Arhive etichetă: cristi danilet

CRISTI DANILET: Scrisoare deschisa catre senatorii care cer Presedintelui Romaniei demiterea a doi inalti magistrati

Stimati domni senatori,

Intrucat ati dat publicitatii o scrisoare destinata presedintelui Romaniei in legatura cu un aspect judiciar si pentru a participa in mod efectiv la dezbaterea publica pe care nu ma indoiesc ca v-ati dorit-o procedand astfel, inteleg sa imi exprim punctul de vedere in virtutea indatoririi mele deontologice de a sustine si promova statul de drept si a angajamentului meu de a adopta o pozitie publica ferma atunci cand se pune in discutie orice subiect major de interes public privind justitia si mai ales reputatia magistratilor.

Tin sa subliniez de la bun inceput ca nu incerc nici pe departe sa acopar o eventualitate disfunctionalitate a sistemului judiciar, ci consider ca demersul meu se impune pentru a lamuri exact opinia publica, dar si pe dvs, asupra anumitor aspecte invocate.

Romania este stat democratic, unde functioneaza principiul separatiei puterilor in stat. Acesta presupune ca justitia trebuie sa fie independenta. Si asta nu ca un privilegiu, ci ca o garantie pentru cetateanul obisnuit ca solutia unui proces nu poate fi influentata prin interventia vreunui politician sau alt gen de imixtiuni. Dvs cunoasteti acest principiu si, odata cu investirea dvs. in demnitatea de senatori ai Romaniei, ati jurat sa il aparati. Ca si mine, de altfel, la investirea in functia de judecator. Constatand insa ca prin cele continute in scrisoarea deschisa prin care dvs. cereti presedintelui Romaniei sa procedeze la “demiterea sau demisia” a presedintelui ICCJ si a procurorului-sef al DNA demersul dvs ar putea fi interpretat ca o imixtiune in cariera celor doi inalti magistrati, cu tot respectul cuvenit va reamintesc cateva dintre reglementarile care privesc atat procedurile judiciare, cat si cele care privesc cariera magistratilor.

1. Dvs faceti referire la o cauza solutionata recent de o instanta din tara prin care o persoana a fost achitata definitiv dupa ce in cursul procesului fusese arestata preventiv si:

  • Afirmati ca probele cu privire la existenta faptei nu au existat niciodata. Or, eu constat din datele publice existente pe portalul instantelor AICI ca motivul achitarii nu este nicidecum inexistenta faptei, ci fie ca fapta nu este prevazuta de legea penala, fie ca nu a fost comisa cu vinovatia prevazuta de lege. Dar pentru aceasta trebuie sa asteptam cu totii motivarea hotararii, care inca nu a fost redactata;
  • Afimati ca procedura s-a declansat in urma unui denunt calomnios din partea presedintelui ICCJ. Eu as recomanda mai multa rezerva in stabilirea de catre senatori a unor incadrari juridice si vinovatii; daca banuiti ca un cetatean al tarii a comis o infractiune, ar trebui sa sesizati Parchetul, nu pe Presedintele tarii. Apoi, este de remarcat inca o data ca aceasta persoana care a formulat sesizarea pentru o fapta de santaj a actionat considerandu-se victima a unei infractiuni, nu ca magistrat; dar daca considerati ca el s-a folosit in vreun fel functia sa pentru a obtine vreun folos, ar trebui sa sesizati Inspectia Judiciara, nu pe Presedintele tarii.
  • Afirmati ca persoana implicata a fost arestata pe nedrept de catre DNA si in absenta oricaror garantii constitutionale. Nu este asa: in Romania cel care aresteaza este judecatorul, incepand cu anul 2003; apoi, arestarea in aceasta cauza a fost verificata si contestata in fata mai multor judecatori, in cadrul procedurilor judiciare recunoscute de lege drept garantii pentru inculpat, si inculpata a avut avocat, asa cum rezulta de pe acelasi portal al instantelor (AICI, AICI, AICI, AICI). Nu stiu acum daca in solutionarea acestei cauze cineva a comis vreo incalcare de lege, respectiv daca si cui se poate imputa faptul ca inculpata a stat in arest si ulterior a fost achitata. Dar opinia publica trebuie sa cunoasca ca motivele de arestare sunt diferite de motivele de condamnare si ca este gresit sa se creada ca cineva arestat va fi si condamnat in mod automat, caci in felul acesta ar disparea rolul procesului. Dupa cum trebuie sa se stie ca este posibila condamnarea la inchisoare a unei persoane cercetata in libertate, sau achitarea unei persoane arestate, ceea ce nu implica automat culpa magistratului. Trebuie sa se mai stie ca orice persoana arestata nelegal are la indemana proceduri pentru compensarea baneasca a perioadei de arestare nelegala, in anumite conditii. In orice caz, daca in cauza de fata s-a comis vreo incalcare a legii si daca exista procedura de tragere la raspundere a celor culpabili, voi sustine un astfel de demers;

2. Dvs cereti Presedintelui tarii sa foloseasca “instrumente constitutionale si legale”, precum si “autoritatea morala inerenta institutiei Presedintelui”, pentru a le inlatura prin demitere sau demisie pe cele doua doamne magistratat care ocupa una functia de sef al DNA, celalalta functia de presedinte al ICCJ. Domnilor senatori:

  • Pe de o parte cele doua doamne nu au vreo culpa in cele petrecute in cauza pentru ca: seful DNA nu a instrumentat dosarul inculpatei, iar presedintele ICCJ a actionat ca victima, nu ca magistrat. Pe de alta parte, demisia este un act unilateral si ea nu poate fi impusa de cineva, iar demiterea unui magistrat, ca institutie juridica, nu exista in dreptul nostru;
  • Legea prevede expres motivele de revocare a unui magistrat din functia de conducere (daca despre asta e vorba cand vorbiti de “demitere”). Potrivit art. 53 alin. 6 si art. 54 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, revocarea din functia de conducere se face pentru trei motive: a) in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in functia de conducere; b) in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale; c) in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare. Dupa cum se vede, cazul indicat de dvs nu e prevazut in lege. Or, Presedintele tarii nu are instrumentele de a interveni in cariera magistratilor cu functii de conducere de la nivelul de varf al sistemului, tocmai pentru a se proteja independenta acestuia chiar fata de cel care face numirea. Astfel, din continutul acelorasi articole mentionate mai sus, rezulta in mod clar ca presedintele ICCJ si seful DNA nu pot fi demisi la cererea senatorilor sau la initiativa presedintelui Romaniei; mai mult, pentru revocarea sefului DNA este necesar si avizul CSM.
  • Tot legea nr. 303/2004, in art. 65, prevede expres motivele de eliberare din functie a unei persoane din functia de magistrat (daca despre asta e vorba cand cereti Presedintelui sa se foloseasca de pozitia lui in cadrul CSM pentru a declansa o ancheta disciplinara pe numele celor doua doamne). In legatura cu acest aspect precizez ca Presedintele tarii nu ocupa vreo pozitie in cadrul CSM ci, potrivit art. 25 din Legea nr. 317/2004 cu privire la Consiliul Superior al Magistaturii, el prezideaza, fara drept de vot, lucrarile Plenului CSM la care participa. Dar el are dreptul, la fel ca si dvs de altfel, sa sesizeze Inspectia Judiciara in cazul comiterii de catre un magistrat a vreunei abateri disciplinare dintre cele expres prevazute in art. 99 din Legea nr. 303/2004.

3. Domnilor senatori, impartasesc viziunea dvs cu privire la statul de drept, exprimata in scrisoarea deschisa. Ma bucur ca in felul acesta va departati de pozitiile din anii trecuti cand unii dintre dvs cereati infiintarea de comisii speciale pentru anchetarea procurorilor sau chiar din acest an cand unii dintre dvs sustineati infiintarea de comisii speciale pentru activitatea DNA si ICCJ. Cred ca este evident pentru toata lumea ca astfel de initaitive sunt total contrare principiului “suprematiei legii” si “separatiei puterilor in stat”.

M-as bucura sa militati pentru acest principiu si pentru a preveni ca autoritatile locale sa adopte reglementari nelegale (cum ar fi cele privind ridicarea de catre firme private a autoturismelor parcate nelegal), sau ca Guvernul sa adopte ordonante neconstitutionale (suntem tara in situatie de urgenta la fiecare trei zile), sau ca Parlamentul sa adopte legi contrare reglementarilor UE (cum ar fi cea privind taxa de prima inmatriculare devenita taxa pe poluare si transformata in timbru de mediu). Dar mai ales m-as bucura sa sustineti, la fel de vehement ca acum, acest principiu in fata colegilor dvs atunci cand justitia instrumenteaza cauze penale cu parlamentari si ministri, care trebuie sa isi faca aparari pe fond in fata organelor judiciare si nu in Parlament. Nu ma indoiesc ca in virtutea principiului pe care tocmai il clamati nu veti mai adera la ideea transformarii camerelor Parlamentului in institutii de blocare a demersurilor judiciare sau chiar de instituire a impunitatii pentru anumite persoane, creand daca nu certitudinea, cel putin aparenta ca anumite persoane se situeaza deasupra legii in virtutea detinerii unor functii in stat. Aceasta si pentru ca “rule of law” inseamna guvernarea prin lege, nu prin oameni; or, legea trebuie sa se aplice in mod egal pentru toti.

4. In final, permiteti-mi ca tot in virtutea acestui principiu, afirmat din ce in ce mai des in spatiul public in Romania, sa va reamintesc ca in trei rapoarte ale Comisiei Europene din anii precedenti s-a considerat inadecvata si contrara principiului independentei justitiei orice forma de presiune din partea politicului asupra sistemului judiciar si orice atac personal la adresa unor magistrati. De aceea, consider ca ar fi mai potrivit ca demersurile dvs sa se limiteze doar la aspecte institutionale. Aceasta cu atat mai mult cu cat Justitia, Parlamentul, Guvernul, Presedintele statului isi datoreaza o cooperare loiala, dupa cum ne-a sfatuit Comisia de la Venetia

Va asigur de intreaga mea participare la solutionarea deficientelor de sistem pe care le veti sesiza in mod legal institutiei din care fac parte.

Cu stima,
Judecator Cristi Danilet,
membru CSM

Cristi Danileț (CSM): Nu cred că anticorupția a dus la o scădere a numărului de corupți, ci la creșterea valorii mitei pretinse

Judecătorul Cristi Danileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declarat miercuri că, în opinia sa, măsurile anticorupție nu au avut ca efect scăderea numărului celor implicați în astfel de cazuri, însă riscul de a fi prins a dus la creșterea valorii mitei pretinse.

„Activitatea sau eficiența organelor penale este mai intensă, și o vedem cu toții la televizor. Aproape că românii suferă un fel de sevraj, ‘hai să dăm drumul la televizor să vedem cine a mai fost arestat astăzi’. Trăim în era dorinței de a fi oamenii arestați și încătușați. Eu sper să trăim epoci în care ne vom dori ca oamenii să nu mai încalce legea, dar cred că până la îndeplinirea acestui deziderat ne încântă faptul că astăzi procurorii își fac datoria așa cum trebuie”, a spus Danileț, prezent la conferința „Soluții eficiente de luptă împotriva corupției și a fraudei”.

El a arătat că este foarte important ca lumea să aibă încredere în justiție, neîncrederea ducând tocmai la favorizarea corupției.

„Aș mai vrea să înlătur un mit: să nu credeți că toți cei arestați sunt și vinovați, pentru că motivele de arestare nu înseamnă că sunt aceleași care vor servi la condamnare. Există posibilitatea ca persoana care este reținută sau arestată să nu fie vinovată de săvârșirea unei infracțiuni. Există o diferență între motivele de arestare și motivele de condamnare”, a mai spus Danileț.

Conferința „Soluții eficiente de luptă împotriva corupției și a fraudei” a fost organizată de Institutul de Control Intern. La eveniment au fost invitați, printre alții, procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ, Camelia Sutiman, care a susținut lucrarea „Corupția din sistemul de justiție și anticorupție judiciară” și vicepreședintele CEC Bank, Mirela Iovu, care a vorbit despre „Principii de guvernanță internă și sistemul de control intern în domeniul bancar”.

Institutul de Control Intern (ICI) este o organizație profesională, independentă și autonomă, cu personalitate juridică de drept privat, având ca principal obiectiv promovarea, reprezentarea, organizarea, coordonarea și recunoașterea publică a profesiei de specialist în control intern în România.

ICI furnizează metodologii de control intern și sfaturi practice legate de implementarea de controale interne adecvate și eficiente în cadrul organizațiilor.
Sursa: agerpres.ro

Judecatorul Cristi Danilet a fost premiat la Gala “Oamenilor pentru oameni”

Joi, 13 noiembrie 2014, a avut loc la Bucuresti cea de-a XI-a editie a galei „Oameni pentru oameni” organizata de Asociatia pentru Relatii Comunitare.

Anul acesta au fost un numar record de nominalizati, 145, la urmatoarele categorii: cel mai bun fundraiser de atragere de fonduri in cadrul unui ONG; cel mai bun fundraiser voluntar; cel mai implicat director executiv in activitatea de atragere de fonduri a unui ONG; cel mai implicat membru de consiliu director in atragerea de fonduri; cea mai buna campanie de atragere de fonduri a unei organizatii mici; cea mai buna campanie de atragere de fonduri a unei organizatii mari; cel mai implicat angajat in campanii/proiecte de implicare in comunitate; cea mai de impact interventie in comunitate a unei companii de sponsorizare; generozitatea care schimba vieti; cea mai de impact interventie in comunitate a unui IMM prin sponsorizare; cel mai bun program de educatie adresat comunitatilor profesionale.

La categoria „Cel mai implicat angajat in campanii/proiecte de implicare in comunitate” au fost formulate 14 nominalizari. Premiul a fost acordat judecatorului , membru CSM, nominalizat de asociatia „Viata fara violenta”. se implica personal de peste trei ani in raspandirea cunostintelor despre lege si justitie in scolile si liceele din Bucuresti si alte orase. El a contribuit la intocmirea in luna mai 2014 a brosurii „Unde-i lege nu-i tocmeala” si strangerea de fonduri necesare pentru tiparirea acesteia. Alaturi de asociatia „Viata fara violenta” a colaborat la promovarea si desfasurarea proiectului „Prevenirea si combaterea violentei in scoli” desfasurat ca proiect pilot in Bucuresti in anul 2014, proiect care se va extinde in anul urmator.

Sursa: cristidanilet.wordpress.com

Lideri pentru Justitie – Program de leadership pentru tineri juristi romani – Editia a 6-a, 2014

Lideri pentru Justitie consta dintr-o serie de traininguri de leadership, intalniri cu profesionisti din domeniul juridic si workshopuri, desfasurate atat in Romania, cat si in strainatate. Programul este deschis tinerilor profesionisti aflati in primii 5 ani de cariera juridica, masteranzilor, precum și studentilor la drept aflati in ultimul an de studiu.

lfjDosarul de candidatura in limba romana trebuie sa contina:
– un CV,
– o scrisoare de motivatie de o pagina,
– un eseu de maxim 2 pagini în care sa prezinti o schimbare pe care ai dori sa o aduci sistemului de justitie din Romania: identifica o problema, alege o schimbare și descrie ce ar presupune precum și cum ar trebui sa arate sistemul dupã implementarea acesteia.

Termenul limita de trimitere a candidaturilor este 19 octombrie!
In urma preselectiei dosarelor si a interviurilor, vor fi selectati 20 de tineri juristi cu potential de lideri!

Toate costurile legate de program, cu exceptia transportului in Romania, sunt acoperite de catre Fundatia Konrad Adenauer, Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est (KAS RLPSEE).

Pentru mai multe detalii, consultati documentele atasate, vizitati pagina http://www.kas.de/leadership sau contactati-ne la doru.toma@kas.de.
Blog Cristi Danilet

Admitere INM 2014: record de candidati

La INM anul acesta se scot la concurs 160  locuri pentru auditorii de justitie. Sunt 4072 de candidati inscrisi. Deci, 25,4 candidati pe loc.

La admiterea directa in magistratura sunt 26 posturi de judecatori si 10 posturi de procuror. S-au inscris 1008 persoane. Deci, sunt 28 de candidati pe loc.

O asemenea concurenta nu a mai existat niciodata.

Penru cei care au sustinut licenta anul acesta, adeverintele de licenta se pot depune pana la 12 august.

Urmeaza verificarea dosarelor, solutionarea eventualelor contestatii la inscriere in jurul datei de 20 august si sustinerea primei probe de admitere pe data de 31 august. Mult succes!

Date oficiale despre INM AICI. Date oficiale despre admiterea in magistratura AICI
Sursa: cristidanilet.wordpress.com

Admitere magistratura 2014: START!

Azi s-a dat anunțul pentru cele două concursuri de recrutare în magistratură de anul acesta: unul de admitere la INM pentru 80 locuri judecători și 80 locuri procurori, și unul pentru admitere directă în magistratură pentru 26 locuri la instanțe și 10 locuri la parchete.

Anul acesta este marcat de câteva aspecte cu totul noi. În primul rând, tematica pentru concurs este concepută în întregime după noile coduri (civil, penal, procedură civilă, procedură penală). Singura diferență este că la concursul de admitere directă există tematică din dreptul familiei, care nu se cere la admiterea pentru INM. În al doilea rând, se remarcă o scădere a numărului de locuri scoase la concurs, ca urmare a vacantării din ce în ce mai rare a posturilor din sistem, datorate întineririi corpului de magistrați în ultimii 10-15 ani. Este probabil ca de anul viitor să nu se mai organizeze concurs de admitere directă în magistratură.

Începând de azi se pot depune cererile de înscriere la parchetul/instanța (nu are importanță) de la domiciliul candidatului, până la data de 22 iulie. Cele două concursuri se desfășoară simultan, astfel încât candidații care se înscriu la ambele se pot prezenta doar la unul. Estimez 4500 de înscrieri la concursul de admitere pentru INM și 1500 de înscrieri la concursul de admitere directă.  Prima probă de concurs – grilele juridicese va desfășura la 31 august, a doua probăraționamentul logic – pe 14 septembrie iar a treia probăinterviulîn luna octombrie, după care urmează verificarea psihologică, verificarea bunei reputații și examinarea medicală. Cei admiși la INM încep cursurile pe 13 octombrie; timp de doi ani de zile vor dobandi abilitati de practicieni, și vor începe cariera ca judecători/procurori în iulie 2016. Cei admiși direct la instanțe/parchete vor demara activitatea la sfârșitul lui decembrie 2014 sau începutul lui ianuarie 2015, iar în primele 6 luni vor urma cursuri intensive de pregătire.

Mult succes candidaților! Fie ca cei mai buni din cei mai buni să ne fie colegi!

Recomand: Ghid admitere, Proba 1, Proba 3.
Sursa: http://cristidanilet.wordpress.com

Medierea penala – Unul din elementele de noutate din Noul Cod de procedura penala

Faze procesuale si organe judiciare: Procesul penal va avea patru faze: urmarirea penala (care se desfasoara cu privire la fapta imediat dupa sesizare, si apoi cu privire la persoana), camera preliminara, judecata (în prima instanta si, eventual, în calea de atac a apelului) si executarea a hotarârii judecatoresti definitive.

.Organele de urmarire penala sunt procurorul si organele de cercetare penala (cele ale politiei judiciare si cele speciale). În cursul urmaririi penale, drepturile omului sunt ocrotite în mod special: masurile preventive, masurile asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter provizoriu, perchezitia, folosirea tehnicilor speciale de supraveghere vor fi autorizate de judecatorul de drepturi si libertati, care apoi devine incompatibil sa solutioneze cauza pe fond. Acest judecator, la cererea procurorului, procedeaza si la audierea anticipata a martorului daca exista riscul sa nu mai poata fi audiat ulterior în faza de judecata.

Legalitatea probelor administrate si a trimiterii în judecata sunt verificate în termen de cel mult 60 zile de la sesizarea instantei de catre un judecator în cadrul activitatii de camera preliminara, eliminându-se astfel posibilitatea ca mai târziu dosarul sa fie returnat de instanta de judecata la procuror.

Judecata revine completului de judecata alcatuit dintr-un judecator în prima instanta (3 la ICCJ) si doi judecatori în apel (5 la ICCJ).

Competenta: S-a restrâns categoria infractiunilor pentru care procurorul era obligat sa efectueze urmarire penala proprie.

Tribunalul nu va mai judeca cai de atac, ci de la Judecatorii si Tribunale, hotarârile vor fi apelate doar la curtea de apel. Se desfiinteaza Tribunalul Militar Teritorial si parchetul aferent. Daca urmarirea penala este efectuata de DNA, procurorul DNA trebuie sa participe la solutionarea oricarei plângeri, cereri, contestatii.

Dupa începerea cercetarii judecatoresti nu mai este posibila declinarea de competenta decât în favoarea unei instante superioare. Daca un demnitar al statului este judecat de ICCJ, demisia lui din acea calitate nu va mai atrage schimbarea instantei, daca fapta are legatura cu atributiile de serviciu sau deja s-a pronuntat prima hotarâre. Justitia este lasata aproape de cetatean chiar si în caz de stramutare: astfel, un dosar se poate muta de ICCJ de la o curte de apel doar la o alta învecinata, iar stramutarea de la o judecatorie sau un tribunal se dispune de curtea de apel doar la o instanta din circumscriptia ei si numai pentru suspiciuni care vizeaza impartialitatea tuturor judecatorilor instantei. Si procurorul poate cere de acum recuzarea judecatorului si stramutarea judecarii cauzelor, pastrând de asemenea dreptul de a cere desemnarea unei alte instante înainte de emiterea rechizitoriului.

Partile si subiectii procesuali principali: Victima infractiunii este introdusa în proces ca persoana vatamata, iar daca nu vrea sa participe, trebuie sa declare expres acest lucru, caz în care va putea fi audiata ca martor; când pretinde repararea prejudiciului, persoana vatamata se numeste parte civila.

Persoana cercetata se va numi suspect, iar când se pune în miscarea actiunea penala împotriva lui va fi inculpat. Asiguratorul va fi parte responsabila civilmente.

Masuri preventive: Retinerea poate fi dispusa de politist sau procuror pe 24 ore cu privire la suspect sau inculpat.

Controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune nu mai sunt acum masuri subsecvente arestarii preventive, ci alternative la arestare; ele se dispun în fiecare faza procesuala de cel care exercita functia respectiva; cautiunea este de minim 1.000 lei.

Apare o noua masura preventiva: arestul la domiciliu, pe care o poate dispune doar un judecator pe 30 zile în cursul urmaririi penale, respectiv pe durata nedeterminata în cursul judecatii.

Arestarea se poate dispune numai în patru situatii (fuga, influentare martori, presiuni victima, alta infractiune), iar pe motivul pericolului pentru ordinea publica o persoana poate fi arestata numai în cazul suspectarii de comitere a unor infractiuni foarte grave enumerate expres de lege. Masura se ia pentru 30 zile cu posibilitatea prelungirii, fara a depasi 180 zile în cursul urmaririi penale, respectiv jumatatea maximului special (dar fara a depasi 5 ani) în faza de prima instanta.

Cu exceptia retinerii care se poate dispune daca sunt indicii temeinice sau probe care sa fundamenteze o suspiciune rezonabila cu privire la comiterea faptei, pentru celelalte masuri sunt necesare neaparat probe. Împotriva Doar retinerii se poate face plângere la procuror, iar împotriva celorlalte masuri numai contestatie la judecator.

Forme restrânse ale procesului: Va fi posibila desfasurarea unui proces în forma abreviata: în faza de urmarire penala, pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani închisoare, între procuror si inculpat se poate încheia un acord de recunoastere a vinovatiei daca inculpatul recunoaste fapta, accepta încadrarea juridica, si e de acord cu cuantumul pedepsei si modul de executare propuse de procuror; acordul va fi avizat de procurorul ierarhic superior si va fi încuviintat de instanta de judecata.

E posibil ca procesul sa se desfasoare în forma simplificata: în fata instantei, pentru orice infractiune în afara de cele sanctionate cu detentiune pe viata, inculpatul poate recunoaste învinuirea si judecata sa se faca pe baza probelor administrate în faza de urmarire penala, caz în care se vor reduce cu o treime limitele de pedeapsa legale.

Nesanctionarea inculpatului: Pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani, procurorul poate decide în anumite conditii sa renunte la urmarirea penala daca nu exista interes public (principiul oportunitatii urmaririi penale), dispunând ca inculpatul sa îndeplineasca anumite obligatii.

Daca dosarul ajunge totusi în fata instantei, aceasta poate decide renuntarea la aplicarea pedepsei aplicând un avertisment daca pedeapsa legala este pâna în 5 ani. Pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani si daca pedeapsa stabilita este amenda sau închisoare de cel mult 2 ani, judecatorul poate constata vinovatia inculpatului si acorda un termen de doi ani în care el sa îndeplineasca anumite obligatii, iar la finalul perioadei va decide daca va mai aplica pedeapsa – amânarea aplicarii pedepsei.

Apararea are noi drepturi si obligatii fata de acum: avocatul are dreptul sa participe la audierea oricarei persoane în cursul procesului si are acces la dosar oricând, limitarea acestui drept fiind foarte stricta; ca urmare, nici nu mai este obligatorie prezentarea materialului de urmarire penala.

Când avocatul ales nu se prezinta si este înlocuit de unul din oficiu, acestuia i se da un termen pentru a pregati apararea, care în faza de judecata este de minim 3 zile. Daca persoana ascultata de organul judiciar este obosita sau bolnava si îi este afectata astfel capacitatea fizica sau psihica, se întrerupe audierea. Atunci când inculpatul este trimis în judecata, lui i se va comunica rechizitoriul. Partilor li se comunica sub semnatura drepturile si obligatiile procesuale. Orice audiere în aceasta faza procesuala este, de regula, înregistrata audio sau chiar audiovideo, în declaratia luata se consemneaza cine a pus întrebarea si se semneaza declaratia de avocatii tuturor partilor, prezenti.

Medierea: Dreptul la un mediator se comunica partilor si subiectilor procesuali principali înainte de audiere. Exista în continuare posibilitatea ca victima si infractorul sa încheie întelegeri cu privire la pretentiile civile, fie direct între ele (tranzactie), fie prin intermediul unui tert (mediere civila în procesul penala) – în latura civila a procesului aceasta va duce la solutionarea actiunii civile potrivit vointei partilor, iar în latura penala a procesului va constitui un element ca judecatorul sa dispuna renuntarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicarii pedepsei, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ori sa retina circumstante atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime si chiar sa dispuna liberarea conditionata a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei.

Noul cod permite si medierea penala, iar din acest punct de vedere vor exista doua categorii de infractiuni. O prima categorie este cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor si victima va împiedica începerea sau desfasurarea procesului penal (infractiunile urmaribile la plângerea prealabila si cele urmaribile din oficiu dar pentru care este posibila împacarea). O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul sa renunte la urmarirea penala si sa acorde infractorului un termen de 9 luni în care sa îndeplineasca obligatiile asumate prin acord.

Sesizarea organului judiciar: Apar modificari la plângerea prealabila: de la termenul de 2 luni de la data cunoasterii faptuitorului se trece la termenul de 3 luni de la data cunoasterii comiterii faptei.

Celeritate: Sunt prevederi care va duce la urgentarea solutionarii unui dosar: Când dosarul ajunge în fata completului de judecata dupa ce a trecut de camera preliminara, cauza nu mai poate fi restituita la procuror. Orice schimbare de domiciliu a partii se comunica în 3 zile, altfel citarea ei la domiciliul initial ramâne valabila. Daca inculpatul este arestat, termenele de judecata se dau la interval de maxim 7 zile. Inculpatul arestat poate solicita sa fie judecat în lipsa. Se poate acorda doar un singur termen pentru angajarea aparatorului. În faza de judecata se vor readministra probele din faza de urmarire penala numai daca acestea sunt contestate. Daca urmarirea penala sau judecata în prima instanta dureaza mai mult de un an, respectiv în apel dureaza mai mult de 6 luni, se poate face contestatie cu privire la durata la judecatorul de drepturi si libertati, respectiv la instanta ierarhic superioara.

Minorii: Daca victima este o persoana fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa, acordarea asistentei juridice este obligatorie. Pentru minorul pagubit, procurorul este cel care poate exercita actiunea civila daca nu o face reprezentantul legal.

Daca suspectul/inculpatul este minor, în proces se citeaza Directia generala de asistenta sociala si protectie a minorului (în faza de urmarire penala), respectiv Serviciul de probatiune (în faza de judecata) si e obligatorie efectuarea unui referat de evaluare de catre acest serviciu. Retinerea si arestarea pot fi dispune numai exceptional. Minorii pot fi condamnati doar la masuri educative neprivative sau privative de libertate.

Solutionare: Procurorul poate dispune netrimiterea în judecata prin clasare (când sunt impedimente legale la declansarea sau desfasurarea urmaririi penale) sau renuntare la urmarirea penala (când nu exista interes public) – aceste solutii pot fi atacate cu plângere la judecatorul de camera preliminara. Trimiterea în judecata se dispune prin rechizitoriu, si numai ulterior punerii în miscare a actiunii penale prin ordonanta care se emite obligatoriu când exista probe de vinovatie a inculpatului.

În fata instantei de judecata sarcina probei revine în principal acuzarii, iar inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Probele nelegal obtinute sunt excluse din proces. Instanta poate dispune achitarea sau încetarea procesului penal, respectiv condamnarea (numai când îsi formeaza convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice îndoiala rezonabila), amânarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedepsei.

Atunci când stabileste anumite obligatii în sarcina sa, procurorul, respectiv instanta de judecata pot stabili prestarea unei munci în folosul comunitatii numai cu acordul inculpatului/condamnatului (ca obligatie în caz de renuntare la urmarire penala, de amânare a executarii pedepsei sau de renuntare la aplicarea pedepsei, respectiv în caz de înlocuire a amenzii penale neplatite din motive neimputabile). Atunci când amenda penala nu se plateste cu rea-credinta, sanctiunea este înlocuirea ei în închisoarea.

Cai de atac: Dispare calea de atac a recursului, astfel ca sentintele pronuntate în prima instanta vor putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv în întregime. Hotarârea astfel pronuntata este definitiva si se pune în executare. Numai pentru 5 motive care vizeaza doar legalitatea poate fi exercitata calea extraordinara de atac numita recurs în casatie, care se solutioneaza de ICCJ. Mai sunt cai extraordinare contestatia în anulare (pentru vicii de procedura, nelegala constituire sau compunere a completului, lipsa asistentei juridice) si revizuirea (pentru aspecte noi, ivite ulterior pronuntarii hotarârii definitive, inclusiv declararea ca neconstitutionala a textului de lege pe care s-a întemeiat hotarârea definitiva sau statul român a fost condamnat la CEDO), care se depune numai la instanta. Un proces poate fi redeschis numai la cererea persoanei condamnare în lipsa, daca nu a stiut de proces.

Practica unitara: Ca si pâna acum, pentru solutii definitive diferite în ce priveste dezlegarea unor probleme de drept, ICCJ poate fi sesizata sa pronunte o decizie în interesul legii. Noul cod prevede ca pentru procesele pe rol, instantei de control judiciar unde se afla cauza poate sesiza de asemenea ICCJ pentru a pronunta o hotarâre prealabila cu privire la chestiunea în drept ce comporta discutii.

Executarea Executarea pedepsei închisorii poate fi amânata sau întrerupta numai pentru doua motive: boala grava care nu poate fi tratata nici în sistemul penitenciar, nici sub paza permanenta în sistemul civil si daca lasarea în libertate a condamnatului nu prezinta pericol pentru ordinea publica; starea de graviditate sau copil mai mic de un an. S-a eliminat cazul privind considerentele familiale sau de la locul de munca. Judecator Cristi Danilet
Sursa: cristidanilet.wordpress.com

CSM: Calendar estimativ concursuri 2014

Plenul CSM a publicat calendarul estimativ al perioadelor in care anul acesta vor fi organizate concursuri in sistemul judiciar. Iata-le mai jos:

– promovare la ICCJ: ian-mai 2014

– promovare in functii de executie magistrati: mai 2014

– numire in functii de conducere magistrati: apr-mai 2014 si sept-dec 2014

– admitere la INM si in magistratura: aug-sept 2014 (tematica in penal o vom sti dupa intalnirea dintre conducerea INM si a facultatilor de drept din febr.2014; concursul se anunta cu minim 60 zile inainte de prima proba si calendarul este acelasi, de regula, de la an la an)

– admitere la SNG: sept 2014

– examen de capacitate magistrati stagiari: oct-nov 2014.
Sursa: http://cristidanilet.wordpress.com

ONU împotriva corupției judiciare – Cristi Danilet

Ma aflu la Viena la Grupul de lucru interguvernamental de prevenire a coruptiei. Acesta se ocupa de integritatea judiciara si prevenirea prin educatie, ca un organ de consiliere (calitate oferita prin declaratia de la Marrakech din 2011) pentru Conferinta ONU Impotriva Coruptiei

Integritatea judiciară e reglementată in art. 11 din UNCAC. Romania a trimis raport cu privire la implementarea acestuia in tara noastra. După cum se vede, Strategia de intarire a integritatii judiciare, propusa de mine si adoptata in noiembrie 2011 de CSM, ocupa un loc central.

Luni, 26 august 2013, eu am luat cuvantul din partea Romaniei (dintre toate tarile participante la lucrari, doar noi si Franta am vorbim ca tari membre UE). Am prezentat lucrurile asa cum sunt ele: reforma justitiei si lupta anticoruptie incepute in anul 2004, condamnarile de politicieni si oameni de afaceri ca rezultate a reformei, coruptia din justitie (judecatori, procurori, avocati, grefieri) ca probleme cu  care ne confruntam, importanta mentinerii judecatorilor si procurorilor ca structuri independente, dar si a responzabilizarii justitiei ca serviciu public.

In noiembrie 2013 va fi adoptat de Conferinta sub egida ONU un Ghid de implementare a art. 11. Am primit aici draftul documentului și in prezent redactez comentarii la el. Pornind de laPrincipiile de Baza ale Independentei Justitiei si Principiile de la Bangalore privind Conduita Judiciara, Ghidul va cuprinde masuri pentru intarirea integritatii din justitie, masuri de prevenire a coruptiei din justitie. Evident, dupa adoptare, rolul esential pentru aplicare va reveni CSM si MJ.

jud. Cristi DANILEȚ
membru CSM

Sursa: http://www.juridice.ro

Record de inscrieri pentru intrarea in magistratura

300x250Saptamana trecuta s-a incheiat etapa de inscriere la cele doua concursuri de intrare in justitie care se vor organiza in acest an. Sunt 19 candidati pe un loc la INM si 18 candidati pe un loc la magistratura.

La Institutul National al Magistraturii sunt disponibile 200 de locuri (100 pentru procurori si judecatori) pentru care s-au inscris 3873 de candidati, absolventi ai Facultatii de Drept. Cei care vor trece cele trei probe de concurs si verificarile ulterioare vor deveni auditori de justitie unde, pentru doi ani de zile, vor invata cum sa aplice in practica cunostintele teoretice pe care le au deja. Dupa absolvirea INM, ei vor deveni judecatori si procurori stagiari pentru un an de zile.

La magistratura sunt disponibile anul acesta 70 de locuri, numai pentru judecatori. Pentru acestea s-au inscris 1253 de candidati, toti cu vechime de minim 5 ani in activitate juridica. Cei care vor trece de cele trei probe de concurs si verificarile ulterioare vor deveni direct judecatori definitivi in instantele din Romania.

Instrumente utile:

– cu privire la organizarea si desfasurarea concursului: Ghid de admitere 2013

– cu privire la proba 2 de rationament logic: Ghid de rezolvare a testelor

– cu privire la proba 3 de interviu, deontologie si etica judiciara: Ghid pentru sustinerea interviului.

Sursa: http://cristidanilet.wordpress.com/