Arhive lunare: iunie 2014

A fost promulgata legea insolventei

Presedintele Traian Basescu a semnat, marti, decretul pentru promulgarea Legii privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa. Saptamana trecuta, premierul Victor Ponta i-a transmis o scrisoare presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, in care afirma ca netransmiterea catre presedinte a deciziei CCR privind Legea insolventei, in vederea promulgarii actului normativ, genereaza neincasarea unor venituri la bugetul de stat.

Proiectul de lege privind insolventa a fost adoptat pe 15 aprilie de plenul Camerei Deputatilor.

Actul normativ a fost contestat pe 22 aprilie de PNL la Curtea Constitutionala a Romaniei. Liberalii invocau faptul ca Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa incalca mai multe principii constitutionale precum: dreptul la proprietate, accesul liber si neingradit la justitie, dar si obligativitatea respectarii legilor in vigoare. Ulterior, CCR a respins aceasta sesizare.

Pe 17 iunie, premierul Victor Ponta i-a transmis o scrisoare presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, in care ii solicita sa dispuna “masurile corespunzatoare” pentru ca decizia CCR privind legea insolventei “sa produca efectele legale”.
“Netransmiterea catre Presedintele Romaniei a deciziei Curtii Constitutionale prin care s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, inclusiv a considerentelor deciziei, este de natura sa genereze neincasarea unor venituri considerabile de catre bugetul de stat”, se arata in scrisoarea premierului Victor Ponta.

Presedintele CCR, Augustin Zegrean, i-a raspuns premierului, ca, potrivit dispozitiilor legale, termenul de redactare a actului jurisdictional este de cel mult 30 de zile de la data pronuntarii.

Sursa: juristpedia.ro

Reclame

Statutului profesiei de consilier juridic a suferit modificari

In Monitorul Oficial nr. 452 din 20 iunie 2014 a fost publicata  Ordinului Consilierilor Juridici din Romania pentru modificarea Statutului profesiei de consilier juridic.

In cadrul actului normativ se arata:

Organele de conducere ale O.C.J.R. sunt:

  • Congresul (format din toti delegatii Colegiilor teritoriale membre);
  • Consiliul (format din toti decanii Colegiilor teritoriale membre);
  • Comitetul coordonator (format din presedinte, prim-vicepresedinte si vicepresedinti);
  • Comisia de cenzori.

In cadrul O.C.J.R. functioneaza urmatoarele organe de specialitate:

  • Comisia de disciplina;
  • Comisia metodologica de indrumare profesionala;
  • secretarul general;
  • trezorierul;
  • aparatul tehnico-administrativ al O.C.J.R.

Vicepresedintii O.C.J.R. sunt in numar de 7 si sunt inlocuitori ai presedintelui, in lipsa prim-vicepresedintelui, in ordinea stabilita de catre acesta.

Vicepresedintii zonali coordoneaza activitatea membrilor Federatiei, conform arondarii teritoriale, astfel:

  • zona I: Bucuresti/Calarasi/Giurgiu/Ialomita/Ilfov/Teleorman/Constanta/Tulcea;
  • zona II: Bacau/Botosani/Braila/Galati/Iasi/Neamt/Vaslui/Vrancea/Suceava;
  • zona III: Bihor/Bistrita-Nasaud/Cluj/Harghita/Maramures/Mures/Satu Mare/Salaj;
  • zona IV: Alba/Arad/Caras-Severin/Dolj/Gorj/Hunedoara/Mehedinti/Olt/Timis;
  • zona V: Arges/Brasov/Buzau/Covasna/Dambovita/Prahova/Sibiu/Valcea“.

Insemnele corpului profesional, sigla, modelul stampilei si al timbrului sec al O.C.J.R., modelul stampilei pentru presedintele, prim-vicepresedintele si vicepresedintii O.C.J.R., modelul stampilei pentru Comisia de cenzori (presedinte comisie), Comisia de disciplina (presedinte comisie), Comisia metodologica de indrumare profesionala (presedinte comisie), secretar general si trezorier O.C.J.R., modelul stampilei si al timbrului sec al Colegiului teritorial, modelul legitimatiei consilierului juridic, tip card, modelul stampilei personalizate a consilierului juridic, modelul parafei si al insignei consilierului juridic, modelul stampilei societatii profesionale, precum si modelul imputernicirilor de reprezentare juridica pentru consilierul juridic, pentru societati profesionale si de substituire intre societati profesionale sunt cuprinse in anexele nr. 1–12 care fac parte integranta din prezentul statut.
Sursa: infolegal.ro

A fost aprobata Procedura de restituire a taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante

In Monitorul Oficial nr. 454 din 20 iunie 2014 a fost publicat Ordinul nr. 365/741/2014 al ministrului Mediului si Schimbarilor Climatice si al ministrului Finantelor Publice privind aprobarea Procedurii de efectuare a platilor sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si a modelului si continutului unor formulare si pentru modificarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului mediului si schimbarilor climatice si al viceprim-ministrului, ministrul finantelor publice, nr. 490/407/2013 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevazute la art. 7, 9 si 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, precum si a sumelor stabilite de instantele de judecata prin hotarari definitive si irevocabile.

In cadrul Procedurii de efectuare a platii sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se arata:

Procedura de restituire a sumelor prevazute la art. XV alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea si completarea unor acte normative si alte masuri financiar-bugetare, in situatia in care Agentia Nationala de Administrare Fiscala este obligata la restituirea acestora

Contribuabilul care, in baza unei hotarari judecatoresti executorii, are dreptul la restituirea sumelor reprezentand taxa pe poluare pentru autovehicule si taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobanzile calculate pana la data platii integrale si cheltuielile de judecata, precum si orice alte sume stabilite de instantele judecatoresti, depune, in vederea restituirii, la organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala o cerere.

Sumele se restituie, la cererea contribuabilului, persoana fizica sau juridica, in conformitate cu prevederile art. 117 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre organul fiscal competent, care reprezinta:

in cazul persoanelor juridice, al persoanelor fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere – organul fiscal la care persoana este inregistrata ca platitor de impozite si taxe;
in cazul persoanelor fizice – organul fiscal in a carui raza teritoriala persoana fizica isi are domiciliul fiscal.
Cererea de restituire trebuie sa fie depusa in cadrul termenului legal de prescriptie a dreptului de a cere restituirea, respectiv in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la restituire. Data la care a luat nastere dreptul la restituire este data hotararii judecatoresti executorii.

Daca organul fiscal competent considera ca mai are nevoie de anumite documente relevante solutionarii cererii, solicita contribuabilului, in scris, prezentarea acestora.

Termenul de 45 de zile prevazut pentru solutionarea cererilor de restituire se prelungeste cu perioada cuprinsa intre data la care s-a comunicat contribuabilului solicitarea de informatii suplimentare relevante solutionarii acesteia si data inregistrarii primirii acestor informatii la organul fiscal competent. In cazul in care documentele solicitate de catre organul fiscal competent necesare in vederea solutionarii cererii nu sunt depuse de catre contribuabil in termen de cel mult 30 zile, cererea prevazuta la pct. 1 se respinge de catre organul fiscal competent, instiintandu-l pe contribuabil cu privire la aceasta.

In situatia in care, prin hotarari judecatoresti executorii, instantele dispun restituirea sumei achitate cu titlu de taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule catre un contribuabil care a dobandit autovehiculul in baza unui contract de leasing, plata taxei fiind efectuata de catre societatea de leasing, in vederea efectuarii restituirii sumei dispuse de instantele de judecata, se va proceda astfel:

in cazul in care atat contribuabilul beneficiar al dreptului de restituire care a dobandit autovehiculul in baza unui contract de leasing, cat si societatea de leasing care a efectuat plata taxei sunt administrati de catre acelasi organ fiscal, respectiv sunt arondati aceleiasi unitati a Trezoreriei Statului, sumele inscrise de catre organul competent in decizia de restituire, respectiv in graficul transelor anuale aprobate la restituire, vor fi virate de catre unitatea Trezoreriei Statului de pe cod de inregistrare fiscala societate de leasing pe cod de inregistrare fiscala contribuabil, prin intocmirea de catre aceasta a notei contabile;
in situatia in care contribuabilul beneficiar al dreptului de restituire care a dobandit autovehiculul in baza unui contract de leasing si societatea de leasing care a efectuat plata taxei sunt administrati de catre organe fiscale diferite, respectiv sunt arondati la unitati ale Trezoreriei Statului diferite, sumele inscrise de catre organul fiscal competent in decizia de restituire vor fi virate de catre unitatea Trezoreriei Statului de pe cod de inregistrare fiscala societate de leasing pe cod de inregistrare fiscala beneficiar, prin intocmirea de catre aceasta a unui ordin de plata in care se va inscrie la rubrica „cod fiscal platitor“ codul fiscal al societatii de leasing si la rubrica „cod fiscal beneficiar“ codul fiscal al contribuabilului beneficiar al dreptului de restituire, cu indicarea conturilor bugetare corespunzatoare.

La cererea de restituire se anexeaza, in vederea verificarii acestora, urmatoarele documente:

  • hotararea judecatoreasca executorie, in copie legalizata;
  • actul de identitate al persoanei fizice/al reprezentantului persoanei juridice, impreuna cu imputernicirea data acestuia, in copie;

Cererea de restituire, insotita de documentele prevazute la pct. 7, se poate depune la registratura organului fiscal competent sau se poate transmite prin posta cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

In baza cererii depuse de contribuabil, organul fiscal competent, prin compartimentul cu atributii de compensare/restituire, denumit in continuare compartiment de specialitate, verifica in baza de date centralizata daca pentru autovehiculul indicat in cerere a fost restituita/compensata suma solicitata la restituire.

Dupa verificarea prealabila potrivit pct. 9 si in situatia in care se constata ca nu a fost restituita/compensata suma solicitata la restituire de catre contribuabil, organul fiscal competent intocmeste Referatul privind restituirea sumelor stabilite de instantele de judecata prin hotarari judecatoresti executorii, prevazut in anexa nr. 4 la ordin.

In vederea stabilirii graficului transelor anuale aprobate la restituire, organul fiscal competent transmite Administratiei Fondului pentru Mediu o copie a cererii de restituire, insotita de copii ale documentelor, precum si a referatului. Aceste documente pot fi transmise in sistem electronic catre Administratia Fondului pentru Mediu.

Graficul va fi transmis de Administratia Fondului pentru Mediu, semnat si stampilat, organului fiscal competent in termen de 5 zile de la data inregistrarii la registratura acestei institutii a solicitarii organului fiscal. Graficul poate fi transmis organului fiscal competent in sistem electronic, cu incadrarea in termenul de 5 zile de la data inregistrarii solicitarii organului fiscal.

Graficul transelor anuale aprobate la restituire va cuprinde, in mod obligatoriu, perioada de restituire pentru fiecare transa anuala, precum si cuantumul acestora.

Perioada de restituire pentru fiecare transa anuala din graficul prevazut la pct. 11 este urmatoarea:

pentru prima transa anuala, perioada de restituire este luna urmatoare datei comunicarii graficului, de catre Administratia Fondului pentru Mediu, organului fiscal competent;
pentru urmatoarele transe anuale perioada de restituire este:
– pentru cererile de restituire depuse in primul semestru al fiecarui an, perioada de restituire a transei este luna aprilie a fiecaruia din urmatorii 4 ani;
– pentru cererile de restituire depuse in cel de-al doilea semestru al fiecarui an, perioada de restituire a transei este luna noiembrie a fiecaruia din urmatorii 4 ani.

In sensul prezentului ordin, prin transa anuala se intelege cota-parte de 20% din:

  • taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule;
  • cheltuielile de judecata;
  • alte sume stabilite de instantele judecatoresti.

Sursa: infolegal.ro

Codul de Etica si Integritate al personalului Autoritatii de Supraveghere Financiara

Consiliul Autoritatii de Supraveghere Financiara a aprobat, saptamana trecuta, al personalului Autoritatii.

Documentul cuprinde norme de comportament, de etica si de integritate, precum si principii de conduita profesionala pe care personalul ASF (salariatii si membrii Consiliului) trebuie sa le respecte.

Codul prevede, printre altele, situatiile de incompatibilitate, conflictele de interese si reglementeaza relatiile de rudenie din cadrul Autoritatii. De asemenea, Codul de Etica si Integritate stabileste care este regimul cadourilor, serviciilor sau a oricaror avantaje de care personalul ASF ar putea beneficia in exercitarea functiilor detinute in cadrul institutiei.

Cele mai importante prevederi ale Codului de Etica si Integritate privesc:

a)  Conflictul de interese
Conform Codului de Etica si Integritate, conflictul de interese reprezinta situatia in care salariatii ASF si membrii Consiliului, in exercitarea mandatului sau a atributiilor de serviciu, au indeplinit un act sau au participat la luarea unei decizii prin care au obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru ei, pentru sotii/sotiile lor, pentru o ruda sau pentru un afin pana la gradul II inclusiv.
In acest sens, salariatii ASF si membrii Consiliului:

– vor evita situatiile care implica un conflict sau aparitia unui conflict intre interesul personal al acestora (inclusiv al membrilor de familie pana la gradul al II-lea inclusiv) si cel al ASF, in indeplinirea atributiilor de serviciu;
– vor recunoaste si vor evita acele situatii in care interesul personal, financiar sau relatiile acestora le pot influenta sau par a le influenta decizia privind problemele care afecteaza ASF;
– vor desfasura activitatea intr-un mod prin care sa evite chiar si simpla aparenta a unui astfel de conflict;
– in cazul aparitiei unui conflict de interese vor aduce la cunostinta sefului ierarhic direct sau Serviciului de Conformitate si vor lua in considerare punctele de vedere ale acestora. Daca este cazul, salariatulASF sau membrul Consiliului aflat in aceasta situatie poate refuza in mod justificat realizarea sarcinii care genereaza conflictul sau care poate duce la aparitia lui.

b)- Relatiile de rudenie
Potrivit Codului de Etica si Integritate, salariatii ASF si membrii Consiliului nu vor putea detine o functie in care unul dintre acestia are posibilitatea sa controleze (direct sau indirect), sa verifice, sa proceseze, sa aprobe sau sa analizeze in vreun fel documente (indiferent de suportul sau formatul in care acestea se gasesc) care decurg din activitatea sotului/sotiei, altei rude sau unui afin de gradul al II-lea inclusiv.

Pentru a elimina favoritismele si unele situatii stanjenitoare pentru salariatii ASF si pentru membrii Consiliului, nu vor fi angajate in cadrul Autoritatii persoane care sunt sot/sotie, ruda sau afin de pana la gradul al II-lea cu persoane din cadrul ASF.

Salariatii ASF si membrii Consiliului vor declara daca se afla in relatii de rudenie sau afinitate de pana la gradul al II-lea sau daca exista situatia ca sotul/sotia sa fie salariati ai ASF sau sa isi desfasoare activitatea in forurile tutelare ale ASF.

c)- Regimul cadourilor
Codul de Etica si Integritate stipuleaza ca salariatii ASF si membrii Consiliului nu vor solicita sau accepta cadouri, servicii, favoruri, invitatii sau orice fel de privilegii care le pot influenta impartialitatea in exercitarea functiilor detinute ori pot constitui o recompensa in raport cu aceste functii, ceea ce ar putea crea avantaje acestora sau persoanelor cu care acestia sunt in raporturi oficiale.

In cazul in care, in exercitarea atributiilor de serviciu, membrilor Consiliului sau salariatilor ASF li se ofera cadouri, precum si orice alte servicii, favoruri, invitatii sau avantaje, asimilate cadourilor, a caror valoare depaseste echivalentul a 100 de lei, acestia au obligatia sa le declare in termen de 30 de zile de la primire.

„Este un pas important in constructia noastra institutionala. Valorile etice si morale, intr-o lume moderna si mai ales in industriile financiare, constituie baza pe care se aseaza pregatirea profesionala. Competenta si autoritatea se impun prin valori, comportamente si profesionalism. Vrem sa dam un exemplu si pentru pietele financiare reglementate care trebuie sa impartaseasca aceleasi principii”, a declarat Misu Negritoiu, presedintele ASF.
Sursa: infolegal.ro

Mesajul Decanului Baroului Bucuresti cu ocazia Zilei Avocatului

AVOCATURA ROMÂNEASCĂ SĂRBĂTOREŞTE ZIUA AVOCATULUI

Ziua avocatului este sărbătorită anul acesta, în contextul aplicării noilor coduri.

Citeam, nu de mult, o lucrare de referinţă pentru toţi avocaţii-“Viaţa între destin şi istorie”, scrisă de regretatul avocat Constantin Vişinescu, încercând să desluşesc destinul nostru ca avocaţi. Oricare dintre noi trece prin viaţă conform destinului care ne-a fost hărăzit. Este vorba de destinul numeroşilor avocaţi care se confruntă cu provocări în fiecare zi.

Scriu aceste rânduri sub impresia abordării, la recentul Congres al avocaţilor din 2014, a problemelor cu care se confruntă profesia de avocat.

Discutarea evoluţiei profesiei de avocat în raport de dificultăţile socio-economice în care se află fiecare dintre noi a reprezentat o constantă a luărilor de cuvânt în cadrul ultimelor congrese ale avocaţilor.

În mod similar, activitatea avocaţilor a fost analizată şi în raport de evoluţia sistemului judiciar.

Stârnit de realităţile existente în avocatura română, constat, cu dezamăgire, că asist la o pauperizare fără precedent a unui număr mare de avocaţi.

Efectele crizei determină mulţi avocaţi să părăsească această profesie. Provocările cu care se confruntă avocaţii generează, la rândul lor, exodul din această profesie, fiind nevoiţi să îşi croiască o nouă existenţă.

Aflu la ultimul Congres al Avocaţilor că media veniturilor lunare pe ţară, determinată prin raportare la numărul total al avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, este sub venitul mediu pe economia naţională.

Derapajele înregistrate în ultima perioadă cu referire la accesul la clientelă au adâncit şi mai mult diferenţierile între veniturile avocaţilor.

Temerile mele exprimate cu alt prilej, în privinţa evoluţiei avocaturii, s-au adeverit. Aglomerarea corpului de avocaţi determinată de o politică profesională inadecvată de primire în profesie până la organizarea unor examene corespunzătoare a generat, la rândul său, o agravare a acestei situaţii. Multi avocaţi au adoptat modalitatea suspendării din profesie, la cerere, nemaifiind astfel obligaţi să plătescă taxe şi contribuţii profesionale.

Demersurile făcute pentru lărgirea ariei profesionale au fost înlocuite, în ultima perioadă, cu cele axate pe protecţia penală a activităţii avocaţiale.

Codurile din materia penală conţin texte de lege adoptate în detrimentul avocaţilor, situaţie care a determinat înaintarea de propuneri în sensul corijării unor asemenea articole de lege.

Pentru identitate de gândire s-a simţit nevoia formulării de propuneri de modificare a legii profesiei de avocat în scopul apărării profesiei de avocat.

Apreciez că, pentru reglementarea unor asemenea situaţii, autorităţile cu drept de iniţiativă legislativă trebuie să dea curs propunerilor deja făcute.

Nu s-a ajuns până în momentul de faţă la clarificarea situaţiei avocaţilor cu venituri incerte sau a avocaţilor stagiari.

Crezul lor într-o independenţă bazată pe o clientelă proprie este spulberat zi de zi. Au fost şi sunt discuţii pe marginea acestor probleme dar care nu au nicio finalitate practică. O cunoaştere parţială şi lacunară a unei asemenea situaţii a creeat în spaţiul public opinii divergente, niciuna dintre ele nefiind în măsură să ducă la o soluţie corespunzătoare.

Nu cred că visul unui avocat, odată intrat în corpul de avocaţi, a fost acela de a presta numai avocatura din oficiu. Nu cred că idealul unui avocat stagiar a fost acela de a efectua activităţi de secretariat sau de curierat.

Cred, însă, că în rândul acestora sunt avocaţi foarte bine pregătiţi dar care nu au abilităţile necesare pentru a se “descurca” în acest hăţiş pe care ni-l oferă prestaţiile avocaţiale solicitate de diverse instituţii ale statului. Din păcate însă, odată cu trecerea timpului, aceşti avocaţi se îndepărtează tot mai mult de idealul lor.

Clientela se îndreaptă spre avocaţii care au provenit din alte profesii exercitate în diferite instituţii ale statului sau spre avocaţii care au recurs la un alt tip de publicitate decât cel prevăzut de lege.

Răspunzând acestor probleme, barourile au încercat să suplinească lipsa de clientelă prin prestaţii noi avocaţiale oferite de curatela specială sau de noile acţiuni promovate în materie penală şi civilă. Pe zi ce trece fiecare avocat îşi evaluează existenţa sa numai în contextul profesional, social, politic, moral şi intelectual al epocii în care trăieşte, constatând cu tristeţe că se îndepărtează de această nobilă profesie care se numeşte “avocatură”.

Într-o discuţie recentă cu confraţii mei am surprins mai bine realitatea din avocatura bucureşteană, mulţi dintre ei fiind înclinaţi să evidenţieze situaţii negative din justiţia noastră. În opinia lor noile coduri nu şi-au atins scopul pentru care au fost adoptate, soluţionarea cauzelor deferite justiţiei se face într-o perioadă îndelungată.

Perceperea avocaţilor ca „duşmani” sau „adversari” ai unor profesii de către unii participanţi la actul de justiţie a avut consecinţe nefaste pe planul raporturilor profesionale dintre avocaţi şi clienţi. Justiţiabilii sunt beneficiarii prestaţiilor avocaţiale. Istoria a demonstrat şi demonstrează că nu se poate înfăptui actul de justiţie decât cu participarea în egală măsură a avocaţilor, magistraţilor, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, notarilor, grefierilor şi poliţiştilor.

Scriu aceste rânduri sub impresia abordării de către colegii noştri din alte state la recentul Summit UIA (Uniunea Internaţională a Avocaţilor) al Preşedinţilor de Barouri, care s-a desfăşurat la sediul Naţiunilor Unite din New York, şi la care am participat, a tematicii referitoare la dezvoltarea şi aplicarea dreptului internaţional.

Cu acest prilej am trăit sentimentul că facem parte dintr-o mare familie a avocaturii internaţionale care ştie să îşi stabilească, în mod corespunzător, direcţiile sale profesionale. Acest sentiment îşi are sorgintea în dorinţa fiecărui avocat din toată lumea de a se înscrie pe coordonatele sociale ale timpului în care trăim.

Am aflat, cu uimire, că sunt state din lumea a treia în care puterea nu doreşte să recunoască profesia de avocat. De asemenea, am rămas surprins de atitudinea violentă a puterii faţă de unii avocaţi din alte state. Şi totuşi, m-am complăcut cu gândul că trăiesc într-o ţară în care asemenea practici negative nu-şi găsesc locul. Mă bucură ideea schimbării mentalităţilor unor participanţi la actul de justiţie în sensul normalizării relaţiilor profesionale.

Compromisul în activitatea justiţiei are efecte negative pe perioade îndelungate.

Evident, am avut deosebita plăcere, să constat că sunt state în care raporturile dintre avocaţi şi reprezentanţii celorlalte profesii sunt caracterizate într-o notă laudativa.

Scriu aceste rânduri sub impresia abordării altor probleme de către colegii noştri din Uniunea Europeană la întâlnirea recentă avută la Sala de Consiliu a Baroului Bucureşti, cu consilierii acestui barou.

Temele abordate s-au referit la modul în care sunt executate hotărârile de condamnare cu închisoarea în regim de detenţie. Cu această ocazie au fost puse în evidenţă principalele carenţe existente în sistemul nostru de executare a pedepselor cu închisoarea dar şi aspecte care vizau unele deficienţe ale acestui regim de executare în ţările din Occident.

Integrarea prevederilor referitoare la publicitatea formelor de exercitare a profesiei în Statutul profesiei de avocat din Decizia interpretativă a Consiliului U.N.B.R. nr.523/2009 a generat un lanţ de reacţii din partea unor societăţi comerciale care administrează site-uri de informaţii cu conţinut de publicitate şi promovare profesională pentru avocaţi, culminând cu memoriul înaintat către U.N.B.R. de un număr de 36 de avocaţi “specializaţi în dreptul afacerilor” care au solicitat înlocuirea sau înlaturarea unora din aceste texte de lege. Indiferent de forma de exercitare a profesiei de avocat, prin intermediul diverselor site-uri, în momentul de faţă, unii avocaţi recurg la reclamă, înfrângând dispoziţiile din Statutul profesiei de avocat.

Mijloacele de publicitate sunt diverse, plecând de la reclame referitoare la “cei mai buni avocaţi” şi ajungând până la racolarea clientelei prin practicarea unui discount pentru asistenţă juridică în faţa instituţiilor statului.

Barourile chemate să aplice dispoziţiile din Statutul profesiei de avocat se confruntă cu situaţii inedite determinate de sfidarea de către unii avocaţi a normelor în vigoare. Într-un asemenea context sunt neîmpliniri şi dificultăţi în realizarea de către barouri a unui asemenea obiectiv de politică profesională.

Pe fondul deteriorării grave a imaginii justiţiei actuale, unii justiţiabili au o mentalitate deformată cu privire la prestaţiile avocaţiale, fiind apreciaţi avocaţii care “au intrare”.

Numai eradicarea completă a fenomenelor negative din întreaga noastră activitate poate să ducă la recăpătarea încrederii cetăţeanului în justiţie. Nemulţumirile avocaţilor oneşti şi cinstiţi faţă de asemenea practici sporesc în contextul actual.

Prin eforturi conjugate suntem capabili să punem stavilă situaţiei creeate.

Am ajuns la vorbele lui George Topârceanu:”am câştigat deşi aveam dreptate” .

Asist la reacţiile avocaţilor faţă de propunerile ce vizează susţinerea unor examene de agrementare şi de înscriere în Tabloul avocaţilor, cu drept de a pune concluzii în căile de atac, exclusiv de către avocaţii interesaţi, cu menţiunea că asemenea propuneri nu afectează drepturile căştigate de avocaţii înscrişi în barouri până la data adoptării lor de către Parlament.

Ca atare, ar urma, ca pe viitor, în cazul admiterii propunerii de către Parlament, viitorii avocaţi să fie împărţiţi în două categorii: o parte care să aibă dreptul de a pleda la toate instanţele de fond şi de a oferi consultanţă juridică şi cealaltă parte care ar urma să înfăptuiască toate activităţile relative la exercitarea controlului judiciar al hotărârilor pronunţate de instanţele judiciare.

Teama de a nu comite erori de apreciere mă determină să nu-mi exprim un punct de vedere vis-a vis de problema abordată. Este greu să îmi expun gândurile în legătură cu viitorul unei noi generaţii de avocaţi.

Izvorâtă din străfundurile unei conştiinţe urmărite de idei, dorinţa mea se referă la posibilitatea viitorilor avocaţi de a îşi decide singuri soarta.

Asist, în această perioadă, la dispute legate de posibilitatea trecerii dintr-o profesie juridică în alta, fără examen şi fără restricţii. Rămâne în faza de deziderat şi această problemă.

Nu de mult opinia lansată de Preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, potrivit căreia accesul în ambele profesii, de procuror şi de avocat să se facă fără examen, în anumite condiţii, a avut darul să stârnească un real interes.

Cred, în continuare, într-o solidaritate profesională a avocaţilor. Regret însă existenţa unor presiuni externe corpului profesional, despre care vorbea preşedintele U.N.B.R. la acest Congres, capabile să distorsioneze această unitate profesională.

Ca martor al realităţilor din avocatura românească, am datoria să rostesc gândul meu cinstit în faţa corpului de avocaţi, şi anume că este momentul să punem capăt confruntărilor de orgolii.

Doresc tuturor avocaţilor, la ceas de sărbătoare, succese depline care să dea României un impuls dezvoltării sale.
Av. Ion Ilie-Iordăchescu,
Decanul Baroului Bucureşti

Baroul București. Ziua Avocatului român – 24 iunie 2014

Baroul București a dat publicității joi, 19 iunie 2014, un anunț cu privire la programul dedicat Zilei Avocatului Român. Evenimentul va avea loc în data de 24 iunie 2014, ora 13:00, în Sala de festivități a Baroului București “Avocat Flavius TEODOSIU”, et. VI, amfitrion al manifestării fiind Av. Iosif Friedmann – Nicolescu.

La eveniment vor fi prezenți:
Avocat Ion ILIE – IORDĂCHESCU – Decan al Baroului București
Avocat Mihai Alexandru TĂNĂSESCU – Consilier în Consiliul Baroului București
Avocat Iosif FRIEDMANN – NICOLESCU – Consilier în Consiliul Baroului București.

Înscrierile se fac la adresa de e-mail info@baroul-bucuresti.ro până luni, 23 iunie 2014, ora 14.00, cu menționarea numelui, prenumelui și a numarului de dosar profesional. Numărul maxim de locuri este 80.
Sursa: juridice.ro

CC a declarat neconstitutional art. 650 alin. (1) NCPC

In data de 17 iunie 2014, Plenul Curtii Constitutionale a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 650 alin. (1) si art. 713 alin. (1) din Codul de procedura civila, exceptie invocata de S.C. LAPMOR IMPEX S.R.L. din Giurgiu, in dosarul nr. 8065/236/2013 al Judecatoriei Giurgiu.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 650 alin. (1) din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Judecatoriei Giurgiu.

Argumentatiile retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Nota: Dispozitiile declarate neconstitutionale prevad urmatoarele:

Art. 650. Instanta de executare. (1) Instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se afla biroul executorului judecatoresc care face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.

Sursa: curieruljudiciar.ro

Recrutare permanenta consilieri probatiune

Pentru licentiatii in asistenta sociala, psihologie, sociologie, pedagogie sau drept: recrutare permanenta in serviciile de probatiune.
Probatiunea promoveaza si executa masurile si sanctiunile noncustodiale prin sprijinirea persoanelor care au comis infractiuni sa respecte legea, contribuind astfel la cresterea gradului de siguranta sociala.

Ca activitati principale, consilierul de probatiune:
– intocmeste referate de evaluare;
– supravegheaza modul in care minorii, respectiv persoanele condamnate respecta si executa masurile si obligatiile impuse de catre instanta in sarcina acestora;
– ofera asistenta individuala si de grup persoanelor aflate in supravegherea serviciilor de probatiune si celor aflate in penitenciar / centru de reeducare minori;
– participa la lucrarile Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din penitenciare;
– ofera asistenta victimelor unor infractiuni.

Daca vrei sa devii consilier de probatiune si sa urmezi o cariera in acest domeniu, acum ai posibilitatea de a intra in baza de date a Directiei de Probatiune.
E simplu. Trebuie sa urmezi doar 3 pasi:

1. Verifica daca indeplinesti conditiile prevazute de art. 20 din Legea 123/2006 privind statutul personalului de probatiune:
ART. 20
(1) Pentru a fi numita in functia de consilier de probatiune persoana trebuie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
b) sa nu aiba antecedente penale, sa nu aiba cazier fiscal;
c) sa cunoasca limba romana, scris si vorbit;
d) sa fie apta din punct de vedere medical si psihologic pentru exercitarea functiei, fapt dovedit pe baza testarii medicale si psihologice de specialitate organizate in acest scop;
e) sa se bucure de o buna reputatie;
f) sa fie licentiata in asistenta sociala, psihologie, sociologie, pedagogie sau drept;
g) sa promoveze concursul organizat pentru ocuparea functiei pentru care candideaza.
(2) In termen de 60 de zile de la angajare, persoana trebuie sa prezinte directiei de specialitate dovada stabilirii resedintei in Romania.
2. Completeaza CV-ul in format european (vezi modelul anexat si instructiunile de completare).

3. Trimite CV-ul completat la adresa de email recrutare.probatiune@just.ro

Dupa trimiterea CV-ului catre Directia de probatiune vei primi un mesaj de confirmare a primirii.
Atunci cand se va organiza un concurs de ocupare a posturilor vacante din sistemul de probatiune vei fi instiintat prin email.

Care sunt avantajele acestui sistem de recrutare?
– Esti in baza de date a Directiei de Probatiune. Poti fi instiintat nu numai cu privire la posturile scoase la concurs, ci si cu privire la activitatile de voluntariat, evenimente, cursuri organizate de catre Directia de Probatiune, programe de master in probatiune etc.
– Vei fi anuntat imediat ce se vor scoate posturi la concurs. Nu trebuie sa verifici in fiecare zi site-ul Ministerului Justitiei, ci doar contul tau de email.

Informatii privind concursul si etapele de desfasurare ale acestuia pot fi gasite aici:
Regulament privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea posturilor si functiilor vacante din sistemul de probatiune
Atentie! Aceste informatii sunt orientative. Regulamentul de concurs se poate modifica de la un concurs la altul.

Poti sa incepi studiul din timp. Ai la dispozitie:

Informatii privind statutul, salarizarea si alte drepturi pentru personalul de probatiune pot fi gasite aici:

Sursa: juristpedia.ro

Rompetrol ofera finantari nerambursabile pentru proiecte in domeniul sanatatii si al protectiei mediului prin programul “Impreuna pentru fiecare”

Rompetrol a lansat cea de-a VI-a editie a programului national de responsabilitate sociala „Impreuna pentru fiecare”, destinat dezvoltarii comunitatilor locale.

Pana in data de 7 iulie, inclusiv, ONG-urile, autoritatile locale, institutiile publice, persoanele fizice cu atitudine civica si spirit antreprenorial pot inscrie pe site-ul programului http://www.impreunapentrufiecare.ro proiecte in domeniul sanatatii sau al protectiei mediului.

Noutatea editiei din acest an consta in adaugarea unui nou domeniu, cel al inovatiei in sanatate si pentru protectia mediului, cu o finantare de 100.000 RON.

Categoriile bugetare sunt de 100.000 lei (proiecte inovatoare in sanatate si pentru protectia mediului), 45.000 lei (pentru proiecte ce presupun renovarea si dotarea unitatilor medicale sau activitati de conservare si mentinere a conditiilor de mediu existente la nivel local) si 15.000 lei (pentru proiecte educationale).

Toate proiectele vor fi jurizate de o comisie mixta formata din reprezentanti Rompetrol si specialisti din sectorul asociativ. In evaluarea proiectelor juriul va avea in vedere motivatia sociala, numarul persoanelor influentate de problema respectiva, numarul voluntarilor din comunitate care se pot implica in solutionarea problemei. De asemenea, aplicantul trebuie sa stabileasca un parteneriat cu autoritatile locale si sa dovedeasca angajamentul comun pe termen lung pentru dezvoltarea si pastrarea rezultatelor proiectului, care fac subiectul aplicatiei.

Toate proiectele inscrise vor putea fi votate pe site-ul impreunapentrufiecare.ro si pe pagina de Facebook a programului. Juriul va da note de la 1 la 5, iar votul publicului va avea o pondere de 25% din nota finala.

Dupa perioada de jurizare si evaluare in teren a proiectelor inscrise, in data de 4 august vor fi anuntati castigatorii granturilor.
Implementarea efectiva a proiectelor selectate trebuie sa se realizeze pana la sfarsitul lunii martie 2015.
Pentru informatii suplimentare: contact@impreunapentrufiecare.ro

In perioada 2009-2013, Grupul a acordat granturi in valoare de 1,25 million USD si a sustinut implementarea a 87 de proiecte din domeniul sanatatii si al protectiei mediului, beneficiarii directi si indirecti fiind de aproximativ 300.000 de persoane.

Proiect de lege privind infiintarea Tinutului Secuiesc

Reprezentantii UDMR se tin de cuvant fata de populatia maghiara din Romania si se pregatesc sa depuna in Parlament un proiect de lege prin care se cere infiintarea Tinutului Secuiesc, regiune care sa cuprinda judetele Mures, Harghita si Covasna. Mai exact, maghiarii viseaza la o mica Ungarie in inima Romaniei.

Legea propusa de UDMR e bine pusa la punct: ea cere pentru Tinutul Secuiesc insemne proprii (drapel, stema, stampila), limba maghiara obligatorie pentru toti cetatenii incepand cu clasa a II-a, control deplin asupra scolilor, angajarilor, bancilor, padurilor, resurselor, liniilor de transport, comunicatiilor, concesionarilor, alimentarii cu energie electrica! Statul roman nu va avea dreptul sa detina nimic din ce apartine zonei, scrie in legea UDMR.

Mai mult, Tinutul Secuiesc va avea dreptul la cel putin doi europarlamentari, din locurile rezervate Romaniei, si locuri in Parlamentul de la Bucuresti. Mai grav e faptul ca in proiect, la articolul 84, scrie ca populatia din zona care nu doreste sa faca parte din Tinutul Secuiesc poate solicita stramutarea intr-un judet limtrof in sase luni de la adoptarea legii.

Mai pe sleau, romanii carora nu le convine situatia nu au decat sa plece! “Acest proiect e dovada ca UDMR lucreaza impotriva statului roman si ca doreste secesiunea etnica. Acest act reprezinta desfiintarea Constitutiei si ruperea a trei judete din teritoriul national, creand un stat-enclava pe criterii etnice!”, crede deputatul PSD Bogdan Diaconu, cel care a facut public documentul.

sursa: juristpedia.ro