Arhive etichetă: Monitorul Oficial

OUG privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă” a suferit modificări

În Monitorul Oficial nr. 176 din 13 martie 2015 a fost publicată O.U.G. nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri.

În cadrul actului normativ se arată:

Articolul 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 4 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Creanţele rezultate din garanţiile acordate şi plătite instituţiilor de credit în cadrul Programului sunt asimilate creanţelor bugetare a căror recuperare se efectuează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, conform procedurii reglementate de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.

Dacă creanţa statului nu a fost acoperită integral, fie ca urmare a distribuirii preţului potrivit alin. (102), fie în cazul în care bunul nu a putut fi valorificat potrivit legii, atunci, în scopul realizării integrale a creanţei, organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Prin excepţie, beneficiarul Programului care deţine o locuinţă achiziţionată sau construită în cadrul Programului poate achiziţiona sau construi o nouă locuinţă în cadrul Programului cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

  • noua locuinţă care se achiziţionează sau construieşte în cadrul Programului să aibă suprafaţa utilă mai mare decât a locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul Programului sau valoarea noii locuinţe rezultată din raportul de evaluare să fie mai mare decât valoarea evaluată la momentul acordării creditului pentru locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului;
  • locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului să fie înstrăinată prin vânzare-cumpărare cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe;
  • creditul acordat iniţial în cadrul Programului să fie lichidat până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe în cadrul Programului sau să fie refinanţat prin acordarea celui de-al doilea credit în cadrul Programului pentru dobândirea sau construirea unui imobil care să îndeplinească condiţiile prevăzute la lit. a);
  • la data solicitării celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului persoană fizică declară pe propria răspundere fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită în cadrul Programului pe care urmează să o înstrăineze cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe care va fi achiziţionată sau construită în cadrul Programului, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia o locuinţă, dobândită sau construită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp şi o a doua locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului, pe care o va înstrăina cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe care va fi achiziţionată în cadrul Programului.

La data lichidării sau refinanţării creditului acordat iniţial în cadrul Programului, se radiază ipoteca în favoarea statului şi a finanţatorului, privilegiul finanţatorului, precum şi interdicţiile de înstrăinare şi grevare cu sarcini asupra imobilului achiziţionat sau construit iniţial în cadrul Programului.

În baza contractului de garantare aferent celui de al doilea credit, asupra noii locuinţe se instituie în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi în favoarea finanţatorilor, proporţional cu procentul de garantare, un drept de ipotecă legală de rangul I până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului care face obiectul garanţiei, potrivit legii, cu interdicţia de înstrăinare a locuinţei pe o perioadă de 5 ani şi interdicţia de grevare cu sarcini a acesteia pe toată durata garanţiei. Condiţia referitoare la rangul dreptului de ipotecă trebuie să fie îndeplinită până la momentul formulării cererii de plată a noii garanţii de către finanţator.

În cazul primirii de către finanţator a comunicării respingerii cererii de plată a noii garanţii de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii — S.A. — I.F.N., în temeiul contractului de garantare, finanţatorul are dreptul să înscrie în cartea funciară ipoteca legală conform dispoziţiilor Codului civil, concomitent cu radierea din cartea funciară a ipotecii legale instituite în favoarea statului român.

Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 12 noiembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Obligaţiile conducătorului entităţii publice în domeniul controlului intern/managerial; cerinţele controlului intern/managerial

Conducătorul entităţii publice trebuie să asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea şi perfecţionarea structurilor organizatorice, reglementărilor metodologice, procedurilor şi criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerinţele generale şi specifice de control intern/managerial.

Conducătorul entităţii publice elaborează anual un raport asupra sistemului de control intern/managerial, care se transmite Secretariatului General al Guvernului.

Instrucţiunile privind întocmirea, aprobarea şi prezentarea raportului conducătorului entităţii publice asupra sistemului de control intern/managerial prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al secretarului general al Guvernului.

Secretariatul General al Guvernului prezintă Guvernului, până la sfârşitul semestrului I al anului curent, pentru anul precedent, un raport privind stadiul implementării sistemului de control intern/managerial la nivelul instituţiilor publice la care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetului oricărui fond special.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la art. 61 alin. (1) şi art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale pot solicita, inclusiv pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, de la Ministerul Finanţelor Publice, în cursul anului 2015, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1.290.000 mii lei, pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din perioada de programare 2007—2013, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor, în următoarele condiţii:

  • dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare acordării împrumutului, plus o marjă de 3,00 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului;
  • perioadă de rambursare: până la 15 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;
  • termen-limită de depunere la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice a documentelor prevăzute la alin. (11) pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale: 1 octombrie 2015;
  • limita de îndatorare: exceptat.

După alineatul (2) al articolului 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu 95%.

Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 8 mai 2014, cu completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

După numirea în funcţie, poliţiştii locali care au atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi cei cu atribuţii în domeniul circulaţiei rutiere, proveniţi din structurile poliţiei comunitare, sunt obligaţi ca, în termen de 6 ani, să urmeze un program de formare iniţială organizat într-o instituţie de învăţământ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda în limita bugetului aprobat, prin hotărâre a consiliului local, norma de hrană personalului poliţiei locale conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Sursa: infolegal.ro

Modificarea Codului Muncii prin Legea nr. 12/2015

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 din 22 ianuarie 2015

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 16, dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) si (6), cu urmatorul cuprins:
„(5) Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca.
(6) Fac exceptie de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesionala fara plata, acordate in conditiile art. 155 si 156.”

2. La articolul 56 alineatul (1), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare; la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II;”

3. La articolul 92, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) si (4), cu urmatorul cuprins:

„(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar.
(4) In masura in care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luandu-se in considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munca si care presteaza aceeasi munca sau una similara, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul utilizatorului.”

4. La articolul 145, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.”

5. La articolul 145, dupa alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu urmatorul cuprins:
„(4) La stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se considera perioade de activitate prestata.
(5) In situatia in care incapacitatea temporara de munca sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru ingrijirea copilului bolnav a survenit in timpul efectuarii concediului de odihna anual, acesta se intrerupe urmand ca salariatul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa ce a incetat situatia de incapacitate temporara de munca, de maternitate, de risc maternal ori cea de ingrijire a copilului bolnav, iar cand nu este posibil urmeaza ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.
(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihna anual si in situatia in care incapacitatea temporara de munca se mentine, in conditiile legii, pe intreaga perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat sa acorde concediul de odihna anual intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care acesta s-a aflat in concediu medical.”

6. Articolul 146 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 146
(1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
(2) In cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.
(3) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.”

Art. II
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) alin. (3) al art. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 66 din 29 ianuarie 2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.232/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) alin. (4) al art. 23 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de baza si al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, precum si unele masuri de reglementare a drepturilor salariate si a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 177/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Sursa: dreptonline.ro

CCR a admis in parte obiectia de neconstitutionalitate referitoare la modificarile aduse OUG 115/2013

Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) din Constitutia Romaniei si al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a intrunit miercuri, 14 ianuarie, pentru a solutiona, in cadrul controlului anterior promulgarii, sesizarea formulata de Presedintele Romaniei, Traian Basescu, referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.115/2013 pentru instituirea unui nou termen in care sa se finalizeze situatia prevazuta la art.6 alin.(1) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si pentru prorogarea unor termene.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis, in parte, obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. IV din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.115/2013 pentru instituirea unui nou termen in care sa se finalizeze situatia prevazuta la art.6 alin.(1) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si pentru prorogarea unor termene sunt neconstitutionale.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru.

Argumentatiile retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Sursa: infolegal.ro

Acte normative și decizii ale Curții Constituționale de interes pentru domeniul dreptului muncii și securității sociale

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 8 ianuarie 2015 au fost publicate o serie de acte normative și decizii ale Curții Constituționale de interes pentru domeniul dreptului muncii și securității sociale.

  • Decizia Curții Constituționale nr. 608 din 4 noiembrie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, precum și ale art. 23 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
  • Decizia Curții Constituționale nr. 637 din 11 noiembrie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.
  • Ordinul  Ministerului Educației Naționale nr. 5144 din 15 decembrie 2014 privind organizarea și desfășurarea simulării evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a și a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2014-2015.

Sursa: monitoruloficial.ro

Acte normative de interes pentru domeniul dreptului muncii și securității sociale

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 26 noiembrie 2014 au fost publicate o serie de acte normative de interes pentru domeniul dreptului muncii și securității sociale.

H.G.  nr. 1032 din 18 noiembrie 2014 privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2014, la titlul 10 „Cheltuieli de personal“ și titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice“, pentru plata titlurilor executorii aferente trimestrului III al anului 2014, care intră sub incidența prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, Ordonanței Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învățământului și cercetării, precum și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013.
Ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 4895 din 10 noiembrie 2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2015-2016.
Sursa: Monitorul Oficial

CCR despre legile „Big Brother”: Autoritățile au în continuare metode speciale de supraveghere sau cercetare a terorismului

Curtea Constituțională a României (CCR) susține că autoritățile statului au în continuare la dispoziție metode speciale de supraveghere sau de cercetare prevăzute în legislația penală sau în legile privind securitatea națională, în vederea contracarării fenomenului infracțional sau a terorismului, după ce Curtea a declarat ca fiind neconstituționale cele două legi în materia comunicațiilor electronice – legile „Big Brother”.

Reacția CCR vine după ce directorul SRI, George Maior, și procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la apariția unor vulnerabilități în planul securității naționale și în investigarea actelor de corupție, după ce judecătorii constituționali au declarat ca neconstituționale legile care se referă la retenția datelor și identificarea utilizatorilor de cartele preplătite.

Într-un comunicat de presă remis joi AGERPRES, CCR explică motivele pentru care a declarat neconstituționale cele două legi „Big Brother”, subliniind că directiva CE din acest domeniu a fost invalidată de Curtea de Justiție a UE, legi asemănătoare au fost deja declarate ca fiind neconstituționale în patru state membre UE și sunt puține state europene care au reglementat obligația identificării utilizatorilor de cartele preplătite.

Astfel, CCR arată că, la nivelul Uniunii Europene, a fost adoptată, în anul 2006, Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului său de rețele de comunicații publice și de modificare a Directivei 2002/58/CE.

În anul 2008, directiva a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr.298/ 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.780 din 21 noiembrie 2008.

În urma efectuării controlului de constituționalitate, legea a fost declarată neconstituțională prin decizia Curții Constituționale nr.1258 din 8 octombrie 2009, pe motivul încălcării drepturilor fundamentale referitoare la viață intimă, familială și privată și la secretul corespondenței, precum și libertății de exprimare.

A doua transpunere a Directivei 2006/24/CE în legislația națională a fost realizată în anul 2012, prin Legea nr.82/2012, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.211 din 25 martie 2014.

CCR atrage însă atenția că Legea nr.82/ 2012 a consacrat soluții identice celor reglementate prin legea anterioară, ignorând considerentele și dispozitivul deciziei Curții Constituționale nr.1258 din 8 octombrie 2009.

În anul 2014, Directiva 2006/24/CE a fost declarată nevalidă prin hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Prin hotărârea pronunțată, instanța europeană a constatat că directiva analizată încalcă dispozițiile art.7, art.8 și art.52 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind dreptul la respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal.

Ulterior, în urma sesizării Curții Constituționale de către două instanțe judecătorești care au ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate a Legii nr.82/ 2012, prin decizia nr.440 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.653 din 4 septembrie 2014, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea legii interne.

Soluția a fost întemeiată, în principal, pe două argumente: prin invalidarea Directivei 2006/ 24/ CE de către C.J.U.E., legea internă a rămas fără fundament legal la nivelul dreptului european; în procesul de legiferare, legiuitorul intern nu a respectat soluția și considerentele deciziei Curții Constituționale nr.1258 din 8 octombrie 2009, astfel că drepturile fundamentale referitoare la viață intimă, familială și privată și la secretul corespondenței, precum și libertății de exprimare au rămas în continuare afectate prin actul normativ.

„Menționăm că și alte Curți Constituționale sau Curți Supreme europene au declarat deja neconstituționale legile naționale în materia reținerii datelor, în această situație aflându-se Germania, Austria, Cehia sau Bulgaria, sesizări cu același obiect aflându-se pe rolul instanțelor constituționale din alte state”, mai declară CCR.

Pe de altă parte, așa cum reiese din motivarea deciziei prin care s-a constatat neconstituționalitatea Legii nr.82/ 2012, Curtea nu a declarat neconstituționale operațiunile de reținere și stocare a datelor, în sine, ci doar faptul că accesul la aceste date și utilizarea lor nu sunt însoțite de garanțiile necesare care să asigure ocrotirea drepturilor fundamentale menționate mai sus, în special faptul că organele cu atribuții în domeniul securității naționale au acces la aceste date fără autorizarea judecătorului.

De asemenea, Curtea Constituțională susține că nu a declarat neconstituționale celelalte metode speciale de supraveghere sau de cercetare prevăzute în legislația penală sau în legile privind securitatea națională, acestea rămânând la dispoziția organelor statului în vederea contracarării fenomenului infracțional sau a terorismului.

„Astfel de metode sunt, de exemplu, cele privind interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță sau localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, care pot fi utilizate în condițiile autorizării lor de către judecătorul de drepturi și libertăți”, menționează CCR.

În ceea ce privește Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.111/ 2011 privind comunicațiile electronice, care reglementează obligativitatea identificării utilizatorilor de cartele preplătite și a celor conectați la internet prin intermediul punctelor de acces puse la dispoziție de persoane juridice, declarată neconstituțională prin decizia nr.461 din 16 septembrie 2014, CCR susține că această lege nu reprezintă în fapt decât o completare a dispozițiilor Legii nr.82/ 2012, preluând parțial soluții legislative acolo reglementate, dar care au încetat să mai producă efecte juridice ca urmare a constatării neconstituționalității lor.

Prin urmare, din moment ce Legea nr.82/ 2012 a fost declarată neconstituțională, legea modificatoare nu poate exista în ansamblul legislativ actual.

„Pe de altă parte, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.111/ 2011 reglementa ca un element de noutate în legislația românească obligativitatea înregistrării datelor utilizatorilor cartelelor preplătite și a celor conectați la internet, astfel că declararea neconstituționalității acesteia nu operează nicio modificare sub aspectul mijloacelor tehnice de cercetare și investigare de care organele statului dispun în acest moment”, mai arată CCR.

Curtea subliniază că puține state europene au reglementat obligația identificării utilizatorilor de cartele preplătite (doar 6) și au susținut opțiunea adoptării de măsuri la nivelul UE pentru înregistrarea obligatorie a identității utilizatorilor de servicii preplătite, însă Comisia Europeană a constatat că eficacitatea acestor măsuri naționale nu a fost dovedită, astfel că, în general, Comisia nu a fost convinsă de necesitatea de a acționa în acest domeniu la nivelul UE (Raportul Comisiei Europene către Consiliu și către Parlamentul European — COM (2011) 225 final din 18 aprilie 2011).

Sursa: agerpres.ro

Scutirea de impozit a profitului reinvestit in echipamente tehnologice noi

In M.Of. nr. 308 din data de 25 aprilie 2014 a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Prevederile Ordonantei de urgenta se aplica incepand cu data de 1 iulie 2014.

DISPOZITII GENERALE

Modificarile aduse de Ordonanta de urgenta vizeaza scutirea de impozit a profitului reinvestit. Astfel,similar reglementarii anterioare, profitul investit in echipamente tehnologice – masini, utilaje si instalatii de lucru, prevazute in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, folosite in scopul desfasurarii activitatii economice, este scutit de impozit.

Potrivit Ordonantei de urgenta, profitul investit reprezinta soldul contului de profit si pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la inceputul anului, in anul punerii in functiune a echipamentelor tehnologice respective. Scutirea de impozit pe profit aferenta investitiilor realizate se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva.

Totodata, contribuabilii care beneficiaza de aceasta scutire au obligatia de a pastra in patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata de utilizare economica, stabilita potrivit reglementarilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. Conform dispozitiilor Ordonantei de urgenta, in cazul nerespectarii acestei conditii, pentru sumele respective se recalculeaza impozitul pe profit si se percep creante fiscale accesorii potrivit Codului de procedura fiscala, de la data aplicarii facilitatii. In acest caz, contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei fiscale rectificative.

DOMENIUL DE APLICARE

Scutirea de impozit a profitului reinvestit se aplica pentru profitul reinvestit in echipamentele tehnologice produse si/sau achizitionate dupa data de 1 iulie 2014 si puse in functiune pana la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.

De asemenea, scutirea de impozit a profitului reinvestit se aplica pentru echipamentele tehnologice considerate noi, respectiv cele care nu au fost utilizate anterior datei achizitiei.

Potrivit noii reglementari, nu intra sub incidenta prevederilor privind scutirea de impozit a profitului reinvestit urmatoarele categorii de echipamente tehnologice:

  • cele transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;
  • cele instrainate in procedura de lichidare/faliment;
  • cele distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate de contribuabil; in cazul echipamentelor tehnologice furate, contribuabilul demonstreaza furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.

REGLEMENTARE

In ceea ce priveste perioada 1 iulie – 31 decembrie 2014, in aplicarea facilitatii se ia in considerare profitul contabil brut inregistrat incepand cu data de 1 iulie 2014 si investit in echipamente tehnologice – masini, utilaje si instalatii de lucru – produse si/sau achizitionate si puse in functiune dupa aceeasi data.

In ceea ce priveste contribuabilii care au obligatia de a plati impozit pe profit trimestrial, in situatia in care se efectueaza investitii in trimestrele anterioare, din profitul contabil brut cumulat de la inceputul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea.

In ceea ce priveste microintreprinderile care depasesc plafonul de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20%, pentru aplicarea facilitatii se ia in considerare profitul brut cumulat de la inceputul anului investit in echipamentele tehnologice mentionate mai sus, puse in functiune incepand cu trimestrul in care acestea au devenit platitoare de impozit.

Potrivit noii reglementari, scutirea se calculeaza trimestrial sau anual, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale, se repartizeaza la sfarsitul exercitiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, pana la concurenta profitului contabil inregistrat la sfarsitul exercitiului financiar. In cazul in care la sfarsitul exercitiului financiar se realizeaza pierdere contabila, nu se efectueaza recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizeaza la rezerve suma profitului investit.
Sursa: vasslawyers.eu

Modificari in Codul Rutier: amenzile intra in vigoare

Codul Rutier a fost modificat printr-o ordonanta care a intrat deja in vigoare. De la 28 septembrie se vor acorda puncte de amenda soferilor care transporta copii fara dispozitive de fixare omologate sau fara centuri de siguranta. In plus, aceeasi sanctiune o vor primi soferii care transporta copii in varsta de pana la trei ani in autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranta.

Soferii care nu transporta copiii cu centura de siguranta sau in dispozitive de fixare in scaune speciale omologate risca sa primeasca, de la sfarsitul lunii septembrie, patru sau cinci puncte de amenda, adica pana la 450 de lei, conform unei ordonante publicate in Monitorul Oficial.

Ordonanta de urgenta nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice a fost modificata si completata prin ORDONANTA nr. 21 din 26 august 2014 publicata in Monitorul Oficial din 29 august.

Una dintre completarile aduse legislatiei rutiere aduce sanctiuni pentru soferii care nu transporta copiii in conditii de siguranta.

Astfel, va fi sanctionata cu trei puncte de penalizare „nerespectarea obligatiei conducatorului de autovehicul de se asigura ca persoanele minore poarta centuri de siguranta sau sunt transportate in dispozitive de fixare in scaune pentru copii omologate”.

„La asta se adauga patru sau cinci puncte de amenda, care inseamna, in bani, 360 sau 450 de lei, tinand cont ca un punct de amenda este 90 de lei in prezent. Amenda se reduce la jumatate daca este platita pe loc. Practic, noutatea o reprezinta sanctionarea soferului care transporta copii fara respectarea regulilor de siguranta. Regulile existau si pana acum – scaun special pentru copiii pana in trei ani si centura de siguranta pentru cei de pana la 12 ani -, insa nu exista posibilitatea de a sanctiona direct soferul autovehicului”, a precizat, pentru MEDIAFAX, seful Directiei Rutiere a Politiei Romane, comisarul sef Florin Bracea.

Aceeasi sanctiune o vor primi soferii care transporta copii in varsta de pana la trei ani in autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranta, cu exceptia celor destinate transportului public de persoane, precum si a taxiurilor, daca in acestea din urma ocupa orice alt loc decat cel de pe scaunul din fata.

„Copiii cu varsta de peste 3 ani, avand o inaltime de pana la 150 cm, pot fi transportati in autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranta doar daca ocupa, pe timpul transportului, orice alt loc decat cel de pe scaunul din fata”, mai prevede noul act normativ.

Mai mult, soferii autovehicule avand locuri prevazute prin constructie cu centuri de siguranta trebuie sa informeze pasagerii cu privire la obligatia legala de a le purta in timpul circulatiei pe drumurile publice.

Potrivit initiatorului proiectului (Ministerul Afacerilor Interne), clarificarea procedurii de sanctionare pentru nerespectarea obligatiei de a purta centura de siguranta, in cazul persoanelor minore transportate, este necesara intrucat actuala norma nu permite sanctionarea conducatorului de vehicul pentru savarsirea faptei de catre o persoana minora, in realitate acestuia revenindu-i obligatia de a se asigura ca minorul este transportat in conditii de siguranta.

„Norma propusa instituie un mecanism concret de responsabilizare a conducatorului auto care transporta persoane minore, acestea neavand reprezentarea necesara a pericolului la care se expun in situatia implicarii vehiculului intr-un eveniment rutier. Modificarile referitoare la minori sunt conforme cu directivele europene”, spun reprezentantii MAI.

Conform acelorasi surse, prin intermediul Directivei 2014/37/UE, se urmareste reglementarea unitara la nivel european a obligatiilor privind transportul copiilor si tipurile de dispozitive de fixare in scaune pentru copii utilizate, astfel incat protejarea acestora sa fie mai eficienta in cazul unei coliziuni. Directiva de punere in aplicare 2014/37/UE are termen de transpunere 20 septembrie 2014.

In ordonanta se precizeaza ca prevederile privind transportul copiilor si sanctiunile aferente intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea actului normativ in Monitorul Oficial, ceea ce inseamna sfarsitul lunii septembrie.

Probele biologice vor putea fi recoltate si la locul accidentului

Ordonanta aduce noutati si in ceea ce priveste locul unde se poate face recoltarea mostrelor biologice. Astfel, acestea vor putea fi recoltate si in ambulante avand echipaj cu medic ori autospeciale cu aceasta functie apartinand Serviciului Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare (SMURD).

„Medicul, asistentul medical sau persoana cu pregatire medicala de specialitate din echipajul ambulantei sau autospecialei apartinand SMURD, care intervine la evenimentele in legatura cu traficul rutier, poate recolta mostre biologice in masura in care prin aceasta nu se afecteaza acordarea asistentei medicale de urgenta sau de prim ajutor, precum si in situatia in care persoana implicata intr-un accident de circulatie refuza transportul de urgenta la o unitate sanitara sau starea sa de sanatate nu impune acest transport”, prevede ordonanta.

Potrivit initiatorilor actului normativ, aceasta noutate a avut ca ratiune logica si practica urmatoarele considerente: situatiile practice in care la locul unui eveniment rutier se prezinta echipajul ambulantei pentru a acorda ingrijiri medicale, fara a mai fi necesara deplasarea ulterioara a victimei la spital (inclusiv in situatia in care aceasta refuza internarea); norma juridica din Codul de procedura penala [art.190 alin.(8)] potrivit careia recoltarea trebuie facuta in cel mai scurt timp inclusiv de catre o persoana cu pregatire medicala de specialitate.

„Apreciem ca ambulantele sunt spatii in care se poate efectua recoltarea mostrelor biologice, reprezentand o parte constitutiva a institutiilor medicale. In plus, in mod practic o astfel de reglementare are drept rezultat reducerea costurilor asociate operatiunii de recoltare, simplificarea procedurii in sine si asigurarea celeritatii desfasurarii activitatii, ceruta in mod expres de art.190 alin.(8) din Codul de procedura penala. Mentionam faptul ca, in mediul rural, de exemplu, exista situatii in care recoltarea se poate face la o statie de ambulanta (aflata in aceeasi localitate) fara a mai fi necesara deplasarea 30-40 km pentru efectuarea aceleiasi operatiuni la o unitate medicala in primul oras”, explica reprezentantii MAI.

Pe de alta parte, noua ordonanta prevede ca o persoana careia i-a fost anulat permisul auto, ca urmare a condamnarii pentru o infractiune care a fost dezincriminata, se poate prezenta la autoritatea competenta pe raza careia isi are domiciliul sau resedinta, pentru eliberarea unui nou permis de conducere, fara a mai sustine examen si cu prezentarea documentului care atesta o astfel de situatie.

„In situatia in care anularea permisului de conducere nu a fost dispusa pana la depunerea cererii de restituire de catre titularul permisului de conducere, condamnat definitiv pentru o infractiune care a fost dezincriminata, in conditiile art. 4 din Codul penal, seful serviciului rutier competent dispune restituirea acestuia, in baza documentului care atesta o astfel de situatie”, se mai precizeaza in actul normativ.

Potrivit MAI, aceasta propunere este fundamentata pe considerentul lipsei unui cadru legal adecvat in materie de contencios administrativ, in sensul inexistentei unei prevederi care sa confere autoritatii posibilitatea reexaminarii actului administrativ (dispozitia de anulare a permisului de conducere) dupa intrarea acestuia in circuitul civil si producerea de efecte juridice (anulare permis, distrugerea documentului, comunicarea masurii catre alte autoritati etc.). „In acest context, precizam ca mai multe persoane s-au adresat instantelor de contencios pentru anularea actelor administrative si restituirea permiselor de conducere, interpretarea prevederilor art. 4 din Codul penal fiind foarte diferita cu privire la intinderea efectelor in materia altor acte sau sanctiuni decat cele penale”, mai spun initiatorii ordonantei.
Sursa: manager.ro

O.U.G. nr. 36/2014 completeaza Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri

În Monitorul Oficial nr. 431 din 12 iunie a.c. a fost publicată Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 36/2014 privind modificarea şi completarea Legii nr. 18/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, precum şi pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim.

Extras

Art. I

Legea nr. 18/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, precum şi pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 19 martie 2014, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul I punctul 1, alineatul (3) al articolului 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Instituţiile publice nu au calitatea de beneficiari în sensul prevăzut de prezenta lege, cu excepţia:

a) serviciilor de gospodărire comunală gestionate direct de consiliile locale, cum ar fi: sere, spaţii verzi şi grădini zoologice;

b) unităţilor din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului pentru domeniile prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. l)–n);

c) institutelor, centrelor şi staţiunilor de cercetare-dezvoltare agricolă aflate în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, precum şi al Institutului de Stat pentru Testarea Soiurilor aflat în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru domeniile prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a) şi b).“

2. La articolul I punctul 12, la alineatul (1) al articolului 11, după litera k) se introduc trei noi litere, literele l), m) şi n), cu următorul cuprins:

„l) hoteluri şi alte facilităţi de cazare – diviziunea 55 (tabere organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului direct sau prin unităţile din subordinea acestuia);

m) activităţi ale bazelor sportive – diviziunea 9311;

n) activităţi ale cluburilor sportive – diviziunea 9312.“

Sursa: Legalis.ro

Modificarea Hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei

În Monitorul Oficial nr. 176 din 11 martie a.c. a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 137/2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei.

Text integral

Art. I.
Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 6 punctul IV, subpunctele 1 şi 2 vor avea următorul cuprins:

„1. coordonează activitatea sistemului de probaţiune şi a sistemului penitenciar;

2. coordonează executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri privative ori neprivative de libertate şi asigură condiţiile pentru respectarea drepturilor persoanelor faţă de care s-au dispus astfel de pedepse sau măsuri;”.
2. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

„Art. 22.
Ministerul dispune de un aparat administrativ propriu, organizat la nivel de direcţii, servicii, birouri, denumite în continuare compartimente administrative, şi compus din 309 posturi, exclusiv demnitarii, posturile aferente cabinetului ministrului şi cele ale Direcţiei de implementare a proiectelor finanţate din împrumuturi externe (DIPFIE) şi Direcţiei Naţionale de Probaţiune (DNP).”
3. Articolul 35 va avea următorul cuprins:

„Art. 35.
(1) DNP, structură cu personalitate juridică, constituită în temeiul Legii nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare, funcţionează în cadrul Ministerului Justiţiei.

(2) Activitatea DNP este coordonată direct de către ministrul justiţiei.

(3) Serviciile de probaţiune, aflate în subordinea DNP, funcţionează în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti. Prin decizie a directorului general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune pot fi înfiinţate sedii secundare ale serviciilor de probaţiune.

(4) Regulamentul de organizare şi funcţionare a sistemului de probaţiune se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.”

4. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
5. La anexa nr. 2, nota va avea următorul cuprins:

„NOTĂ:

Unităţile prevăzute în prezenta anexă pot utiliza un număr maxim de 14.080 de posturi.”

Art. II.
Termenul prevăzut în art. 19 alin. (2) şi (3) şi art. 20 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.079/2013 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune se prorogă până la 1 octombrie 2014.

Sursa: legalis.ro