadrul procedurii insolventei sunt dobandite libere de sarcini de orice fel, cum ar fi ipoteci, garantii mobiliare de orice fel, inclusiv de masurile asiguratorii instituite in cursul procesului penal. Prevederea era extrem de utila, facilitand valorificarile de active in cadrul procedurii. Modificarea vizeaza partial textul, aratand ca bunurile se dobandesc libere de sarcini, insa se excepteaza masurile asiguratorii sau cele preventive luate in cursul procesului penal. Asta inseamna ca cel care cumpara un bun pe care este pus un sechestru penal ar trebui sa preia bunul cu acel sechestru, sau ca administratorul judiciar sa obtina ridicarea lui de catre organele penale. Cum ambele variante sunt putin probabile, aceasta modificare va insemna practic o blocare a vanzarilor cu efecte nefaste asupra procedurii de insolventa. Mentionam ca prin blocarea la vanzare a acestor bunuri nu se asigura o recuperare efectiva a prejudiciului de catre victima, pentru ca aceasta va avea acelasi tratament la distribuiri, indiferent daca exista sau nu un sechestru. Prevederea este astfel inutila din punctul de vedere al procesului penal, in schimb fiind de natura a ingreuna procedura insolventei.

„Calitatea acestor doua modificari este indoielnica, in sensul in care ele nu rezoneaza deloc cu mecanismele procedurii de insolventa. Desi intentia este cu siguranta una buna – de a proteja posibilitatea de recuperare a prejudiciului partii civile intr-un proces penal – in realitate efectul lor va fi unul de ingreunare a procedurilor de insolventa”, a adaugat Vasile Godinca-Herlea.

O alta modificare este lista infractiunilor savarsite de organele de conducere, care anuleaza dreptul debitoarei de a mai propune un plan de reorganizare. De asemenea, noul Cod Penal abroga o serie de infractiuni din Legea insolventei, urmand ca ele sa fie reglementate in cadrul Codului. Este vorba in special de bancruta simpla (art. 240 noul Cod Penal), bancruta frauduloasa (art. 241 noul Cod Penal) si gestiune frauduloasa (art.242 alin. 2 noul Cod Penal).

Sursa: infolegal.ro

Medierea penala – Unul din elementele de noutate din Noul Cod de procedura penala

Faze procesuale si organe judiciare: Procesul penal va avea patru faze: urmarirea penala (care se desfasoara cu privire la fapta imediat dupa sesizare, si apoi cu privire la persoana), camera preliminara, judecata (în prima instanta si, eventual, în calea de atac a apelului) si executarea a hotarârii judecatoresti definitive.

.Organele de urmarire penala sunt procurorul si organele de cercetare penala (cele ale politiei judiciare si cele speciale). În cursul urmaririi penale, drepturile omului sunt ocrotite în mod special: masurile preventive, masurile asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter provizoriu, perchezitia, folosirea tehnicilor speciale de supraveghere vor fi autorizate de judecatorul de drepturi si libertati, care apoi devine incompatibil sa solutioneze cauza pe fond. Acest judecator, la cererea procurorului, procedeaza si la audierea anticipata a martorului daca exista riscul sa nu mai poata fi audiat ulterior în faza de judecata.

Legalitatea probelor administrate si a trimiterii în judecata sunt verificate în termen de cel mult 60 zile de la sesizarea instantei de catre un judecator în cadrul activitatii de camera preliminara, eliminându-se astfel posibilitatea ca mai târziu dosarul sa fie returnat de instanta de judecata la procuror.

Judecata revine completului de judecata alcatuit dintr-un judecator în prima instanta (3 la ICCJ) si doi judecatori în apel (5 la ICCJ).

Competenta: S-a restrâns categoria infractiunilor pentru care procurorul era obligat sa efectueze urmarire penala proprie.

Tribunalul nu va mai judeca cai de atac, ci de la Judecatorii si Tribunale, hotarârile vor fi apelate doar la curtea de apel. Se desfiinteaza Tribunalul Militar Teritorial si parchetul aferent. Daca urmarirea penala este efectuata de DNA, procurorul DNA trebuie sa participe la solutionarea oricarei plângeri, cereri, contestatii.

Dupa începerea cercetarii judecatoresti nu mai este posibila declinarea de competenta decât în favoarea unei instante superioare. Daca un demnitar al statului este judecat de ICCJ, demisia lui din acea calitate nu va mai atrage schimbarea instantei, daca fapta are legatura cu atributiile de serviciu sau deja s-a pronuntat prima hotarâre. Justitia este lasata aproape de cetatean chiar si în caz de stramutare: astfel, un dosar se poate muta de ICCJ de la o curte de apel doar la o alta învecinata, iar stramutarea de la o judecatorie sau un tribunal se dispune de curtea de apel doar la o instanta din circumscriptia ei si numai pentru suspiciuni care vizeaza impartialitatea tuturor judecatorilor instantei. Si procurorul poate cere de acum recuzarea judecatorului si stramutarea judecarii cauzelor, pastrând de asemenea dreptul de a cere desemnarea unei alte instante înainte de emiterea rechizitoriului.

Partile si subiectii procesuali principali: Victima infractiunii este introdusa în proces ca persoana vatamata, iar daca nu vrea sa participe, trebuie sa declare expres acest lucru, caz în care va putea fi audiata ca martor; când pretinde repararea prejudiciului, persoana vatamata se numeste parte civila.

Persoana cercetata se va numi suspect, iar când se pune în miscarea actiunea penala împotriva lui va fi inculpat. Asiguratorul va fi parte responsabila civilmente.

Masuri preventive: Retinerea poate fi dispusa de politist sau procuror pe 24 ore cu privire la suspect sau inculpat.

Controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune nu mai sunt acum masuri subsecvente arestarii preventive, ci alternative la arestare; ele se dispun în fiecare faza procesuala de cel care exercita functia respectiva; cautiunea este de minim 1.000 lei.

Apare o noua masura preventiva: arestul la domiciliu, pe care o poate dispune doar un judecator pe 30 zile în cursul urmaririi penale, respectiv pe durata nedeterminata în cursul judecatii.

Arestarea se poate dispune numai în patru situatii (fuga, influentare martori, presiuni victima, alta infractiune), iar pe motivul pericolului pentru ordinea publica o persoana poate fi arestata numai în cazul suspectarii de comitere a unor infractiuni foarte grave enumerate expres de lege. Masura se ia pentru 30 zile cu posibilitatea prelungirii, fara a depasi 180 zile în cursul urmaririi penale, respectiv jumatatea maximului special (dar fara a depasi 5 ani) în faza de prima instanta.

Cu exceptia retinerii care se poate dispune daca sunt indicii temeinice sau probe care sa fundamenteze o suspiciune rezonabila cu privire la comiterea faptei, pentru celelalte masuri sunt necesare neaparat probe. Împotriva Doar retinerii se poate face plângere la procuror, iar împotriva celorlalte masuri numai contestatie la judecator.

Forme restrânse ale procesului: Va fi posibila desfasurarea unui proces în forma abreviata: în faza de urmarire penala, pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani închisoare, între procuror si inculpat se poate încheia un acord de recunoastere a vinovatiei daca inculpatul recunoaste fapta, accepta încadrarea juridica, si e de acord cu cuantumul pedepsei si modul de executare propuse de procuror; acordul va fi avizat de procurorul ierarhic superior si va fi încuviintat de instanta de judecata.

E posibil ca procesul sa se desfasoare în forma simplificata: în fata instantei, pentru orice infractiune în afara de cele sanctionate cu detentiune pe viata, inculpatul poate recunoaste învinuirea si judecata sa se faca pe baza probelor administrate în faza de urmarire penala, caz în care se vor reduce cu o treime limitele de pedeapsa legale.

Nesanctionarea inculpatului: Pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani, procurorul poate decide în anumite conditii sa renunte la urmarirea penala daca nu exista interes public (principiul oportunitatii urmaririi penale), dispunând ca inculpatul sa îndeplineasca anumite obligatii.

Daca dosarul ajunge totusi în fata instantei, aceasta poate decide renuntarea la aplicarea pedepsei aplicând un avertisment daca pedeapsa legala este pâna în 5 ani. Pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani si daca pedeapsa stabilita este amenda sau închisoare de cel mult 2 ani, judecatorul poate constata vinovatia inculpatului si acorda un termen de doi ani în care el sa îndeplineasca anumite obligatii, iar la finalul perioadei va decide daca va mai aplica pedeapsa – amânarea aplicarii pedepsei.

Apararea are noi drepturi si obligatii fata de acum: avocatul are dreptul sa participe la audierea oricarei persoane în cursul procesului si are acces la dosar oricând, limitarea acestui drept fiind foarte stricta; ca urmare, nici nu mai este obligatorie prezentarea materialului de urmarire penala.

Când avocatul ales nu se prezinta si este înlocuit de unul din oficiu, acestuia i se da un termen pentru a pregati apararea, care în faza de judecata este de minim 3 zile. Daca persoana ascultata de organul judiciar este obosita sau bolnava si îi este afectata astfel capacitatea fizica sau psihica, se întrerupe audierea. Atunci când inculpatul este trimis în judecata, lui i se va comunica rechizitoriul. Partilor li se comunica sub semnatura drepturile si obligatiile procesuale. Orice audiere în aceasta faza procesuala este, de regula, înregistrata audio sau chiar audiovideo, în declaratia luata se consemneaza cine a pus întrebarea si se semneaza declaratia de avocatii tuturor partilor, prezenti.

Medierea: Dreptul la un mediator se comunica partilor si subiectilor procesuali principali înainte de audiere. Exista în continuare posibilitatea ca victima si infractorul sa încheie întelegeri cu privire la pretentiile civile, fie direct între ele (tranzactie), fie prin intermediul unui tert (mediere civila în procesul penala) – în latura civila a procesului aceasta va duce la solutionarea actiunii civile potrivit vointei partilor, iar în latura penala a procesului va constitui un element ca judecatorul sa dispuna renuntarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicarii pedepsei, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ori sa retina circumstante atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime si chiar sa dispuna liberarea conditionata a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei.

Noul cod permite si medierea penala, iar din acest punct de vedere vor exista doua categorii de infractiuni. O prima categorie este cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor si victima va împiedica începerea sau desfasurarea procesului penal (infractiunile urmaribile la plângerea prealabila si cele urmaribile din oficiu dar pentru care este posibila împacarea). O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul sa renunte la urmarirea penala si sa acorde infractorului un termen de 9 luni în care sa îndeplineasca obligatiile asumate prin acord.

Sesizarea organului judiciar: Apar modificari la plângerea prealabila: de la termenul de 2 luni de la data cunoasterii faptuitorului se trece la termenul de 3 luni de la data cunoasterii comiterii faptei.

Celeritate: Sunt prevederi care va duce la urgentarea solutionarii unui dosar: Când dosarul ajunge în fata completului de judecata dupa ce a trecut de camera preliminara, cauza nu mai poate fi restituita la procuror. Orice schimbare de domiciliu a partii se comunica în 3 zile, altfel citarea ei la domiciliul initial ramâne valabila. Daca inculpatul este arestat, termenele de judecata se dau la interval de maxim 7 zile. Inculpatul arestat poate solicita sa fie judecat în lipsa. Se poate acorda doar un singur termen pentru angajarea aparatorului. În faza de judecata se vor readministra probele din faza de urmarire penala numai daca acestea sunt contestate. Daca urmarirea penala sau judecata în prima instanta dureaza mai mult de un an, respectiv în apel dureaza mai mult de 6 luni, se poate face contestatie cu privire la durata la judecatorul de drepturi si libertati, respectiv la instanta ierarhic superioara.

Minorii: Daca victima este o persoana fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa, acordarea asistentei juridice este obligatorie. Pentru minorul pagubit, procurorul este cel care poate exercita actiunea civila daca nu o face reprezentantul legal.

Daca suspectul/inculpatul este minor, în proces se citeaza Directia generala de asistenta sociala si protectie a minorului (în faza de urmarire penala), respectiv Serviciul de probatiune (în faza de judecata) si e obligatorie efectuarea unui referat de evaluare de catre acest serviciu. Retinerea si arestarea pot fi dispune numai exceptional. Minorii pot fi condamnati doar la masuri educative neprivative sau privative de libertate.

Solutionare: Procurorul poate dispune netrimiterea în judecata prin clasare (când sunt impedimente legale la declansarea sau desfasurarea urmaririi penale) sau renuntare la urmarirea penala (când nu exista interes public) – aceste solutii pot fi atacate cu plângere la judecatorul de camera preliminara. Trimiterea în judecata se dispune prin rechizitoriu, si numai ulterior punerii în miscare a actiunii penale prin ordonanta care se emite obligatoriu când exista probe de vinovatie a inculpatului.

În fata instantei de judecata sarcina probei revine în principal acuzarii, iar inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Probele nelegal obtinute sunt excluse din proces. Instanta poate dispune achitarea sau încetarea procesului penal, respectiv condamnarea (numai când îsi formeaza convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice îndoiala rezonabila), amânarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedepsei.

Atunci când stabileste anumite obligatii în sarcina sa, procurorul, respectiv instanta de judecata pot stabili prestarea unei munci în folosul comunitatii numai cu acordul inculpatului/condamnatului (ca obligatie în caz de renuntare la urmarire penala, de amânare a executarii pedepsei sau de renuntare la aplicarea pedepsei, respectiv în caz de înlocuire a amenzii penale neplatite din motive neimputabile). Atunci când amenda penala nu se plateste cu rea-credinta, sanctiunea este înlocuirea ei în închisoarea.

Cai de atac: Dispare calea de atac a recursului, astfel ca sentintele pronuntate în prima instanta vor putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv în întregime. Hotarârea astfel pronuntata este definitiva si se pune în executare. Numai pentru 5 motive care vizeaza doar legalitatea poate fi exercitata calea extraordinara de atac numita recurs în casatie, care se solutioneaza de ICCJ. Mai sunt cai extraordinare contestatia în anulare (pentru vicii de procedura, nelegala constituire sau compunere a completului, lipsa asistentei juridice) si revizuirea (pentru aspecte noi, ivite ulterior pronuntarii hotarârii definitive, inclusiv declararea ca neconstitutionala a textului de lege pe care s-a întemeiat hotarârea definitiva sau statul român a fost condamnat la CEDO), care se depune numai la instanta. Un proces poate fi redeschis numai la cererea persoanei condamnare în lipsa, daca nu a stiut de proces.

Practica unitara: Ca si pâna acum, pentru solutii definitive diferite în ce priveste dezlegarea unor probleme de drept, ICCJ poate fi sesizata sa pronunte o decizie în interesul legii. Noul cod prevede ca pentru procesele pe rol, instantei de control judiciar unde se afla cauza poate sesiza de asemenea ICCJ pentru a pronunta o hotarâre prealabila cu privire la chestiunea în drept ce comporta discutii.

Executarea Executarea pedepsei închisorii poate fi amânata sau întrerupta numai pentru doua motive: boala grava care nu poate fi tratata nici în sistemul penitenciar, nici sub paza permanenta în sistemul civil si daca lasarea în libertate a condamnatului nu prezinta pericol pentru ordinea publica; starea de graviditate sau copil mai mic de un an. S-a eliminat cazul privind considerentele familiale sau de la locul de munca. Judecator Cristi Danilet
Sursa: cristidanilet.wordpress.com

DNA: Punct de vedere privind NOILE CODURI

Directia Nationala Anticoruptie isi exprima deosebita ingrijorare privind intrarea in vigoare a NOILE CODURI, in forma adoptata de Parlament, a prevederilor Noului Cod Penal si ale Noului Cod de Procedura Penala la data de 1 februarie 2014, situatie in care exista un risc major ca eficienta investigatiilor in cauzele de coruptie sa fie semnificativ diminuata.

Astfel, urmatoarele situatii reprezinta exemple in sensul celor sus mentionate:
1. Intrarea in vigoare a noului Cod penal in forma actuala ar inlatura raspunderea penala a unor persoane acuzate de savarsirea infractiunii de inselaciune care a produs consecinte deosebit de grave.
Faptele mentionate sunt sanctionate in prezent cu inchisoare de la 10 la 20 de ani, iar in noua reglementare vor fi pedepsite cu inchisoare de la unu la 5 ani, astfel incat termenul de prescriptie a raspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani.
Avand in vedere ca multe inselaciuni comise in dauna statului, precum cele savarsite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate dupa multi ani de la savarsire, prevederea din Noul Cod penal va impiedica tragerea la raspundere a autorilor unor asemenea fapte.
Aplicarea normelor de drept penal se face in considerarea principiului legii mai favorabile, astfel incat intrarea in vigoare a textului in aceasta forma chiar pentru o singura zi va determina incetarea procesului penal in cauze avand acest obiect.
Din estimarile Directiei Nationale Anticoruptie, 12 cauze aflate pe rolul instantelor sunt in situatia de a fi inchise in cursul anului 2014, iar 23 in cursul anului 2015, ca urmare a micsorarii limitelor de pedeapsa reglementate de noul cod. Totodata, in 64 de cauze aflate in curs de urmarire penala la Directia Nationala Anticoruptie urmeaza sa se implineasca termenul de prescriptie a raspunderii penale din acelasi motiv.
Totodata, persoanele condamnate definitiv pentru infractiuni de inselaciune cu consecinte deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile si de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de inchisoare.
2. Dispozitiile referitoare la efectuarea urmaririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie sa ii fie adusa la cunostinta suspectului aceasta calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigatie.
Reglementarea a fost criticata de catre practicieni intrucat poate fi interpretata in sensul ca persoana cercetata devine suspect si trebuie anuntata in momentul in care exista indicii rezonabile ca a savarsit o infractiune, ceea lipseste de eficienta metode de investigatie precum interceptarea comunicatiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire.
3. Prevederile noului Cod de procedura penala lipsesc de eficienta corpul de specialisti care functioneaza in cadrul organelor de urmarire penala, in conditiile in care rapoartele de constatare intocmite de acestia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie inlocuirea lor cu un raport de expertiza.
Astfel, dupa intocmirea unui raport de constatare este obligatorie efectuarea unei expertize ori de cate ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de catre inculpat.
Noua reglementare incalca principiul constitutional potrivit caruia judecatorul sau procurorul administreaza probe numai atunci cand sunt necesare pentru aflarea adevarului, instituind obligatia de a administra proba cu expertiza ori de cate ori un inculpat solicita acest lucru.
In acest mod, se creeaza premisa tergiversarii cauzelor complexe, prin administrarea automata a unui mijloc de proba costisitor si care presupune un timp indelungat, fara a fi asigurate resurse corespunzatoare in bugetul organelor judiciare.
4. Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la masurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi si care sunt in curs si nu reglementeaza situatia persoanelor impotriva carora s-a dispus inceperea urmaririi penale potrivit vechilor dispozitii, ceea ce va genera dificultati de interpretare in practica.
Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este inlocuita cu institutia supravegherii tehnice, iar regimul interceptarilor efectuate pana in prezent in raport cu noua institutie nu este suficient reglementat.
Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA si DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au inaintat Ministerului Justitiei in cursul lunii noiembrie 2013, in vederea initierii unui act normativ care sa modifice prevederile care pot sa genereze obstacole in combaterea faptelor de coruptie.
Pana in acest moment, Directia Nationala Anticoruptie nu a primit un raspuns oficial cu privire la propunerile formulate.
De altfel, si Raportul tehnic privind progresele Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (M.C.V) al Comisiei Europene, dat publicitatii la data de 22 ianuarie 2014, face referire atat la ingrijorarile exprimate de cele doua institutii raportat la restrictiile privind noile metode de investigare, cat si la scurtarea perioadei de prescriptie a raspunderii penale in procesele aflate in desfasurare.
Sursa: juristpedia.ro

Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 347 other followers