Arhive lunare: decembrie 2014

Masuri de reorganizare la nivelul administratiei publice centrale

In Monitorul Oficial nr. 920 din 17 decembrie 2014 a fost publicata O.U.G. nr. 86/2014 privind stabilirea unor masuri de reorganizare la nivelul administratiei publice centrale si pentru modificarea si completarea unor acte normative.

In cadrul actului normativ se arata:
Masuri de infiintare, organizare si reorganizare a ministerelor

Se reorganizeaza Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice prin schimbarea denumirii in Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor si prin preluarea activitatii si a structurilor de la Departamentul pentru ape, paduri si piscicultura.

La data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, Departamentul pentru ape, paduri si piscicultura isi inceteaza existenta.

Se reorganizeaza Ministerul Economiei prin schimbarea denumirii in Ministerul Economiei, Comertului si Turismului si prin preluarea activitatii si a structurilor din domeniul turismului de la Departamentul pentru intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turism.

Autoritatea Nationala pentru Turism, institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Economiei si in coordonarea ministrului delegat pentru intreprinderi mici si mijlocii, mediul de afaceri si turism, trece in coordonarea ministrului economiei, comertului si turismului. Finantarea Autoritatii Nationale pentru Turism se realizeaza integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, Comertului si Turismului.

Se infiinteaza Ministerul Energiei, intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri, prin preluarea activitatilor si a structurilor de la Departamentul pentru Energie si de la Departamentul pentru intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turism, exclusiv cele din domeniul turismului.

Ministerul Energiei, intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri indeplineste functiile si exercita atributiile in domeniile energetic si resurselor energetice, precum si in domeniile intreprinderilor mici si mijlocii, cooperatiei si mediului de afaceri.

Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Energiei, intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri preia de la Ministerul Economiei si exercita:

  • atributiile de institutie publica implicata in domeniul privatizarii pentru societatile nationale, companiile nationale si celelalte societati din domeniul productiei, distributiei si furnizarii energiei electrice si termice, precum si din domeniul exploatarii, prelucrarii si valorificarii resurselor minerale energetice: carbune, uraniu, petrol, titei si gaze naturale, precum si pentru filialele acestora;

    atributiile privind exercitarea calitatii de actionar al statului la entitatile prevazute la lit. a), precum si cele referitoare la monitorizarea postprivatizare a indeplinirii clauzelor din contractele de vanzare-cumparare de actiuni incheiate in cadrul proceselor de privatizare a acestor entitati;

    orice alte atributii exercitate de Ministerul Economiei prin Departamentul pentru Energie stabilite potrivit actelor normative in vigoare, acordurilor internationale sau altor acte incheiate potrivit dispozitiilor legale aplicabile si corespunzatoare activitatilor preluate.

    La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor ce decurg din calitatea de actionar al statului roman la operatorii economici din domeniile energetic si resurselor energetice se realizeaza de catre Ministerul Energiei, intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri.

Se autorizeaza Ministerul Energiei, intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri sa mandateze reprezentantii sai in adunarile generale ale actionarilor la societatile din domeniile energetic si resurselor energetice pentru aprobarea modificarii actelor constitutive ale acestor societati, in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta, si pentru efectuarea formalitatilor de publicitate prevazute de lege.

La data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului privind organizarea si functionarea Ministerului Energiei, intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri si a hotararii Guvernului privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei, Comertului si Turismului se desfiinteaza Departamentul pentru Energie si Departamentul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turism.

Sursa: infolegal.ro

Reclame

Concluziile Congresului Anual al Uniunii Internationale a Avocatilor

Congresul Anual al UIA desfasurat la Florenta a supus atentiei o serie de teme extrem de interesante, printre care protejarea creativitatii in domeniul artelor, al modei si al designului, in cadrul careia experti din lumea intreaga au examinat in detaliu intrebarile ridicate pe marginea temei principale si in mod particular modalitatea in care legea din diferite tari intelege sa protejeze expresia creativa in domenii ca arta, moda, designul.

Subiecte cum ar fi acela privind restituirea bunurilor culturale pierdute, protectia operelor de creatie artizanala si conceptiile privind reprodu­cerea industriala, chestiuni privind dreptul contemporan al modei, au facut obiectul prezentarilor individuale si al dezbaterilor.

„A fost o reuniune de exceptie, cu o participare masiva de peste 1.000 de avocati. Cunoasteti deja temele principale, dar o tema deosebita, cuprinsa pe ordinea de zi a Congresului, a fost legata de dreptul modei si al designului, o tema extraordinar de potrivita avand in vedere locul unde s-a tinut Congresul – patria modei, Florenta. De altfel, temele principale s-au axat foarte mult pe insemnatatea profesiei de avocat in contextul globalizarii dar si al dificultatilor cu care se confrunta profesia de avocat”, a declarat av. dr. Elena Bustea.

La Congresul Anual al UIA au participat din partea Romaniei av. dr. Elena Bustea, decanul Baroului Bucuresti – av. Ion Ilie-Iordachescu, secretarul general al UIA – Mihai Tanasescu, decanul Baroului Dolj – av. Dr.Ion Turculeanu, consilier avocat Flavia Teodosiu, consilier avocat Mihnea Stoica, avocat Iulia Bojita, avocat Mihai Ferariu.

Sursa: curierulnational.ro

Legea dialogului social va fi modificata

Liviu Pop a preluat, joi, portofoliul de ministru delegat pentru Dialog Social de la Aurelia Cristea, el spunand ca printre prioritatile sale vor fi modificarea Legii 62 privind dialogul social si functionarea Consiliului Economic si Social (CES).

Ministrul pentru Dialog Social, Liviu Pop, a declarat, dupa preluarea mandatului, ca pentru modificarea Legii dialogului social mai sunt multe lucruri de facut, insa ar trebui elaborat un regulament prin care ministerele, prefecturile si companiile de stat sa fie obligate sa organizeze periodic comisii de dialog social, pentru ca in multe dintre aceste structuri dialogul social nu exista.

Pop a mai spus ca o alta prioritate este functionarea CES si, pentru ca acest lucru sa se intample, este nevoie „sa nu mai privim acordul cu Banca Mondiala, Fondul Monetar International si Comisia Europeana ca un baubau, cum a facut Guvenul Boc”.

Fostul ministru delegat pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, a prezentat bilantul celor 10 luni de mandat, aratand ca pentru modificarea Legii dialogului social, lucru solicitat de mult timp de sindicate, a fost constituit un grup de lucru la nivelul Directiei Dialog Social.
Sursa: mediafax.ro

Modificări ale examenului de admitere la Magistratură și INM

HOTĂRÂRE nr. 1216 din 6 noiembrie 2014 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 279/2012

Având în vedere dispoziţiile art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I

Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 279/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 19 aprilie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (1.1)-(1.3), cu următorul cuprins:

„(1.1) În vederea organizării concursului, Institutul Naţional al Magistraturii constituie o bază de date cu subiecte pentru testul de verificare a raţionamentului logic, bază de date ce se actualizează periodic, în funcţie de necesităţi. Subiectele elaborate pentru baza de date se pretestează ori de câte ori este necesar, în vederea măsurării statistice a validităţii şi dificultăţii acestora.

(1.2) Baza de date prevăzută la alin. (1.1) este gestionată exclusiv de către Institutul Naţional al Magistraturii.

(1.3) Prestarea efectivă a activităţilor legate de constituirea şi administrarea bazei de date prevăzute la alin. (1.1) este certificată de unul dintre directorii Institutului Naţional al Magistraturii.”

La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa declaraţii pe propria răspundere în acest sens. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie, cu excepţia persoanelor care fac parte din comisia prevăzută la art. 8 alin. (1.1), care vor putea fi numite şi în comisia de elaborare a subiectelor sau în cea de soluţionare a contestaţiilor pentru testul de verificare a raţionamentului logic.”

3. La articolul 8, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8

(1) Elaborarea subiectelor de concurs pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, testul-grilă de verificare a raţionamentului logic şi proba interviului şi a baremelor de evaluare şi notare se realizează de comisiile de elaborare a subiectelor corespunzătoare, iar soluţionarea contestaţiilor la barem şi a contestaţiilor la punctaj, de comisiile de soluţionare a contestaţiilor. Evaluarea şi notarea lucrărilor la probele scrise eliminatorii se realizează prin procesare electronică.”

La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1.1), cu următorul cuprins:

„(1.1) Elaborarea de subiecte pentru baza de date prevăzută la art. 3 alin. (1.1) şi selecţia de subiecte în vederea pretestării se realizează de comisia de elaborare a subiectelor pentru baza de date.”

La articolul 8, alineatele (2) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Comisiile indicate la alin. (1) şi (1.1) sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi sunt conduse de câte un preşedinte. Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei.

…………..

(5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (1.1) vor semna contracte de participare în comisii cu privire la modalităţile de plată şi respectarea atribuţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.”

La articolul 9, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9

(1) Comisia de elaborare a subiectelor este compusă din: comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, comisia de elaborare a subiectelor pentru baza de date, comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a raţionamentului logic şi comisia de examinare din cadrul probei interviului.”

La articolul 9, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2) şi (3), numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor pentru baza de date se face, în principiu, la începutul anului calendaristic, în funcţie de necesităţi şi de calendarul estimativ al concursurilor şi examenelor, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul respectiv.”

Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10

Comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice are, în principal, următoarele atribuţii:

1. elaborarea subiectelor de concurs, cu respectarea următoarelor reguli:

a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;
b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a putea fi tratate în timpul stabilit;
c) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;
d) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;
e) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;
f) să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional;
g) subiectele nu pot conţine probleme controversate în doctrină sau în practică;

2.  predarea către comisia de admitere a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise eliminatorii, a subiectelor şi a baremelor de evaluare şi de notare, în plicuri sigilate.”

După articolul 10 se introduc două noi articole, articolele 10.1 şi 10.2, cu următorul cuprins:

„Art. 10.1

Comisia de elaborare a subiectelor pentru baza de date are, în principal, următoarele atribuţii:

1. elaborarea periodică de subiecte de concurs pentru baza de date prevăzută la art. 3 alin. (1.1), cu respectarea specificaţiilor tehnice ale testului de verificare a raţionamentului logic;

2. selectarea şi revizuirea subiectelor pentru pretestările testului de verificare;

3. realizarea protestării subiectelor prevăzute la pct. 2, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 10.2

Comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a raţionamentului logic are, în principal, următoarele atribuţii:

1. selectarea, din baza de date prevăzută la art. 3 alin. (1.1), a subiectelor pentru testul-grilă administrat în cadrul probei de concurs şi, după caz, revizuirea acestora, cu respectarea specificaţiilor tehnice ale testului şi a următoarelor reguli:

a) să aibă grad de complexitate care să permită tratarea în timpul de lucru stabilit;

b) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;

c) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;

d) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;
predarea către comisia de admitere a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei, a subiectelor şi a baremelor de evaluare şi de notare, în plicuri sigilate.”

La articolul 12, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este alcătuită din membri specializaţi pe cele 4 discipline de concurs.

(3) Numirea membrilor comisiei de soluţionare a contestaţiilor se face conform dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi (3).”

Art. II

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,
judecător Adrian Bordea

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 900 din data de 11 decembrie 2014

HOTĂRÂRE nr. 1131 din 6 noiembrie 2014 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006

Având în vedere dispoziţiile art. 106 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I

Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 28 iunie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

La articolul 4, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (1.1)-(1.3), cu următorul cuprins:

„(1.1) În vederea organizării concursului, Institutul Naţional al Magistraturii constituie o bază de date cu subiecte pentru testul de verificare a raţionamentului logic, bază de date ce se actualizează periodic, în funcţie de necesităţi. Subiectele elaborate pentru baza de date se pretestează ori de câte ori este necesar. În vederea măsurării statistice a validităţii şi dificultăţii acestora.

(1.2) Baza de date prevăzută la alin. (1.1) este gestionată exclusiv de către Institutul Naţional al Magistraturii.

(1.3) Prestarea efectivă a activităţilor legate de constituirea şi administrarea bazei de date prevăzute la alin. (1.1) este certificată de unul dintre directorii Institutului Naţional al Magistraturii.”

La articolul 5, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa declaraţii pe propria răspundere în acest sens. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie, cu excepţia persoanelor care fac parte din comisia prevăzută la art. 9 alin. (1.1), care vor putea fi numite şi în comisia de elaborare a subiectelor sau în cea de soluţionare a contestaţiilor pentru testul de verificare a raţionamentului logic.”

3. La articolul 9, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 9

(1) Elaborarea subiectelor de concurs pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, testul-grilă de verificare a raţionamentului logic şi proba interviului şi a baremelor de evaluare şi notare se realizează de comisiile de elaborare a subiectelor corespunzătoare, iar soluţionarea contestaţiilor la barem şi a contestaţiilor la punctaj, de comisiile de soluţionare a contestaţiilor. Evaluarea şi notarea lucrărilor la probele scrise eliminatorii se realizează prin procesare electronică.”

La articolul 9, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1.1), cu următorul cuprins:

„(1.1) Elaborarea de subiecte pentru baza de date prevăzută la art. 4 alin. (1.1) şi selecţia de subiecte în vederea pretestării se realizează de comisia de elaborare a subiectelor pentru baza de date.”

La articolul 9, alineatele (2) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Comisiile indicate la alin. (1) şi (1.1) sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi sunt conduse de câte un preşedinte. Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei.

…………

(6) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (1.1) vor semna contracte de participare în comisii cu privire la modalităţile de plată şi respectarea atribuţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor prezentului regulament”

La articolul 10, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10

(1) Comisia de elaborare a subiectelor este compusă din: comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, comisia de elaborare a subiectelor pentru baza de date, comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a raţionamentului logic şi comisia de examinare din cadrul probei interviului.”

La articolul 10, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2) şi (3), numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor pentru baza de date se face, în principiu, la începutul anului calendaristic, în funcţie de necesităţi şi de calendarul estimativ al concursurilor şi examenelor, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul respectiv.”

Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11

Comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice are, în principal, următoarele atribuţii:

elaborarea subiectelor de concurs, cu respectarea următoarelor reguli:
a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;
b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a putea fi tratate în timpul de lucru stabilit;
c) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;
d) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;
e) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;
f) să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional;
g) subiectele nu pot conţine probleme controversate în doctrină sau în practică;
predarea către comisia de admitere a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise eliminatorii, a subiectelor şi a baremelor de evaluare şi de notare, în plicuri sigilate.”

După articolul 11 se introduc două noi articole, articolele 11.1 şi 11.2, cu următorul cuprins:

„Art. 11.1

Comisia de elaborare a subiectelor pentru baza de date are în principal următoarele atribuţii:

elaborarea periodică de subiecte de concurs pentru baza de date prevăzută la art. 4 alin. (1.1), cu respectarea specificaţiilor tehnice ale testului de verificare a raţionamentului logic;
selectarea şi revizuirea subiectelor pentru pretestările testului de verificare;
realizarea pretestării subiectelor prevăzute la pct. 2, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii.

Art. 11.2

Comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a raţionamentului logic are, în principal, următoarele atribuţii:

selectarea, din baza de date prevăzută la art. 4 alin. (1.1), a subiectelor pentru testul-grilă administrat în cadrul probei de concurs şi, după caz, revizuirea acestora, cu respectarea specificaţiilor tehnice ale testului şi a următoarelor reguli:
a) să aibă grad de complexitate care să permită tratarea în timpul de lucru stabilit;
b) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;
c) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;
d) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;
predarea către comisia de admitere a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei, a subiectelor şi a baremelor de evaluare şi de notare, în plicuri sigilate.”

La articolul 13, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este alcătuită din membri specializaţi pe cele 4 discipline de concurs.

(3) Numirea membrilor comisiei de soluţionare a contestaţiilor se face conform dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi (3).”

Art. II

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,
judecător Adrian Bordea

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 900 din data de 11 decembrie 2014

Decizia nr. 569/2014 referitoare la respingerea excepţiei de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (3) din Codul de procedura civila

Decizia nr. 569/2014 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă

Augustin Zegrean – preşedinte
Toni Greblă – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ştefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Puskas Valentin Zoltan – judecător
Tudorel Toader – judecător
Andreea Costin – magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Luisa Şadi în Dosarul nr. 2.252/290/2013 al Tribunalului Caraş-Severin – Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 375D/2014.
2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Ovidiu Şadi, doamna avocat Sabo Loredana Eleonora, din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii Ovidiu Şadi, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură a căror stabilire intră în competenţa legiuitorului potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie. Faptul că hotărârea prin care instanţa se declară necompetentă nu este supusă niciunei căi de atac nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor constituţionale invocate. Mai susţine că, potrivit art. 129 din Constituţie, părţile pot exercita căile de atac în condiţiile legii, ceea ce înseamnă că reglementarea căilor de atac este lăsată la latitudinea legiuitorului. Acesta poate excepta de la exercitarea căilor de atac anumite hotărâri judecătoreşti, atunci când consideră că se impune. În continuare arată că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege. Precizează că au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate critici asemănătoare, Curtea Constituţională statuând, în mod constant, că prevederile respective sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale. Depune note de şedinţă.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că procedura instituită de norma legală criticată nu priveşte judecarea pe fond a cauzei, ci se referă la soluţionarea unui incident procedural. Eliminarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de declinare a competenţei judecării cauzei nu încalcă dreptul la un proces echitabil şi nici principiul dublului grad de jurisdicţie, deoarece caracterul irevocabil al hotărârii de declinare a competenţei nu vizează fondul cauzei. Menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 331 din 12 iunie 2014. 

C U R T E A, 

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 16 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.252/290/2013, Tribunalul Caraş-Severin – Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Luisa Şadi într-o cauză privind soluţionarea recursului declarat împotriva unei sentinţe civile prin care a fost respinsă excepţia necompetenţei generale a instanţelor române, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi s-a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate către o altă instanţă.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă aduce atingere dreptului la un proces echitabil, deoarece, potrivit prevederilor de lege criticate, nu poate beneficia de două grade de jurisdicţie. De asemenea, apreciază că reglementarea legală este neconstituţională, deoarece aduce atingere art. 124 alin. (2) din Constituţie, dreptului la apărare şi principiului exercitării căilor de atac, principiu care trebuie interpretat în sensul posibilităţii reale de a exercita o cale de atac, iar nu în sensul suprimării acesteia. În opinia autoarei excepţiei se încalcă şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece prevederile de lege criticate sunt de imediată aplicare, inclusiv în procesele în curs de soluţionare, şi au ca efect privarea persoanei interesate de calea de atac a recursului, deşi anterior modificărilor aduse Codului de procedură civilă exista această cale de atac. În acest context, apreciază că se creează o discriminare între persoanele care nu pot ataca cu recurs hotărârile judecătoreşti pronunţate în această materie, în raport cu ceilalţi participanţi la actul de justiţie care aveau la dispoziţie calea de atac a recursului. Astfel, drepturile fundamentale menţionate sunt restrânse fără respectarea condiţiilor prevăzute de art. 53 din Constituţie. Totodată, mai arată că, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, faptele contravenţionale se subsumează noţiunii de „acuzaţie în materie penală” în sensul art. 6 din Convenţie. Contravenienţii ar trebui, astfel, să beneficieze de toate drepturile specifice materiei penale, inclusiv posibilitatea contestării hotărârii judecătoreşti pronunţate în fond. Din această perspectivă apreciază că prevederile de lege criticate aduc atingere atât dispoziţiilor art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor, cât şi celor ale art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la aceeaşi Convenţie.
7. Tribunalul Caraş-Severin – Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 

C U R T E A, 

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele depuse, susţinerile reprezentantului părţii Ovidiu Şadi, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:
11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul cuprins: „Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei judecătoreşti competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent.”
13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 124 alin. (2) privind principiul unicităţii, imparţialităţii şi egalităţii justiţiei, art. 129 privind folosirea căilor de atac şi art. 148 privind principiul aplicării prioritare a actelor obligatorii ale Uniunii Europene. De asemenea, este invocată şi încălcarea art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil din Constituţie, art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi prevederile art. 2 paragraful 1 privind dreptul la nivel dublu de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie. Mai invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv hotărârile din 21 februarie 1975, 16 decembrie 1992, 21 februarie 1984, 7 octombrie 1988 şi 2 septembrie 1998, pronunţate în cauzele Golder împotriva Regatului Unit, Edwards împotriva Regatului Unit, Ozturk împotriva Germaniei, Salabiaku împotriva Franţei şi Lauko împotriva Slovaciei.
14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea Constituţională constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, respectiv prin Decizia nr. 331 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 11 iulie 2014, prin care a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
15. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că, în materia excepţiei de necompetenţă, legiuitorul a eliminat calea de atac a recursului care putea fi exercitată împotriva hotărârii prin care instanţa se declara necompetentă. O atare soluţie era prevăzută de art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 şi prevedea că, în situaţia în care instanţa se declara necompetentă, împotriva hotărârii se putea exercita recurs, în termen de 5 zile de la pronunţare. Această soluţie legislativă a fost modificată prin art. I pct. 20 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, fiind preluată şi în noul Cod de procedură civilă, în cuprinsul art. 132 alin. (3), text de lege criticat în prezenta cauză.
16. În continuare, Curtea a reţinut că, potrivit prevederilor art. 132 din Codul de procedură civilă, când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, din oficiu sau la cererea părţilor, ea este obligată să stabilească instanţa judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională competent. Asupra excepţiei de necompetenţă instanţa se pronunţă înainte de a se aborda fondul litigiului şi înainte de a se soluţiona alte excepţii, după caz, printr-o încheiere, dacă se declară competentă, sau printr-o hotărâre, dacă instanţa se declară necompetentă. Textul de lege criticat de autoarea excepţiei, respectiv art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă, are în vedere cea de-a doua ipoteză, şi anume admiterea excepţiei de necompetenţă şi, implicit, declinarea competenţei instanţei de judecată, situaţie în care hotărârea nu mai este supusă niciunei căi de atac.
17. În legătură cu acest aspect, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece sunt de imediată aplicare, inclusiv în procesele în curs de soluţionare, şi au ca efect privarea persoanei interesate de calea de atac a recursului, deşi, anterior modificărilor aduse Codului de procedură civilă, exista această cale de atac. O atare împrejurare creează, totodată, şi o situaţie discriminatorie între persoanele care nu pot ataca cu recurs hotărârile judecătoreşti pronunţate în această materie, în raport cu ceilalţi participanţi la actul de justiţie, care aveau la dispoziţie calea de atac a recursului.
18. În legătură cu această critică, Curtea a reţinut că prevederile legale criticate se aplică în mod egal, fără privilegii şi fără discriminări, faţă de toate persoanele care au depus cereri de chemare în judecată după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Prin urmare, nu este încălcat principiul neretroactivităţii.
19. De altfel, Curtea a reţinut că autoarea excepţiei îşi fundamentează critica de neconstituţionalitate pornind de la modalitatea de reglementare în timp a unui incident procedural, şi anume excepţia de necompetenţă, raportându-se la reglementarea anterioară din Codul de procedură civilă, potrivit căreia, dacă instanţa se declara necompetentă, împotriva hotărârii se putea exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunţare. Astfel, autoarea excepţiei deduce pretinsa neconstituţionalitate a textului de lege criticat prin raportare la o soluţie legislativă anterioară, care nu mai este în vigoare şi care nu îi este aplicabilă.
20. Referitor la pretinsa discriminare instituită prin textul de lege criticat, dedusă din perspectiva succesiunii în timp a normelor care reglementează modalitatea de soluţionare a excepţiei de necompetenţă, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a subliniat că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări.
21. Curtea a reţinut, de asemenea, că autoarea excepţiei susţine contrarietatea prevederilor art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă faţă de art. 21 alin. (3) din Constituţie, deoarece, potrivit acestor prevederi de lege, nu poate beneficia de două grade de jurisdicţie. Curtea a reţinut că această critică este neîntemeiată, având în vedere faptul că procedura instituită prin art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu priveşte judecarea pe fond a cauzei, ci se referă la soluţionarea unui incident procedural, de stabilire a instanţei competente să judece litigiul, singurul motiv pe care instanţa îl poate reţine în hotărârea de declinare fiind propria necompetenţă materială sau teritorială.
22. Curtea, prin decizia menţionată, a apreciat că intenţia legiuitorului prin adoptarea prevederilor de lege criticate a fost aceea de a se asigura celeritatea judecării cauzelor, prin împiedicarea tergiversării lor ca urmare a exercitării abuzive a căii de atac a recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti de declinare a competenţei, raţiunea eliminării căii de atac a recursului împotriva hotărârii de declinare a competenţei fiind aceea de a permite ajungerea cauzei într-un timp cât mai scurt în faţa instanţei competente să soluţioneze litigiul dedus judecăţii. Curtea a mai reţinut, de asemenea, că hotărârea instanţei de declinare a competenţei este rezultatul unui act de administrare a justiţiei prin care se urmăreşte desfăşurarea în condiţii de legalitate a procesului, de care beneficiază toate părţile, indiferent de calitatea lor procesuală, având în vedere că, potrivit art. 174 alin. (2) şi art. 176 pct. 3 din Codul de procedură civilă, actele de procedură efectuate de instanţa necompetentă sunt nule.
23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
24. Distinct de cele arătate, Curtea reţine că, potrivit art. 457 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acestea, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei”, iar potrivit art. 483 alin. (1) din acelaşi cod, „Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.” Prin urmare, sunt supuse recursului acele hotărâri judecătoreşti expres prevăzute de lege, iar o hotărâre judecătorească poate fi atacată numai cu acele căi de atac care sunt prevăzute de lege. Mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia presupun şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional consacrat de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili, prin lege, procedura de judecată. Totodată, art. 129 din Constituţie prevede posibilitatea exercitării căilor de atac în condiţiile legii, ceea ce nu implică obligativitatea stabilirii unor căi de atac împotriva tuturor actelor îndeplinite de judecător în cursul procesului, ci libera exercitare de către părţile interesate şi Ministerul Public a căilor de atac prevăzute de lege.
25. Totodată, Curtea observă că, în ceea ce priveşte invocarea dreptului la dublu grad de jurisdicţie, acest drept, astfel cum este reglementat prin dispoziţiile art. 2 din Protocolul adiţional nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, este recunoscut doar în materie penală, ceea ce nu este cazul în speţa dedusă controlului de constituţionalitate.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ 

În numele legii 

D E C I D E: 

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Luisa Şadi în Dosarul nr. 2.252/290/2013 al Tribunalului Caraş-Severin – Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin – Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2014.

Sursa: http://lege5.ro/

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,
Andreea Costin

OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

În Monitorul Oficial nr. 911 din 15 decembrie a.c. a fost publicată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

În extras

Art. I

Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 207, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

„(7) Judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de cameră preliminară, verifică, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestei măsuri. Dispoziţiile alin. (2)–(5) se aplică în mod corespunzător.“

2. La articolul 208, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) În tot cursul judecăţii, instanţa verifică prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestei măsuri. Dispoziţiile art. 207 alin. (3)–(5) se aplică în mod corespunzător.“

3. După articolul 215, se introduce un nou articol, articolul 2151, cu următorul cuprins:

„Art. 2151.

Durata controlului judiciar

(1) În cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar se poate dispune de către procuror sau de către judecătorul de drepturi şi libertăţi pe o durată de cel mult 60 de zile.

(2) În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile.

(3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile şi în cazul în care măsura a fost luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi.

(4) Ordonanţa procurorului prin care, în condiţiile alin. (2) sau (3), s-a prelungit măsura controlului judiciar se comunică în aceeaşi zi inculpatului.

(5) Împotriva ordonanţei procurorului prin care, în condiţiile prevăzute de alin. (2) şi (3), s-a prelungit măsura controlului judiciar, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond, dispoziţiile art. 213 aplicându-se în mod corespunzător.

(6) În cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar nu poate să depăşească un an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani.

(7) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat pe o durată ce nu poate depăşi 60 de zile.

(8) În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a controlului judiciar nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poate depăşi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.

(9) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (8), instanţa de judecată poate dispune luarea unei alte măsuri preventive, în condiţiile legii.“

4. La articolul 216, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Dispoziţiile art. 212–2151 se aplică în mod corespunzător.“
Sursa: legalis.ro

(P) Paralela 45 atinge o cifra de afaceri de 40 de milioane de euro la final de 2014

imagesParalela 45, tour-operator general si cel mai mare producator de circuite din Romania, atinge cifra de afaceri de 40 milioane euro la finalul anului 2014, anuntand astfel o crestere de 15% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

„Cresterea din acest an a venit pe de-o parte pe fondul extinderii numarului de agentii cu cele de la Chisinau, Tulcea si Satu Mare, dar si a numarului de destinatii si chartere, toate acestea oferindu-ne confortul unei cresteri constante. In 2014, am ales sa adaugam diversitate ofertei, mizand pe experienta anilor trecuti, dar si pe capacitatea noastra de a deschide drumuri catre noi destinatii. Am depasit 100 de circuite in portofoliu, iar anul acesta au mers foarte bine destinatiile exotice, circuitele in Africa Neagra si Asia Centrala, dar si sejururile in Aqaba. Pot spune ca sunt multumit de 2014, piata de turism s-a mai dezamortit, iar acum odata cu noile masuri privind TVA-ul din turism ne asteptam la un 2015 mult mai bun. Va fi un an cu totul special pentru noi, intrucat Paralela 45 implineste 25 de ani”, explica Alin Burcea, Presedinte Paralela 45.

Paralela 45 este singura agentie de turism care ofera o paleta de peste 100 de circuite pe toate continentele, multe dintre ele in exclusivitate si cu plecari din marile orase ce dispun de aeroport. Circuitele in Israel au avut de anul acesta plecari din Iasi si Cluj, circuitul in Spania poate fi accesat din Craiova. Din Constanta se poate merge direct in Turcia si Thailanda, iar din Cluj catre Tunisia. In plus, Chisinaul intra si el pe harta turismului Paralela 45 prin charterele cu plecare directa catre Antalya, Creta si Mallorca.

2014 a fost de asemenea incununat de recunoasterea calitatii si profesionalismului Paralela 45, prin cele doua premii castigate – Superbrands, statut recunoscut drept un pilon de comparatie pentru brandurile de succes, precum si „The most trusted brand 2014”, premiu castigat pentru a sasea oara consecutiv la categoria Agentii de Turism, in cadrul studiului de piata realizat asupra consumatorului roman de revista Reader’s Digest.

Paralela 45 activeaza de peste 24 de ani pe piata vacantelor, fiind unul dintre cele mai vechi branduri de turism din Romania. Detine o retea nationala formata din 35 de agentii si aproape 200 de angajati. Alaturi de turismul individual si intern, turism corporate, chartere, bilete de avion, Paralela 45 se concetreaza acum pe cele peste 100 de circuite pe toate continentele, multe dintre acestea regasindu-se in exclusivitate doar aici. Circuitele in Africa, America si destinatiile exotice reprezinta punctele forte ale ofertei celui de-al doilea semestru al vanzarilor din 2014 ale agentiei Paralela 45.

Despre Paralela 45
Paralela 45 activeaza de peste 24 de ani pe piata vacantelor, fiind cel mai cunoscut brand de turism din Romania. Paralela 45 a fost votata timp de sase ani la rand drept “Cea mai de incredere agentie de turism din Romania”, conform studiului independent Reader’s Digest. Paralela 45 pune la dispozitia turistilor romani peste 100 de circuite pe toate continentele, chartere, turism individual, corporate si intern, precum si bilete de avion. Mai multe detalii pe http://www.paralela45.ro

Noul Cod Fiscal de la 1 ianuarie 2015! Un proiect MFP aduce modificari importante!

In data de 5 decembrie, Ministerul Finantelor a dat publicitatii proiectul de Ordonanta de Urgenta care aduce mai multor modificari in Codul fiscal, valabile de la 1 ianuarie 2015.In prim plan se afla o modificari importanta, referitoare la faptul ca acciza nu va mai depinde de cursul euro, fiind prelungit totodata cu un an termenul de modificare a nivelului redeventelor.

In acelasi timp, se mai doreste si eliminarea obligatiilor privind organizarea si conducerea contabilitatii in partida simpla si a celor referitoare la completarea Registrului – jurnal de incasari si plati si a Registrului-inventar, anunta HotNews.ro, pentru contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si venituri din activitati agricole.

In acelasi timp, proiectul MFP propune ca din Codul fiscal sa fie eliminat , pentru contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura a prevederilor referitoare la obligatiile privind organizarea si conducerea contabilitatii in partida simpla si a celor referitoare la completarea Registrului – jurnal de incasari si plati si a Registrului-inventar.Cu toate acestea, se precizeaza ca Registrul de Evidenta Fiscala va fi obligatoriu de completat.

Mai mult, de la 1 ianuarie 2014, conform proiectului MFP, companiile care furnizeaza servicii pe cale electronica, servicii telecom, radio si tv catre consumatori vor colecta TVA din Statul Membru in care este stabilit beneficiarul.

In acelasi timp, conform proiectului, de la 1 ianuarie 2015 nivelul accizelor va fi exprimat in lei pe unitatea de masura utilizand nivelul in lei practicat in anul 2014. Incepand cu anul 2016, nivelul astfel obtinut se actualizeaza anual cu cresterea preturilor de consum, din ultimele 12 luni, calculata in luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, comunicata oficial de Institutul National de Statistica pana la data de 15 octombrie.
Sursa: http://e-juridic.manager.ro

CC a declarat neconstitutionale dispozitiile art. 344 alin. (4) NCPP

In Monitorul Oficial nr. 887 din 5 decembrie 2014 a fost publicata Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 344alin. (4), art. 345,art. 346 alin. (1) si art. 347 din Codul de procedura penala.

Prin Incheierea de camera preliminara din data de 14 mai 2014 pronuntata in Dosarul nr. 9/752/2014, Tribunalul Militar Cluj – Judecatorul de camera preliminara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 345 si art. 347 din Codul de procedura penala,exceptie ridicata de Mosneag Virgil Ioan, Marian Nicolae, Bortes Ioan Radu si Darlea Traian, cu ocazia verificarilor in cadrul procedurii in camera preliminara.

Prin Incheierea de camera preliminara din data de 7 august 2014 pronuntata in Dosarul nr. 325/43/2013,Tribunalul Harghita – Sectia penala – Judecatorul de camera preliminara a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 344 alin. (4), art. 345,art. 346alin. (1) si art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Borboly Csaba, Palffy Domokos, Kosa Petru, Sofalvi Laszlo, Harghitay Ladislau Gavril, cu ocazia solutionarii unei cauze penale.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca dispozitiile art. 344 alin. (4) incalca principiul contradictorialitatii prin aceea ca raspunsul parchetului la cererile si exceptiile formulate de inculpat nu este comunicat acestuia din urma. Astfel, atat cererile si exceptiile formulate de inculpat, cat si cererile si exceptiile invocate din oficiu de catre judecatorul de camera preliminara sunt aduse la cunostinta parchetului, fara a exista insa obligatia instantei de a trimite inculpatului memoriul parchetului sau cererile si exceptiile invocate din oficiu de catre instanta. In sustinerea celor prezentate face referire la hotararile pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauzele Sibaud impotriva Frantei, Philippe Pause impotriva Frantei, Marion impotriva Frantei, Tosun impotriva Turciei sau Kabasakal si Atar impotriva Turciei. Arata ca, pentru aceleasi considerente dispozitiile art. 347 alin. (3) sunt neconstitutionale.

O alta garantie instituita in considerarea dreptului la un proces echitabil o constituie egalitatea armelor, care implica faptul ca orice parte a unei proceduri trebuie sa aiba posibilitatea de a-si prezenta punctul de vedere in fata unei instante in conditii care sa nu o dezavantajeze fata de celelalte parti sau de acuzare. In conditiile in care, astfel cum s-a aratat, inculpatul nu are acces la memoriul parchetului sau la cererile si exceptiile invocate din oficiu de catre instanta si avand in vedere ca, potrivit art. 345 alin. (3), procurorul are posibilitatea de a remedia neregularitatile actului de sesizare fara ca acestea sa fie aduse la cunostinta inculpatului, se aduce atingere egalitatii de arme in procesul penal. In acest sens se face referire la Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntata in Cauza Borgers impotriva Belgiei.

Reglementarea procedurii camerei preliminare nu respecta nici principiul administrarii echitabile a probelor. Astfel, legalitatea probelor pe parcursul intregului proces penal se analizeaza strict intr-o procedura scrisa, lipsita de contradictorialitate si lipsita de garantarea egalitatii armelor. Neconstitutionalitatea acestei reglementari este data si de faptul ca nu se pot administra probe in faza procedurii camerei preliminare, pentru dovedirea nelegalitatii probelor administrate in faza de urmarire penala. Altfel spus, inculpatul se afla intr-o imposibilitate obiectiva de a contesta in mod real legalitatea unor probe, atunci cand pentru dovedirea nelegalitatii se impune administrarea unor alte probe, un exemplu elocvent in acest sens reprezentandu-l art. 102 alin. (1), potrivit caruia „probele obtinute prin tortura, precum si probele derivate din acestea nu pot fi folosite in cadrul procesului penal“.

In continuare, se apreciaza ca analiza legalitatii probelor poate avea chiar caracterul unei dezbateri pe fondul cauzei. A ignora aceasta legatura intrinseca intre legalitatea probelor si solutionarea fondului cauzei il plaseaza practic pe inculpat in imposibilitatea de a rasturna prezumtia de legalitate a unor probe ce nu pot fi combatute decat prin administrarea unor alte mijloace probatorii. Desi Curtea Europeana a Drepturilor Omului permite ca uneori procedura sa fie una scrisa, cerinta fundamentala pentru ca dreptul la un proces echitabil sa fie respectat intr-o asemenea situatie este ca cel putin in fata instantei de fond, procedura sa fie una orala. Avand in vedere ca aspectele care fac obiectul camerei preliminare nu sunt niciodata supuse dezbaterii orale, contradictorii, se ajunge la incalcarea dreptului la un proces echitabil.

Curtea Constitutionala a decis:

  • Admiterea exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de Virgil Ioan Mosneag, Nicolae Marian, Ioan Radu Bortes si Traian Darlea in Dosarul nr. 9/752/2014 al Tribunalului Militar Cluj – Judecatorul de camera preliminara si de Borboly Csaba, Palffy Domokos, Kosa Petru, Sofalvi Laszlo si Harghitay Ladislau Gavril in Dosarul nr. 325/43/2013 al Tribunalului Harghita – Sectia penala – Judecatorul de camera preliminarasi a constatat ca dispozitiile art. 344 alin. (4) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.
  • Admiterea exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art. 345 alin. (1) si in art. 346 alin. (1) din Codul de procedura penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta „fara participarea procurorului si a inculpatului“, este neconstitutionala.
  • Admiterea exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante si a constatat ca dispozitiile art. 347 alin. (3) din Codul de procedura penala raportate la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) si art. 346 alin. (1) din acelasi cod sunt neconstitutionale.
  • Respingerea, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale acelorasi instante si a constatat ca dispozitiile art. 345 alin. (2) si (3) si art. 347 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Sursa: infolegal.ro

Proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice intra in dezbatere in Camera Deputatilor

Proiectul legii insolventei persoanelor fizice, care are aviz favorabil de la Guvern, a atins termenul de in Senat luni si va merge in dezbatere la Camera Deputatilor, acolo unde se mai afla si alte astfel de initiative.

Proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice initiat de mai multi parlamentari PSD (si cativa de la alte partide) a trecut prin adoptare tacita de Senat, prima camera sesizata, dupa ce a fost atins termenul limita de adoptare din 8 decembrie. Cel mai probabil, avand in vedere procedura, Senatul va lua act de atingerea termenului de adoptare in sedinta de saptamana viitoare si va transmite mai departe proiectul de lege catre Camera deputatilor.

Aceasta este singura propunere de reglementare a insolventei persoanelor fizice care a primit aviz favorabil de la Guvern. În Camera deputatilor, decisiva, exista mai multe astfel de initiative, majoritatea vechi de 4 ani, care au trecut prin adoptare tacita de Senat, dar nu au mai fost dezbatute, dupa ce guvernul a asumat ca nu le va aproba in fata organismelor internationale, Fondul Monetar International si Comisia Europeana, la presiunea bancilor si a Bancii centrale.

Sursa: Economica.net