Arhive lunare: decembrie 2013

Decanul Baroului Bucureşti supune spre dezbatere corpului profesional următoarele propuneri

Av. Ion Ilie-Iordăchescu în calitate de Decan al Baroului Bucureşti supune spre dezbatere corpului profesional următoarele propuneri privind modificarea conţinutului art.276, art.269, art.278, art.271 din Noul Cod Penal precum şi al art.90 din Noul Cod de Procedură Penală

(I) Art. 276 din Noul Cod Penal, referindu-se la presiuni asupra justiţiei are următorul conţinut “Fapta persoanei care pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.”

Ca atare, avocatul, jurnalistul, politicianul, inculpatul şi justiţiabilul pot fi traşi la răspundere penală şi pedepsiţi cu închisoare daca vor face vreun comentariu sau vor emite judecăţi de valoare deoarece judecătorul sau organul de urmărire penală pot oricând să se plangă că declaraţiile publice au fost “nereale”, fiind făcute cu scopul de a îi influenţa sau intimida.

Textul de lege nu este conform cu garanţiile unui proces echitabil în instrumentarea unei cauze în condiţiile în care se referă, în mod discreţionar numai la persoanele indicate în cuprinsul acestui articol, fără să se aibă în vedere şi declaraţiile nereale făcute de magistraţi pe durata unei proceduri judiciare. Magistratul investit cu efectuarea urmăririi penale, în aplicarea dispoziţiilor art. 6, paragraful 2 CEDO, trebuie să se abţină să declare public că o persoană este pusă sub acuzare sau că este vinovată de săvârşirea unei infracţiuni.

Din această perspectivă, pentru egalitate de tratament în cuprinsul acestui text de lege, ca subiect activ trebuie inclus şi magistratul. În ipoteza în care se dorea să se dea curs conţinutului art.10 privitor la libertatea de exprimare din CEDO, limitarea exerciţiului ei nu trebuia pusă numai pe categoriile de persoane despre care face vorbire art.276 din Noul Cod Penal.

Libertatea presei şi libertatea de exprimare vor fi dizolvate în condiţiile în care sunt incriminate declaraţiilor publice făcute de avocaţi privind plângerea oricărui magistrat.

În orice stat democratic, faptele reprobabile sau abuzive ale magistraţilor sunt supuse atenţiei publice, fiind respectat dreptul la informare al cetăţeanului precum şi dreptul fiecărei persoane de a avea parte de un proces echitabil.

Textul art.276 din Noul Cod Penal se referă la “declaraţii publice nereale” făcute pe durata unei proceduri referitoare la săvârşirea de către judecator sau de către organele de urmărire penală a unei infracţiuni, a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, conţinând şi un scop, şi anume “de a le influenţa sau intimida”.

Judecătorul sau organele de urmărire penală constată împrejurarea că s-au facut “declaraţii publice nereale”, sesizând organele de urmărire penală competente.

În practică, declaraţii publice nereale au fost făcute, în diverse cauze, de reprezentanţi ai organelor de urmărire penală sub aspectul vinovăţiei unui inculpat, pentru ca ulterior, cu referire la această persoană, să se pronunţe o hotărâre definitivă de achitare.

Dreptul la libertatea de exprimare se referă la libertatea de opinie şi la libertatea de informare.

Exprimarea opiniei poate constitui obiectul unei limitări însă libertatea de informare trebuie să fie exercitată fără nicio ingerinţă din partea autorităţilor publice. Opinia publică trebuie să aibă libertatea de a primi informaţiile transmise prin diverse canale informatice într-o societate democratică.

Evident, cel care oferă informaţia trebuie să prezinte, cu bună credinţă, o relatare obiectivă şi echilibrată.

Aprecierea caracterului “real” sau “nereal” al declaraţiei publice se face tot de către un organ al autorităţii publice, implicând o mare doză de probabilitate.

Marginalizarea avocatului de către legiuitor, fără asigurarea unei protecţii reale a reputaţiei sale, impune includerea sa în conţinutul acestui text de lege, alături de magistrat.

Invectivele aduse avocatului care poate să asiste sau să reprezinte nu numai un suspect sau un inculpat, ci chiar o parte civilă sau o parte responsabilă civilmente, se răsfrâng asupra sa pe plan profesional.

Apreciez că libertatea de exprimare a avocatului nu trebuie să fie examinată ulterior în cadrul altei proceduri care să aibă ca obiect aplicarea art.276 din Noul Cod Penal.

Din această perspectivă este imposibil de conciliat îndatorirea acelui avocat de a apăra cu devotamentul intereselor clientului său. O asemenea atitudine este incompatibilă cu garantarea libertăţii de exprimare. Teama de o sancţiune penală la care se expun eventual avocaţii prin declaraţii publice în sala de judecată în instrumentarea unei cauze îl impiedică să efectueze o asistenţă juridică corespunzătoare pentru clientul său.

Consider că se impune, cu puterea evidenţei, revizuirea conţinutului acestui text de lege în sensul exceptării avocatului din categoria persoanelor care fac declaraţii publice nereale cu privire la săvârşirea de către judecător sau de către organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea “respectivei cauze”.

Pentru identitate de raţiune, într-o altă variantă, apreciez că art.276 din Noul Cod Penal trebuie să se refere şi la protecţia avocatului, fiind necesară interzicerea declaraţiilor publice nereale la săvârşirea de către el a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea “respectivei cauze” unde asigura asistenta juridică sau reprezenta parţi din proces.

(II) Art. 269, alin.(1) din Noul Cod Penal, referitor la favorizarea făptuitorului are următorul conţinut “Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

Acest text de lege se referă la “ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate”. Deoarece textul de lege nu defineşte în ce constă “ajutorul” dat, având drept scop îngreunarea tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate, generează confuzii.

“Ajutorul” despre care face vorbire textul de lege, poate fi dat de avocat în mod legal prin cererile şi plângerile pe care le formulează, îngreunând astfel, cercetările într-o cauză penală. Ambiguitatea textului se referă şi la neprecizarea de către legiuitor a noţiunii “ajutorului” şi anume dacă el trebuia să fie “legal” sau “ilegal”.

În lipsa unei asemenea menŢiuni “ajutorul” poate fi legal sau ilegal. Neclaritatea dispoziţiilor art.269 din Noul Cod Penal reprezintă o carenţă care afectează principiul legalităţii incriminărilor şi pedepselor. Principiul legalităţii incriminărilor şi pedepselor impune descrierea exactă a faptei incriminate.

Regretabila eroare de a nu preciza caracterul “ajutorului dat” va creea în cazul aplicării sale, veritabile “ajutoare” date de către avocaţi în cauzele penale.

În conţinutul unei alte infracţiuni şi anume tăinuirea prevăzută şi pedepsită de art.270 din Noul Cod Penal sunt prevăzute acţiunile ca modalităţi de comitere a acestei favorizări reale.

Caracterul incomplet al acestei reglementări penale prevăzute de art.269 din Noul Cod Penal impune, ca o necesitate, revizuirea textului de lege în discuţie în sensul precizării caracterului “ajutorului dat” făptuitorului.

(III) Art. 278 din Noul Cod Penal are următorul conţinut ”Întrebuinţarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene, de natură să perturbe activitatea instanţei, de către o persoană care participă sau asistă la o procedură care se desfăşoară în faţa instanţei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă”.

Respingerea comportamentelor neadecvate ale avocaţilor, ca persoane care participă sau asistă la o procedură din pretoriu constă într-o sancţiune penală prevăzută de acest articol de lege. Aceasta sancţiune penală apare ca nejustificată în condiţiile în care este dublată de aplicarea amenzilor judiciare prevăzute la art. 283 din Noul Cod de Procedură Penală care la litera j) se referă la “manifestarile ireverenţioase ale avocaţilor faţă de judecător sau procuror”. Legiuitorul nu a explicat în ce constau “manifestările ireverenţioase” ale avocaţilor.

În ipoteza în care ele se referă la cuvinte sau gesturi jignitoare sau obscene, prevederea legală din cadrul art.278 din Noul Cod Penal trebuie să cuprindă exceptarea avocaţilor de la această sancţiune penală. Sancţionarea cu amendă judiciară pentru “manifestări ireverenţioase faţă de judecător” nu se referă şi la procurorul de şedinţă care poate avea un asemenea comportament.

Discriminarea evidentă între cei doi participanţi la actul de justiţie impune o revizuire a acestui text de lege. Măsurile ordonate de judecător reprezintă, mai degrabă, exercitarea unor prerogative disciplinare decât de aplicare a unor pedepse penale.

Modalitatea de săvârşire a faptei din conţinutul art.278 din Noul Cod Penal aparţine exclusiv dreptului disciplinar, ea nu atinge gradul de severitate suficient pentru a intra în sfera ilicitului penal.

Sancţiunile pecuniare aplicate unui avocat pentru atingeri aduse activităţii sunt îndestulatoare pentru garantarea unui proces echitabil.

Constatarea infracţiunii respective ca infracţiune de audienţă, conform art.360 din Noul Cod de Procedură Penală, se face de către preşedintele completului de judecată iar procurorul care participă la judecată poate declara că pune în mişcare acţiunea penală şi îl poate reţine în calitate de inculpat.

Asemenea practici pot influenţa soluţiile pronunţate în cazul în care avocatul se află într-o atare situaţie.

Raportat la argumentele aduse, consider că se impune revizuirea art.278 din Noul Cod Penal în sensul excluderii avocaţilor din categoria persoanelor care perturbă activitatea instanţei prin acţiunile prevăzute în text. Apreciez că sunt suficiente sancţiunile pecuniare prevăzute în Noul Cod de Procedură Penală faţă de un asemenea comportament al avocaţilor.

(IV) Art. 271, alin. (2) din Noul Cod Penal are următorul cuprins “Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanei urmărite sau judecate pentru infracţiunea care formează obiectul procesului penal”.

Consider că din cuprinsul alin. (2) din art. 271 din Noul Cod Penal trebuie exclusă incriminarea avocatului care asigură asistenţa juridică sau reprezentarea “persoanei urmărite sau judecate pentru infracţiunea care formează obiectul procesului penal”.

Avocatul, reprezentând interesele “persoanei urmărite sau judecate pentru infracţiunea care formează obiectul procesului penal”, beneficiază de acelaşi regim de protecţie instituit de către alin. (2) din art. 271 din Noul Cod Penal.

Nu are nicio finalitate dispoziţia cuprinsă în cadrul alin. (2) al art. 271 din Noul Cod Penal în ipoteza înmânării avocatului a înscrisurilor solicitate explicit de organele de urmărire penală şi instanţa penală. Neîncadrându-se în dispozitiile alin. (2) din art. 271 din Noul Cod Penal, avocatul respectiv este nevoit să pună la dispoziţia organului de urmărire penală sau instanţei penale înscrisul înmanat de persoana urmarită sau judecată într-o cauză penală, golind de conţinut cuprinsul acestui aliniat.

Art. 271, alin. (1), litera b) din Noul Cod Penal are următorul conţinut “refuză să pună la dispoziţia organului de urmărire penală, instanţei sau judecătorului sindic, în tot sau în parte, datele, informaţiile, înscrisurile sau bunurile deţinute, care i-au fost solicitate în mod explicit, în conditiile legii, în vederea soluţionării unei cauze, se pedepşeste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

Refuzul unei persoane de a pune la dispoziţia organului de urmărire penală, instanţei sau judecătorului sindic, în tot sau în parte, datele, informaţiile, înscrisurile sau bunurile deţinute care i-au fost solicitate explicit, în vederea soluţionării unei cauze nu poate intra în sfera ilicitului penal. Neaducerea la îndeplinire a măsurilor ordonate de organele de urmărire penală sau de judecător constituie abatere judiciară, sancţiunea pecuniară fiind prevazută la art. 283 punctul 4, litera d) din Noul Cod de Procedură Penală.

Apreciez că este necesară exceptarea avocaţilor de la prevederile alin. (1), litera b), art. 271 din Noul Cod Penal, fiind suficiente sancţiunile pecuniare aplicate în cazul refuzului prevăzut de textul de lege.

(V) Art. 90, alin. (1), litera c) din Noul Cod de Procedură Penală, privitor la asistenţa juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului are următorul cuprins “în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârsită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani”.

Art. 90 din Noul Cod de Procedură Penală prevede printre altele că asistenţa juridică a suspectului sau a inculpatului este obligatorie în următorul caz în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşitş pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Această prevedere nu instituie o asemenea obligaţie pentru faza de urmărire penală pentru acelaşi gen de infracţiuni. Din această omisiune a legii procesual penale reiese că suspectul sau inculpatul acuzat de infracţiuni grave pentru care legea penală prevede pedeapsa detenţiei pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani nu ar fi necesară asistenţa juridică obligatorie şi în faza de urmărire penală.

Concluzia logică şi juridică care se degajă din reglementările Constituţiei României este aceea că asistenţa juridică este obligatorie şi în cazul suspectului sau inculpatului aflaţi în situaţia menţionată. Cu referire la acest aspect avocatul ales sau avocatul desemnat din oficiu trebuie să acorde efectiv asistenţă juridică şi în faza de urmărire penală.

În cazul infracţiunilor pentru care legea penală prevede pedeapsa detenţiei pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani deoarece îl privează pe suspect sau inculpat de dreptul sau esenţial la apărare care atrage nulitatea absolută a actelor efectuate în asemenea condiţii.

A interpreta dispoziţiile art. 90 din Noul Cod de Procedură Penală prin prisma textului actual înseamnă să admitem că toate persoanele suspecte sau inculpaţii cercetate şi respectiv cercetaţi de organele de urmărire penală în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedepse mai mari de 5 ani sau detenţia pe viaţă să nu beneficieze în mod obligatoriu de asistenţă juridică deoarece finalitatea urmărită de legiuitor este aceea a asigurării asistenţei juridice, în mod obligatoriu, numai pentru faza judecăţii.

Preluare: baroul-bucuresti.ro

Reclame

Noi reglementari fiscale si modificari pe piata muncii de la 1 ianuarie 2014

Anul 2014 vine cu o serie de schimbari in plan legislativ si fiscal. Noi taxe, noi norme, majorari de preturi, dar si salarii mai mari pentru unii bugetari sau libertatea de a-si gasi un job oriunde in UE pentru cei curajosi sau lipsiti de solutie – iata ingredientele unui an care, daca va fi stabil, poate sa insemne inceputul unei noi relansari.

Modificari in plan fiscal

Pentru a compensa majorarile de pensii si salarii din 2014, guvernul a venit cu o crestere a fiscalitatii pe parcursul anului viitor:

– stabilirea nivelului accizelor, incepand din 2014, prin indexarea valorilor actuale cu rata inflatiei, renuntandu-se astfel la calculul legat de cursul de schimb anuntat de BCE la 1 octombrie;

– Plata TVA la incasare devine optionala incepand cu 1 ianuarie 2014;

– Taxarea suplimentara a carbu­ran­tilor cu 7 eurocenti la litrul de carburant; masura a fost amanata cu trei luni, pana la 31 martie 2014; guvernul a aprobat si o hotarare prin care companiilor petroliere le sunt acordate facilitati la cota de biocarburant, calitatea benzinei si emisiile de gaz;

– Cresterea redeventelor cu 25% (dar nu pentru petrol si gaze);

– Impozitarea altor constructii decat cladirile (va fi introdus incepand cu anul viitor un impozit pe constructiile speciale din sectoarele energie, telecomunicatii, utilitati, transport si infrastructura);

– Introducerea CASS (contributia la asigurari sociale de sanatate) in cazul veniturilor obtinute din chirii de persoanele fizice.

Schimbari legislative pe piata muncii pentru 2014

Incepand cu 1 ianuarie 2014, romanii vor putea lucra in toate tarile Uniunii Europene fara a mai fi nevoiti sa isi depuna dosare pentru a obtine un permis de munca.

Pe parcursul anului 2014 salariul minim brut pe economie va fi majorat de la 800 la 850 de lei, in doua etape. De la 1 ianuarie 2014, un numar de 804.225 de salariati, dintre care aproape 240.000 bugetari, vor avea un salariu brut mai mare cu 50 de lei, iar de la 1 iulie pentru alti 966.405 salariati salariul mediu brut pe economie va creste de la 850 de lei la 900 de lei pe luna.

Profesorii debutanti vor avea in 2014 o crestere salariala de 10% fata de nivelul castigului salarial din luna decembrie 2013.

Din 2014 medicii si farmacistii rezidenti cu salarii brute mai mici de 3.000 de lei (care nu includ garzile) vor primi cate o bursa de rezidentiat de 670 de lei pe luna.
Sursa: zf.ro

Noul statut al avocaţilor trece comunicarea cu publicul la “abateri grave”

Uniunea Barourilor (UNBR), organismul care reglementează activitatea avocaţilor din România, a modificat oficial statutul profesiei şi le interzice avocaţilor să publice informaţii financiare proprii, nume de clienţi, chiar şi în situaţia în care aceştia şi-au dat acordul, precum şi orice fel de altă reuşită profesională, inclusiv proiecte derulate cu succes. Restricţiile acoperă aproape în întregime gama de informaţii care ar fi de interes pentru publicul ţintă al pieţei avocaturii.

O hotărâre (Nr. 852 din 14 decembrie) publicată astăzi de UNBR oficializează noile prevederi ale statutului, publicate anterior ca propuneri.

Astfel, textul noului statut precizează că indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise:

– menţiunile autolaudative sau comparative;

– nominalizarea clienţilor din portofoliu sau indicarea litigiilor în care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicată;

– informaţiile privind realizările de ordin financiar, cifra de afaceri sau succesele profesionale;

– furnizarea de informaţii în vederea includerii în clasamente întocmite pe criterii financiare;

– menţiunile referitoare la valoarea serviciilor oferite de avocat, la gratuităţi sau la modalitatea de plată şi care constituie politici de dumping;

– orice afirmatii contrare demnităţii persoanelor, profesiei sau justiţiei;

– orice forme de publicitate realizate de către terţi.

”Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fapte săvârşite în nume propriu sau în numele şi pentru forma de exercitare a profesiei din care avocatul face parte constituie abatere disciplinară gravă”, se scrie în statut. Sancţiunile pentru abateri disciplinare grave pot lua forma de avertisment sau chiar excluderea din profesie.

Schimbările implementate de UNBR sunt inspirate din sistemul de drept continental european, care este mult diferit de cel folosit în cele mai mari pieţe la nivel global, iar componenta economică a activităţii de avocatură nu a fost luată în calcul prin aceste prevederi.

Comunicarea rezultatelor financare, a proiectelor şi numirea clienţilor care şi-au dat acordul să fie menţionaţi sunt practici frecvente şi fac parte din strategia de comunicare a celor mai mari firme de avocatură din lume, care au sediul principal la Londra sau New York. Publicaţiile care scriu despre aceste pieţe primesc de la avocaţi chiar şi informaţii detaliate în ceea ce priveşte profitul net obţinut de partenerii firmei sau alte elemente care să indice sănătatea economică a firmei. În alte ţări din Europa, însă, firmele nu au voie sau optează să nu facă publice informaţii de acest tip.

Sursa: zf.ro

Legea bugetului de stat pe anul 2014

În Monitorul Oficial nr. 805 din 19 decembrie a.c. a fost publicată Legea nr. 356/2013 – Legea bugetului de stat pe anul 2014. Legea prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2014 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii şi pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii.

În extras

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii referitoare la bugetul de stat pe anul 2014

Art. 2

(1) Sinteza bugetului de stat, detaliată la venituri pe capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli, pe părţi, capitole, subcapitole, paragrafe, respectiv titluri, articole şi alineate, după caz, este prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 100.932,3 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 119.254,6 milioane lei, cu un deficit de 18.322,3 milioane lei.

(3) Sinteza cheltuielilor bugetare, pe surse de finanţare, cu detalierea pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole şi alineate, după caz, este prevăzută în anexa nr. 2.

(4) Bugetele ordonatorilor principali de credite şi anexele la acestea sunt prevăzute în anexa nr. 3.

(5) Se interzic reţinerea şi utilizarea de către ordonatorii de credite finanţaţi integral din bugetul de stat a oricăror venituri proprii care nu sunt prevăzute în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.

Art. 3

Cheltuielile bugetare sunt detaliate în bugetele ordonatorilor principali de credite pe surse de finanţare, iar în cadrul acestora pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole şi alineate de cheltuieli.

SECŢIUNEA a 2-a

Dispoziţii referitoare la bugetele locale pe anul 2014

Art. 4

Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 15.225,5 milioane lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care:

a) 2.056,8 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, potrivit anexei nr. 4;

b) 11.046,4 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 5;

c) 368,3 milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, prevăzute în anexa nr. 6, a căror repartizare, pe unităţi administrativ-teritoriale, se face în funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor;

d) 1.754,0 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, prevăzute în anexa nr. 7, care se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5

(1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prevăzute la art. 4 lit. a), sunt destinate:

a) finanţării sistemului de protecţie a copilului şi centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap;

b) finanţării drepturilor privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2003, cu modificările şi completările ulterioare;

c) finanţării drepturilor privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din clasele I–IV din învăţământul de stat şi confesional;

d) finanţării cheltuielilor privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, pentru elevii prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, aprobată cu modificări prin Legea nr. 195/2010, cu modificările şi completările ulterioare, care frecventează învăţământul de stat şi privat autorizat/acreditat, în limita sumelor totale aprobate potrivit anexei la Hotărârea Guvernului nr. 800/2013 privind stabilirea fructelor distribuite, a perioadei şi frecvenţei distribuţiei, a limitei valorii zilnice/elev şi a fondurilor necesare pentru distribuţia fructelor şi a măsurilor adiacente distribuţiei de fructe, a bugetului aferent acestora, precum şi a modalităţii de implementare efectivă şi de gestionare la nivelul administraţiei publice, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli în anul şcolar 2013–2014;

e) finanţării învăţământului special şi centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională;

f) finanţării instituţiilor de cultură descentralizate începând cu anul 2002;

g) plăţii contribuţiilor pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult din ţară;

h) finanţării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor de sub autoritatea consiliilor judeţene;

i) plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ special şi din centrele de resurse şi asistenţă educaţională, în cuantumul prevăzut prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariate personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, prin Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2013, precum şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie–31 decembrie 2013.

(2) Finanţarea serviciilor sociale prevăzute la alin. (1) lit. a) se va face pe baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale.

(3) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prevăzute la art. 4 lit. b), sunt destinate:

a) finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la art. 104 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b) plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, în cuantumul prevăzut prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, prin Ordonanţa Guvernului nr. 17/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2013, precum şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012;

c) finanţării drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate potrivit dispoziţiilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) finanţării ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, pentru beneficiarii de ajutor social;

e) finanţării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor de sub autoritatea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti;

f) finanţării cheltuielilor creşelor;

g) finanţării cheltuielilor descentralizate la nivelul sectoarelor şi municipiului Bucureşti, respectiv pentru: sistemul de protecţie a copilului, centrele de asistenţă socială a persoanelor cu handicap, drepturile privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2003, cu modificările şi completările ulterioare, drepturile privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din clasele I–IV din învăţământul de stat şi confesional, implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli pentru elevii prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 195/2010, cu modificările şi completările ulterioare, care frecventează învăţământul de stat şi privat autorizat/acreditat, în limita sumelor totale aprobate potrivit anexei la Hotărârea Guvernului nr. 800/2013, învăţământul special şi centrele de resurse şi asistenţă educaţională, instituţiile de cultură descentralizate începând cu anul 2002 şi plata contribuţiilor pentru personalul neclerical angajat în unităţile de cult.

(4) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată destinate finanţării drepturilor privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2003, cu modificările şi completările ulterioare, drepturile privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din clasele I–IV din învăţământul de stat şi confesional, finanţării cheltuielilor privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, pentru elevii prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 24/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 195/2010, cu modificările şi completările ulterioare, care frecventează învăţământul de stat şi privat autorizat/acreditat, se repartizează pe sectoare şi municipiul Bucureşti, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(5) Repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prevăzute la alin. (3), pe comune, oraşe, municipii, sectoare şi municipiul Bucureşti, după caz, se face prin decizie a directorului direcţiei generale regionale a finanţelor publice/şefului administraţiei judeţene a finanţelor publice, după consultarea consiliului judeţean şi a primarilor, iar pentru finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratului şcolar, în funcţie de numărul de elevi/preşcolari şi standardele de cost aferente şi de numărul de beneficiari ai serviciilor respective.

(6) Pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) şi (3), autorităţile administraţiei publice locale alocă pe lângă sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi sume din bugetele locale ale acestora.

(7) Plata sumelor prevăzute la alin. (1) lit. i) şi la alin. (3) lit. b) se efectuează în anul 2014 în mod eşalonat, în tranşe trimestriale egale.

(8) Numărul maxim de posturi finanţate pentru personalul neclerical din unităţile de cult este prevăzut în anexa nr. 8.
Sursa: legalis.ro

Pensiile din perioada 2011-2013 vor fi recalculate

Executivul a aprobat ordonanta de urgenta care stabileste ca pensiile acordate in perioada 2011-2013 vor fi recalculate in baza unor indici de corectie de 1,12 si, respectiv 1,7.

OUG reglementeaza indicii de corectie pentru drepturile de pensie ale unor persoane care s-au pensionat dupa cum urmeaza: 1,12 pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in perioada 1 ianuarie 2011 — 31 decembrie 2011 si 1,17 pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis intre 1 ianuarie 2012 si 22 ianuarie 2013.

De asemenea, actul normativ creeaza cadrul legal pentru acordarea sumei de 80 de milioane de lei in vederea finantarii proiectelor Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenta tehnica si financiara in baza unui ajutor financiar nerambursabil in valoare de 100 milioane euro acordat de tara noastra Chisinaului.

Sursa:agerpres.ro

Orizont 2020 – va investi 15 miliarde de euro pe o perioada de 2 ani, in proiecte destinate crearii de locuri de munca.

Primele cereri de proiecte din cadrul „Orizont 2020” au fost lansate saptamana trecuta.

Pentru a ajuta universitatile, organizatiile de cercetare si intreprinderile sa investeasca in produse si servicii noi si inovatoare, UE va pune la dispozitia acestora, in urmatorii 7 ani, un buget de 80 de miliarde de euro.

Se spera ca aceste investitii masive vor stimula economia cunoasterii si vor promova descoperirile stiintifice in Europa, ajutand-o sa tina pasul cu concurentii la nivel mondial.

Stimularea inovarii si cresterii economice

Pe langa investitiile private pe care le va atrage programul, acesta va furniza capitalul de pornire necesar stimularii progreselor si descoperirilor tehnologice, facilitand transpunerea ideilor inovatoare in produse si servicii.

Cererile de propuneri pentru 2014-2015 vizeaza alocarea a 500 de milioane de euro intreprinderilor mici si mijlocii.

Pentru prima data, Comisia si-a precizat prioritatile de finantare pentru urmatorii 2 de ani, oferind astfel mai multe certitudini cu privire la directia politicii de cercetare a UE. In 2014-2015, finantarile vor avea in vedere 12 domenii, printre care asistenta medicala personalizata, securitatea digitala si proiectele urbane inteligente .

Cercetatorii vor putea sa acceseze finantari prin Consiliul European pentru Cercetare English, iar tinerii cercetatori vor putea obtine burse.

Fondurile destinate sectorului industrial vor sprijini domenii precum tehnologiile informatiilor si comunicatiilor, nanotehnologiile, sistemele avansate de fabricatie, robotica, biotehnologiile si cercetarea spatiala.

Sanatatea, agricultura, energia si transporturile vor putea beneficia, de asemenea, de finantare prin bugetul alocat provocarilor societale.

Facilitarea accesului la finantare

Din bugetul total al programului „Orizont 2020”, cel putin 60% va fi orientat catre promovarea dezvoltarii durabile, in timp ce cheltuielile legate de combaterea schimbarilor climatice vor reprezenta minim 35%.

Comparativ cu programele de cercetare anterioare ale UE, procedura de depunere a proiectelor a fost mult simplificata, astfel incat participantii sa fie informati rapid cu privire la deciziile de finantare si sa demareze proiectele intr-un timp cat mai scurt.

Sursa: curieruljudiciar.ro

Revizuirea Directivei anti-tutun

Statele membre, prin reprezentanti permanenti din COREPER, si-au dat acordul pentru revizuirea Directivei anti-tutun prin care vor fi interzice arome precum mentolul, iar avertismentele de pe pachete vor fi mai vizibile, informeaza Comisia Europeana.

Revizuirea Directivei anti-tutun prevede ca toate tigaretele si tigarile rulate vor avea avertismente combinate (ilustratie plus text) de 65% – fata de 75% propunerea CE – , afisate pe ambele fete ale pachetelor de produse din tutun. Totodata, pentru a spori vizibilitatea avertismentelor de sanatate, va trebui ca ele sa fie amplasate pe ambele fete ale ambalajului. Anumite elemente ale pachetelor vor fi standardizate si toate mijloacele de promovare, precum si orice referinta la gust sau aroma, vor fi interzise pe pachete.

Aromele, precum mentol, fructe, ciocolata vor fi interzise la tigarete si la tutunul de rulat. Produsele cu arome care au un volum de vanzari de 3% sau mai mare in UE (spre exemplu, mentol) vor beneficia de o perioada de tranzitie de 4 ani, inainte de a fi interzise. Totodata, se va intensifica controlul ingredientelor produselor din tutun, in special in ceea ce priveste aditivii.

La nivel european, va fi creat un sistem de urmarire cu elemente de securitate pentru produsele din tutun cu scopul de a combate comertul ilicit. Pentru inceput vor fi vizate tigaretele si tutunul de rulat.

Pentru tigarile electronice care nu sunt incluse la produse medicinale – conform Directivei 2001/83/EC – modificarile prevad cerinte stricte in ceea ce priveste calitatea si cantitatea. Ca si la tigarile traditionale, mesajele de avertisment devin obligatorii, astfel ca producatorilor si importatorilor de tigari electronice li se vor comunica noile reguli.

Revizuirea permite statelor membre si Comisiei o reactie mai ferma in cazul in care apar ingrijorari privind pericolul la adresa sanatatii reprezentant de tigarile electronice.

In plus, statele membre vor putea interzice, daca doresc, vanzarile produselor din tutun pe internet.

“Gustul tutunului trebuie sa fie cel al tutunului si nu altceva, iar pachetul trebuie sa arate ca unul de tigari”, a declarat Tonio Borg, comisarul european pentru Sanatate si Protectia Consumatorului, care a salutat votul din COREPER pentru modificarea Directivei.

Aceasta va reveni in Parlamentul European, unde a primit un vot initial, la 8 octombrie. Dupa ce va fi adoptata varianta consolidata, statele membre au la dispozitie 5 ani pentru aplicarea prevederilor Directivei.

Sursa: mediafax.ro

Dreptul avocatilor de a pleda in instanta ar putea fi restrans

Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR) a propus specializarea profesiei de avocati pe doua directii: litigii si consultanta. Surse din interiorul Consiliului UNBR au declarat pentru PUTEREA ca marile case de avocatura vor sa restranga drepturile micilor avocati.

Acestia doresc sa copieze modelul american, prin care doar ei sa aiba dreptul sa pledeze in fata instantelor de judecata.

Reuniunea Consiliului UNBR a propus la sfarsitul saptamanii trecute cateva modificari la Legea avocatilor. Cea care-i va afecta atat pe avocati, cat si pe cetateni, se refera la restrangerea dreptului de a pleda la bara a avocatilor.

Daca avocatii fac acum de toate, in viitor ei vor fi nevoiti sa dea un examen daca vor sa mai pledeze in instante. Testarea va fi data la Institutul National de Pregatire si Perfectionare a Avocatilor (INPPA), unde se va constitui o comisie in acest sens. Ulterior, membrii acesteia isi vor da acordul daca avocatul care a dat examenul poate fi prezent in instanta sau nu. In replica, tinerii avocati sustin ca tendinta europeana este de liberalizare a pietei de avocatura si nu vad cu ochi buni modificarea propusa de cei peste 100 de membri ai Consiliului UNBR.

Alte voci sustin ca prea multi avocati au ajuns sa pledeze in instante si nu au o prestatie care sa faca cinste profesiei, iar ideea unui nou examen nu ar fi tocmai rea. Intrebati de ce li s-a dat dreptul sa intre in barou, nu au stiut sa raspunda. De asemenea, unii avocati spun ca asemenea decizii nu vor putea sa ajunga litera de lege, deoarece exista tot felul de organisme internationale la care sunt afiliati si avocatii romani.

Membrii Consiliului UNBR au refuzat sa-si faca public punctul de vedere, dar nici nu au negat existenta acestor modificari. In schimb, au promis ca vor fi supuse dezbaterii publice in perioada urmatoare.
Sursa: puterea.ro

TVA la incasare devine optionala pentru firmele cu o cifra de afaceri sub 500.000 euro

Guvernul a decis ca plata TVA la incasare pentru firmele cu cifra de afaceri pana la 500.000 de euro sa devina optionala incepand cu 1 ianuarie 2014.

Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM, mediul de afaceri si turism, a declarat agentiei Mediafax ca decizia a fost luata in sedinta de miercuri a Guvernului. Sistemul TVA la incasare, introdus de la 1 ianuarie, presupune colectarea taxei la momentul incasarii contravalorii livrarilor sau prestarilor efectuate, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la data emiterii facturii. Firmele obligate sa aplice acest sistem sunt cele cu o cifra de afaceri anuala inferioara plafonului de 2,25 milioane de lei.

Cu privire la aceasta masura, Dan Manolescu, secretar de stat in Ministerul Finantelor, afirma de curand ca plata TVA la incasare pentru firmele cu pana la 500.000 de euro va deveni optionala incepand cu 1 ianuarie 2014, intrucat incalca prevederile legislatiei europene, iar Romania risca declansarea procedurii de infringement.

Sistemul cu TVA la incasare a fost implementat de catre actualul ministru delegat pentru Buget, Liviu Voinea
Sursa: mediafax.ro

O nouă asociere pe piața avocaturii de business: Gîlcă Neacșu Paler SCA

Avocații Costel Gîlcă și Mara Moga Paler împreună cu fostul judecator Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, au pus bazele unei noi societăți pe piața avocaturii de business: Gîlcă Neacșu Paler SCA.

Costel Gilca este unul dintre cei mai importanti avocati din tara specializati pe dreptul muncii, autor a peste 10 carti de specialitate si a cateva sute de articole stiintifice. Portofoliul sau ca avocat cuprinde cateva reusite de senzatie, inclusiv in ce priveste procesele colective legate de reducerea pensiilor in sectorul militar. Din 2008 a coordonat societatea de avocati care ii poarta numele.

Mara Moga Paler, a fost, pana in toamna acestui an, avocat in cadrul Clifford Chance Badea, biroul local al celei mai mari firme de avocatura din lume si, anterior, a ocupat functia de Director Juridic in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Cu o experiență de mai bine de 13 ani în domeniul dreptului muncii și al dreptului societar, Mara a asistat companii nationale si internationale din diverse domenii de activitate și fonduri de investitii, fiind implicata in tranzactii de fuziuni si achizitii pe plan local si la nivel transfrontalier. De asemenea, Mara a acordat clientilor consultanta in domeniile telecomunicatii si media, proprietate intelectuala, protectia consumatorilor.

Adrian Toni Neacsu, unul dintre cei mai cunoscuti judecatori din Romania, a intrat în avocatură în toamna acestui an. Cu o activitate de instanta de peste 15 ani, a detinut de asemenea functii administrative la varful sistemului judiciar, inclusiv functia de presedinte de tribunal ori de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Adrian Toni Neacsu este membru fondator al unora dentre cele mai importante asociatii profesionale ale judecatorilor, editorul si coordonatorul mai multor publicatii stiintifice dar si initiatorul si promotorul celui mai mare program national de jurisprudenta, cunoscut drept Jurindex.

Noua societate de avocatura este concentrata pe calitatea si diversitatea serviciilor oferite, realizand o simbioza care ofera reale avantaje clientilor, intre experienta, ca avocati practicieni, a lui Costel Gilca si Mara Moga Paler si cea de judecator, a lui Adrian Toni Neacsu. Societatea se adreseaza, cu predilectie, clientilor din mediul de business, cu un portofoliu variat de servicii juridice in domeniul dreptulului muncii si securitatii sociale, drept societar, proprietate intelectuala, drept comercial, drept fiscal, drept bancar, drept imobiliar si constructii, servicii care includ atat consultanta cat si reprezentarea clientilor in litigii si arbitraj.

Costel Gilca: „Dupa o experienta de succes pe nisa dreptului muncii, am luat decizia strategica de dezvoltare in forta pe zona litigiilor si a consultantei de afaceri. Sinteza experientelor profesionale ale celor trei parteneri este unica pe piata si vom avea inteligenta sa o folosim pentru a ne impune rapid in topul avocaturii de bussines. Principalul instrument prin care vom face asta este calitatea serviciilor noastre, dar si unicitatea lor.

Mara Moga Paler: „Avem, în această asociere, un plan de dezvoltare pe termen lung in care ne propunem ca, unind experiențele noastre individuale, să ne remarcam prin excelenta, dinamism, flexibilitate, spirit practic si inovator si sa devenim un nume de referință pe piața avocaturii de afaceri.

Adrian Toni Neacsu: „E un drum nou pentru mine, pe care am sansa sa-l parcurg alaturi de parteneri in care am incredere si pe care ma bazez pentru o resusita sigura. Oferim servicii unice pe piata avocaturii, prin utilizarea la maximum a carierelor si experientelor noastre profesionale diferite. Litigiile reprezinta o dimensiune importanta a activitatii juridice si este zona de interes in care imi voi concentra eforturile. Cunosc foarte bine activitatea instantelor si a judecatorilor, iar acesta va fi motorul dezvoltarii.

Societatea GILCA NEACSU PALER SCA porneste cu puncte de lucru in Bucuresti, Luxembourg si Focsani.
Sursa: avocatie.ro