Arhive etichetă: judecator

Cristi Danileț (CSM): Nu cred că anticorupția a dus la o scădere a numărului de corupți, ci la creșterea valorii mitei pretinse

Judecătorul Cristi Danileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declarat miercuri că, în opinia sa, măsurile anticorupție nu au avut ca efect scăderea numărului celor implicați în astfel de cazuri, însă riscul de a fi prins a dus la creșterea valorii mitei pretinse.

„Activitatea sau eficiența organelor penale este mai intensă, și o vedem cu toții la televizor. Aproape că românii suferă un fel de sevraj, ‘hai să dăm drumul la televizor să vedem cine a mai fost arestat astăzi’. Trăim în era dorinței de a fi oamenii arestați și încătușați. Eu sper să trăim epoci în care ne vom dori ca oamenii să nu mai încalce legea, dar cred că până la îndeplinirea acestui deziderat ne încântă faptul că astăzi procurorii își fac datoria așa cum trebuie”, a spus Danileț, prezent la conferința „Soluții eficiente de luptă împotriva corupției și a fraudei”.

El a arătat că este foarte important ca lumea să aibă încredere în justiție, neîncrederea ducând tocmai la favorizarea corupției.

„Aș mai vrea să înlătur un mit: să nu credeți că toți cei arestați sunt și vinovați, pentru că motivele de arestare nu înseamnă că sunt aceleași care vor servi la condamnare. Există posibilitatea ca persoana care este reținută sau arestată să nu fie vinovată de săvârșirea unei infracțiuni. Există o diferență între motivele de arestare și motivele de condamnare”, a mai spus Danileț.

Conferința „Soluții eficiente de luptă împotriva corupției și a fraudei” a fost organizată de Institutul de Control Intern. La eveniment au fost invitați, printre alții, procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ, Camelia Sutiman, care a susținut lucrarea „Corupția din sistemul de justiție și anticorupție judiciară” și vicepreședintele CEC Bank, Mirela Iovu, care a vorbit despre „Principii de guvernanță internă și sistemul de control intern în domeniul bancar”.

Institutul de Control Intern (ICI) este o organizație profesională, independentă și autonomă, cu personalitate juridică de drept privat, având ca principal obiectiv promovarea, reprezentarea, organizarea, coordonarea și recunoașterea publică a profesiei de specialist în control intern în România.

ICI furnizează metodologii de control intern și sfaturi practice legate de implementarea de controale interne adecvate și eficiente în cadrul organizațiilor.
Sursa: agerpres.ro

Program de schimb de magistrati intre statele europene

Institutul National al Magistraturii va organiza în 2015, împreuna cu European Judicial Training Network – Reteaua Europeana de Formare Judiciara (in continuare, EJTN), un program de schimb de magistrati intre statele europene.

Aceasta initiativa continua un program initiat de Comisia Europeana, intitulat Programme d’echanges d’autorites judiciaires (Program de schimb al autoritatilor judiciare), in cadrul caruia, in perioada 2005 – 2014 magistrati din toate statele Europei au fost implicati in astfel de schimburi.

In cursul anilor anteriori INM a facut posibila participarea a peste 480 de magistrati romani (auditori de justitie, judecatori si procurori, formatori INM) la stagii in state ca Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Croatia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Olanda, Slovacia, Spania, Suedia si Scotia. In acelasi timp, peste 500 de magistrati din aceste tari au venit in aceeasi perioada in Romania pentru stagii de doua saptamani. Programul de schimburi va continua si in cursul anului 2015, sub coordonarea EJTN.

Programul beneficiaza de finantare din partea Comisiei Europene. Programul contine mai multe sectiuni:

1. stagii in cadrul instantelor si parchetelor; durata acestor stagii este de doua saptamani (10 zile lucratoare). Stagiile se desfasoara la o instanta sau la un parchet intr-unul din statele participante. In cadrul acestui stagiu magistratul participa, alaturi de un coordonator de stagiu din acel stat, la redactarea si efectuarea de acte procedurale, asista la sedinte de judecata si efectueaza vizite in instante, parchete sau alte institutii cu activitate jurisdictionala;

2. un loc aparte il ocupa schimbul de judecatori specializati in solutionarea cauzelor de drept administrativ. Dat fiind ca jurisdictia administrativa are o reglementare diferita in statele Europei, numarul de locuri alocat acestei categorii de magistrati se stabileste separat, in functie de numarul de locuri oferit de fiecare din statele membre EJTN care au o jurisdictie speciala in aceasta materie;

3. schimb de formatori intre diverse institutii de formare din Europa.

PERIOADA
Programul de schimb se desfasoara pe parcursul anului 2015. Stagiul în concret se desfasoara pe o perioada de 10 zile, perioada care este stabilita ulterior, de comun acord, de judecatorul sau procurorul selectat şi punctul de contact din statul în care se desfasoara stagiul.

LOCUL DE DESFASURARE
Statele membre ale Retelei Europene de Formare Judicara (EJTN) mentionate in Anexa 1 din formularul de inscriere.

LIMBA ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ
Limbile de lucru stabilite de fiecare stat şi mentionate în Anexa 1 din formularul de inscriere.

ORGANIZATOR
Reţeaua Europeană de Formare Judiciară – EJTN Institutul National al Magistraturii

FINANŢARE
EJTN acorda un per-diem (intre 175 – 235 Euro/zi, in functie de statul in care are loc stagiul). 70% din suma este virata inainte de desfasurarea stagiului, iar 30% dupa finalizarea acestuia și transmiterea catre EJTN a raportului de stagiu.

CUI SE ADRESEAZĂ
Această vizită de studiu se adresează judecătorilor, procurorilor şi formatorilor INM.

NUMĂR DE LOCURI
Statele participante la programul de schimb, numarul total de locuri oferite de fiecare stat, precum si limba de desfasurare a stagiului se regasesc în Anexa 1 formularului de inscriere. Trebuie subliniat faptul ca in anexa se regasesc locurile oferite de fiecare stat, in general, pentru intreg programul, iar nu locurile care vor fi puse la dispozitia magistratilor romani. Statele care vor primi magistrati romani, precum si numarul definitiv de schimburi, vor fi stabilite ulterior de EJTN.

DOCUMENTE NECESARE PENTRU INSCRIERE
Formularul de înscriere completat
– Scrisoare de intentie
– Curriculum vitae in limba romana
– Certificat de competenţă lingvistica– in masura in care candidatul poseda un astfel de certificat
– Avizul colegiului de conducere al instantei sau parchetului la care acestia isi desfasoara activitatea

TERMEN INSCRIERE
15 decembrie 2014
PERSOANA DE CONTACT
Diana MIHĂILĂ, tel. 021 407 62 53, e-mail: diana.mihaila@just.ro
Sursa: http://www.inm-lex.ro

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat mai multe formulare uzuale in justitie

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si Institutul National al Magistraturii (INM) au lansat, vineri, doua ghiduri practice in materie civila si penala, gratuite, care ofera posibilitatea cetatenilor de a consulta modele de cereri de chemare in judecata si de plangeri sau denunturi.

“Justitia isi doreste si trebuie sa fie mai aproape de cetateni. Scopul ei, pana la urma, este cel de a satisface un interes public: un act de justitie de calitate si indeplinit intr-un termen rezonabil. (…) Mijlocul concret de a obtine satisfactie pentru dreptul incalcat – fie ca este un drept de proprietate, drept la viata privata, un drept legat de familie, de mostenire, de dreptul la integritate fizica si psihica incalcat printr-o infractiune – este cererea de chemare in judecata. Prin cererea de chemare in judecata orice persoana care considera ca i-au fost incalcate drepturile sau interesele legitime are posibilitatea sa si le valorifice sau sa ceara sa ii fie protejate in justitie”, precizeaza CSM.

273 de formulare uzuale

Cele doua ghiduri ofera, intr-o abordare accesibila, modele de cereri de chemare in judecata atat pentru actiuni cu un grad redus de complexitate, cat si pentru actiuni de o complexitate ridicata (revendicare, partaj de bunuri).
Modelele de cereri de chemare in judecata se pot accesa gratuit pe site-ul CSM sau la adresa dedicata http://www.ghid.csm1909.ro, pe site-ul INM si pe portalul fiecarei instante – .

Judecatorul Mihai Udroiu, consilierul sefului DIICOT, a aratat ca ghidul in materie penala cuprinde actele de baza necesare in cadrul procesului, scrie Agerpres.
El a sustinut ca elaborarea acestui ghid s-a concentrat pe realizarea unui cadru cat mai general care sa reflecte toate conditiile esentiale ale noilor coduri in privinta actelor de sesizare a organelor judiciare, respectiv plangeri – denunturi, in privinta cererilor formulate in cadrul urmarii penale, incepand de la cererile de probatiune pana la cele de recuzare, cererilor efectuate in materia masurilor preventive pana la cele formulate in fata judecatorului de camera preliminare, dar si cele care pot fi formulate in instanta.
Sursa: Jurnalul.ro

Dispozitii din Statutul judecatorilor si procurorilor declarate neconstitutionale

In Monitorul Oficial nr. 351 din 13 mai 2014 a fost publicata Decizia nr. 176/2014 a Curtii Constitutionale referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Autorul exceptiei, dl. Victor Vaduva, intr-un dosarul al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal, sustine ca textul criticat este neconstitutional, intrucat face posibila promovarea in functii de conducere, in conditii mai facile, a magistratilor fosti avocati, fata de magistratii care au avut alte profesii dintre cele prevazute de dispozitiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 inainte de a accede in magistratura. In continuare face referire la Decizia nr. 785/2009 a Curtii Constitutionale, considerand ca argumentele ce au dus la admiterea exceptiei in acea speta se aplica mutatis mutandis si spetei actuale.

Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal, fundamentandu-si opinia pe motivele retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 785/2009, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata. Dispozitiile criticate constituie o incalcare a principiului egalitatii si nediscriminarii, prin instituirea unui tratament diferentiat unor cazuri egale, in lipsa unei justificari obiective si rezonabile, si contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Dispozitiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 au urmatorul continut: “La calcularea vechimii prevazute la alin. (1) se ia in considerare si perioada in care judecatorul sau procurorul a fost avocat.”

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca atat autorul acesteia, cat si ICCJ isi fundamenteaza opiniile, in sensul neconstitutionalitatii dispozitiilor criticate, pe motivele retinute de instanta de contencios constitutional in Decizia nr. 785/2009, publicata in Monitorul Oficial nr. 404 din 15 iunie 2009, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Curtea remarca ca dispozitiile art. 44 din Legea nr. 303/2004 reglementeaza conditiile de participare la concursul de promovare la instantele sau parchetele imediat superioare, stabilind vechimea necesara in functia de judecator sau procuror pe care candidatul trebuie sa o aiba pentru a putea participa la concurs.

Totodata, in ceea ce priveste dispozitiile art. 50 din Legea nr. 303/2004, criticate in cauza de fata, Curtea retine ca acestea reglementeaza conditiile pentru numirea in functii de conducere, stabilind vechimea necesara in functia de judecator sau procuror pe care candidatul trebuie sa o aiba pentru a putea fi numit.

Curtea observa ca pentru ambele situatii se prevede ca la calculul vechimii necesare se ia in considerare si perioada in care judecatorul sau procurorul a fost avocat, textul de referinta in ceea ce priveste concursul de promovare la instantele sau parchetele imediat superioare – art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 – fiind declarat neconstitutional.

Curtea constata ca cele doua situatii sunt similare, considerentele retinute de Curtea Constitutionala in decizia anterior mentionata aplicandu-se mutatis mutandis si in cauza de fata.

Ca atare, Curtea Constitutionala admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor sunt neconstitutionale.
Sursa: curieruljudiciar.ro

Medierea penala – Unul din elementele de noutate din Noul Cod de procedura penala

Faze procesuale si organe judiciare: Procesul penal va avea patru faze: urmarirea penala (care se desfasoara cu privire la fapta imediat dupa sesizare, si apoi cu privire la persoana), camera preliminara, judecata (în prima instanta si, eventual, în calea de atac a apelului) si executarea a hotarârii judecatoresti definitive.

.Organele de urmarire penala sunt procurorul si organele de cercetare penala (cele ale politiei judiciare si cele speciale). În cursul urmaririi penale, drepturile omului sunt ocrotite în mod special: masurile preventive, masurile asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter provizoriu, perchezitia, folosirea tehnicilor speciale de supraveghere vor fi autorizate de judecatorul de drepturi si libertati, care apoi devine incompatibil sa solutioneze cauza pe fond. Acest judecator, la cererea procurorului, procedeaza si la audierea anticipata a martorului daca exista riscul sa nu mai poata fi audiat ulterior în faza de judecata.

Legalitatea probelor administrate si a trimiterii în judecata sunt verificate în termen de cel mult 60 zile de la sesizarea instantei de catre un judecator în cadrul activitatii de camera preliminara, eliminându-se astfel posibilitatea ca mai târziu dosarul sa fie returnat de instanta de judecata la procuror.

Judecata revine completului de judecata alcatuit dintr-un judecator în prima instanta (3 la ICCJ) si doi judecatori în apel (5 la ICCJ).

Competenta: S-a restrâns categoria infractiunilor pentru care procurorul era obligat sa efectueze urmarire penala proprie.

Tribunalul nu va mai judeca cai de atac, ci de la Judecatorii si Tribunale, hotarârile vor fi apelate doar la curtea de apel. Se desfiinteaza Tribunalul Militar Teritorial si parchetul aferent. Daca urmarirea penala este efectuata de DNA, procurorul DNA trebuie sa participe la solutionarea oricarei plângeri, cereri, contestatii.

Dupa începerea cercetarii judecatoresti nu mai este posibila declinarea de competenta decât în favoarea unei instante superioare. Daca un demnitar al statului este judecat de ICCJ, demisia lui din acea calitate nu va mai atrage schimbarea instantei, daca fapta are legatura cu atributiile de serviciu sau deja s-a pronuntat prima hotarâre. Justitia este lasata aproape de cetatean chiar si în caz de stramutare: astfel, un dosar se poate muta de ICCJ de la o curte de apel doar la o alta învecinata, iar stramutarea de la o judecatorie sau un tribunal se dispune de curtea de apel doar la o instanta din circumscriptia ei si numai pentru suspiciuni care vizeaza impartialitatea tuturor judecatorilor instantei. Si procurorul poate cere de acum recuzarea judecatorului si stramutarea judecarii cauzelor, pastrând de asemenea dreptul de a cere desemnarea unei alte instante înainte de emiterea rechizitoriului.

Partile si subiectii procesuali principali: Victima infractiunii este introdusa în proces ca persoana vatamata, iar daca nu vrea sa participe, trebuie sa declare expres acest lucru, caz în care va putea fi audiata ca martor; când pretinde repararea prejudiciului, persoana vatamata se numeste parte civila.

Persoana cercetata se va numi suspect, iar când se pune în miscarea actiunea penala împotriva lui va fi inculpat. Asiguratorul va fi parte responsabila civilmente.

Masuri preventive: Retinerea poate fi dispusa de politist sau procuror pe 24 ore cu privire la suspect sau inculpat.

Controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune nu mai sunt acum masuri subsecvente arestarii preventive, ci alternative la arestare; ele se dispun în fiecare faza procesuala de cel care exercita functia respectiva; cautiunea este de minim 1.000 lei.

Apare o noua masura preventiva: arestul la domiciliu, pe care o poate dispune doar un judecator pe 30 zile în cursul urmaririi penale, respectiv pe durata nedeterminata în cursul judecatii.

Arestarea se poate dispune numai în patru situatii (fuga, influentare martori, presiuni victima, alta infractiune), iar pe motivul pericolului pentru ordinea publica o persoana poate fi arestata numai în cazul suspectarii de comitere a unor infractiuni foarte grave enumerate expres de lege. Masura se ia pentru 30 zile cu posibilitatea prelungirii, fara a depasi 180 zile în cursul urmaririi penale, respectiv jumatatea maximului special (dar fara a depasi 5 ani) în faza de prima instanta.

Cu exceptia retinerii care se poate dispune daca sunt indicii temeinice sau probe care sa fundamenteze o suspiciune rezonabila cu privire la comiterea faptei, pentru celelalte masuri sunt necesare neaparat probe. Împotriva Doar retinerii se poate face plângere la procuror, iar împotriva celorlalte masuri numai contestatie la judecator.

Forme restrânse ale procesului: Va fi posibila desfasurarea unui proces în forma abreviata: în faza de urmarire penala, pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani închisoare, între procuror si inculpat se poate încheia un acord de recunoastere a vinovatiei daca inculpatul recunoaste fapta, accepta încadrarea juridica, si e de acord cu cuantumul pedepsei si modul de executare propuse de procuror; acordul va fi avizat de procurorul ierarhic superior si va fi încuviintat de instanta de judecata.

E posibil ca procesul sa se desfasoare în forma simplificata: în fata instantei, pentru orice infractiune în afara de cele sanctionate cu detentiune pe viata, inculpatul poate recunoaste învinuirea si judecata sa se faca pe baza probelor administrate în faza de urmarire penala, caz în care se vor reduce cu o treime limitele de pedeapsa legale.

Nesanctionarea inculpatului: Pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani, procurorul poate decide în anumite conditii sa renunte la urmarirea penala daca nu exista interes public (principiul oportunitatii urmaririi penale), dispunând ca inculpatul sa îndeplineasca anumite obligatii.

Daca dosarul ajunge totusi în fata instantei, aceasta poate decide renuntarea la aplicarea pedepsei aplicând un avertisment daca pedeapsa legala este pâna în 5 ani. Pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani si daca pedeapsa stabilita este amenda sau închisoare de cel mult 2 ani, judecatorul poate constata vinovatia inculpatului si acorda un termen de doi ani în care el sa îndeplineasca anumite obligatii, iar la finalul perioadei va decide daca va mai aplica pedeapsa – amânarea aplicarii pedepsei.

Apararea are noi drepturi si obligatii fata de acum: avocatul are dreptul sa participe la audierea oricarei persoane în cursul procesului si are acces la dosar oricând, limitarea acestui drept fiind foarte stricta; ca urmare, nici nu mai este obligatorie prezentarea materialului de urmarire penala.

Când avocatul ales nu se prezinta si este înlocuit de unul din oficiu, acestuia i se da un termen pentru a pregati apararea, care în faza de judecata este de minim 3 zile. Daca persoana ascultata de organul judiciar este obosita sau bolnava si îi este afectata astfel capacitatea fizica sau psihica, se întrerupe audierea. Atunci când inculpatul este trimis în judecata, lui i se va comunica rechizitoriul. Partilor li se comunica sub semnatura drepturile si obligatiile procesuale. Orice audiere în aceasta faza procesuala este, de regula, înregistrata audio sau chiar audiovideo, în declaratia luata se consemneaza cine a pus întrebarea si se semneaza declaratia de avocatii tuturor partilor, prezenti.

Medierea: Dreptul la un mediator se comunica partilor si subiectilor procesuali principali înainte de audiere. Exista în continuare posibilitatea ca victima si infractorul sa încheie întelegeri cu privire la pretentiile civile, fie direct între ele (tranzactie), fie prin intermediul unui tert (mediere civila în procesul penala) – în latura civila a procesului aceasta va duce la solutionarea actiunii civile potrivit vointei partilor, iar în latura penala a procesului va constitui un element ca judecatorul sa dispuna renuntarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicarii pedepsei, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ori sa retina circumstante atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime si chiar sa dispuna liberarea conditionata a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei.

Noul cod permite si medierea penala, iar din acest punct de vedere vor exista doua categorii de infractiuni. O prima categorie este cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor si victima va împiedica începerea sau desfasurarea procesului penal (infractiunile urmaribile la plângerea prealabila si cele urmaribile din oficiu dar pentru care este posibila împacarea). O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul sa renunte la urmarirea penala si sa acorde infractorului un termen de 9 luni în care sa îndeplineasca obligatiile asumate prin acord.

Sesizarea organului judiciar: Apar modificari la plângerea prealabila: de la termenul de 2 luni de la data cunoasterii faptuitorului se trece la termenul de 3 luni de la data cunoasterii comiterii faptei.

Celeritate: Sunt prevederi care va duce la urgentarea solutionarii unui dosar: Când dosarul ajunge în fata completului de judecata dupa ce a trecut de camera preliminara, cauza nu mai poate fi restituita la procuror. Orice schimbare de domiciliu a partii se comunica în 3 zile, altfel citarea ei la domiciliul initial ramâne valabila. Daca inculpatul este arestat, termenele de judecata se dau la interval de maxim 7 zile. Inculpatul arestat poate solicita sa fie judecat în lipsa. Se poate acorda doar un singur termen pentru angajarea aparatorului. În faza de judecata se vor readministra probele din faza de urmarire penala numai daca acestea sunt contestate. Daca urmarirea penala sau judecata în prima instanta dureaza mai mult de un an, respectiv în apel dureaza mai mult de 6 luni, se poate face contestatie cu privire la durata la judecatorul de drepturi si libertati, respectiv la instanta ierarhic superioara.

Minorii: Daca victima este o persoana fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa, acordarea asistentei juridice este obligatorie. Pentru minorul pagubit, procurorul este cel care poate exercita actiunea civila daca nu o face reprezentantul legal.

Daca suspectul/inculpatul este minor, în proces se citeaza Directia generala de asistenta sociala si protectie a minorului (în faza de urmarire penala), respectiv Serviciul de probatiune (în faza de judecata) si e obligatorie efectuarea unui referat de evaluare de catre acest serviciu. Retinerea si arestarea pot fi dispune numai exceptional. Minorii pot fi condamnati doar la masuri educative neprivative sau privative de libertate.

Solutionare: Procurorul poate dispune netrimiterea în judecata prin clasare (când sunt impedimente legale la declansarea sau desfasurarea urmaririi penale) sau renuntare la urmarirea penala (când nu exista interes public) – aceste solutii pot fi atacate cu plângere la judecatorul de camera preliminara. Trimiterea în judecata se dispune prin rechizitoriu, si numai ulterior punerii în miscare a actiunii penale prin ordonanta care se emite obligatoriu când exista probe de vinovatie a inculpatului.

În fata instantei de judecata sarcina probei revine în principal acuzarii, iar inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Probele nelegal obtinute sunt excluse din proces. Instanta poate dispune achitarea sau încetarea procesului penal, respectiv condamnarea (numai când îsi formeaza convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice îndoiala rezonabila), amânarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedepsei.

Atunci când stabileste anumite obligatii în sarcina sa, procurorul, respectiv instanta de judecata pot stabili prestarea unei munci în folosul comunitatii numai cu acordul inculpatului/condamnatului (ca obligatie în caz de renuntare la urmarire penala, de amânare a executarii pedepsei sau de renuntare la aplicarea pedepsei, respectiv în caz de înlocuire a amenzii penale neplatite din motive neimputabile). Atunci când amenda penala nu se plateste cu rea-credinta, sanctiunea este înlocuirea ei în închisoarea.

Cai de atac: Dispare calea de atac a recursului, astfel ca sentintele pronuntate în prima instanta vor putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv în întregime. Hotarârea astfel pronuntata este definitiva si se pune în executare. Numai pentru 5 motive care vizeaza doar legalitatea poate fi exercitata calea extraordinara de atac numita recurs în casatie, care se solutioneaza de ICCJ. Mai sunt cai extraordinare contestatia în anulare (pentru vicii de procedura, nelegala constituire sau compunere a completului, lipsa asistentei juridice) si revizuirea (pentru aspecte noi, ivite ulterior pronuntarii hotarârii definitive, inclusiv declararea ca neconstitutionala a textului de lege pe care s-a întemeiat hotarârea definitiva sau statul român a fost condamnat la CEDO), care se depune numai la instanta. Un proces poate fi redeschis numai la cererea persoanei condamnare în lipsa, daca nu a stiut de proces.

Practica unitara: Ca si pâna acum, pentru solutii definitive diferite în ce priveste dezlegarea unor probleme de drept, ICCJ poate fi sesizata sa pronunte o decizie în interesul legii. Noul cod prevede ca pentru procesele pe rol, instantei de control judiciar unde se afla cauza poate sesiza de asemenea ICCJ pentru a pronunta o hotarâre prealabila cu privire la chestiunea în drept ce comporta discutii.

Executarea Executarea pedepsei închisorii poate fi amânata sau întrerupta numai pentru doua motive: boala grava care nu poate fi tratata nici în sistemul penitenciar, nici sub paza permanenta în sistemul civil si daca lasarea în libertate a condamnatului nu prezinta pericol pentru ordinea publica; starea de graviditate sau copil mai mic de un an. S-a eliminat cazul privind considerentele familiale sau de la locul de munca. Judecator Cristi Danilet
Sursa: cristidanilet.wordpress.com

O nouă asociere pe piața avocaturii de business: Gîlcă Neacșu Paler SCA

Avocații Costel Gîlcă și Mara Moga Paler împreună cu fostul judecator Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, au pus bazele unei noi societăți pe piața avocaturii de business: Gîlcă Neacșu Paler SCA.

Costel Gilca este unul dintre cei mai importanti avocati din tara specializati pe dreptul muncii, autor a peste 10 carti de specialitate si a cateva sute de articole stiintifice. Portofoliul sau ca avocat cuprinde cateva reusite de senzatie, inclusiv in ce priveste procesele colective legate de reducerea pensiilor in sectorul militar. Din 2008 a coordonat societatea de avocati care ii poarta numele.

Mara Moga Paler, a fost, pana in toamna acestui an, avocat in cadrul Clifford Chance Badea, biroul local al celei mai mari firme de avocatura din lume si, anterior, a ocupat functia de Director Juridic in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Cu o experiență de mai bine de 13 ani în domeniul dreptului muncii și al dreptului societar, Mara a asistat companii nationale si internationale din diverse domenii de activitate și fonduri de investitii, fiind implicata in tranzactii de fuziuni si achizitii pe plan local si la nivel transfrontalier. De asemenea, Mara a acordat clientilor consultanta in domeniile telecomunicatii si media, proprietate intelectuala, protectia consumatorilor.

Adrian Toni Neacsu, unul dintre cei mai cunoscuti judecatori din Romania, a intrat în avocatură în toamna acestui an. Cu o activitate de instanta de peste 15 ani, a detinut de asemenea functii administrative la varful sistemului judiciar, inclusiv functia de presedinte de tribunal ori de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Adrian Toni Neacsu este membru fondator al unora dentre cele mai importante asociatii profesionale ale judecatorilor, editorul si coordonatorul mai multor publicatii stiintifice dar si initiatorul si promotorul celui mai mare program national de jurisprudenta, cunoscut drept Jurindex.

Noua societate de avocatura este concentrata pe calitatea si diversitatea serviciilor oferite, realizand o simbioza care ofera reale avantaje clientilor, intre experienta, ca avocati practicieni, a lui Costel Gilca si Mara Moga Paler si cea de judecator, a lui Adrian Toni Neacsu. Societatea se adreseaza, cu predilectie, clientilor din mediul de business, cu un portofoliu variat de servicii juridice in domeniul dreptulului muncii si securitatii sociale, drept societar, proprietate intelectuala, drept comercial, drept fiscal, drept bancar, drept imobiliar si constructii, servicii care includ atat consultanta cat si reprezentarea clientilor in litigii si arbitraj.

Costel Gilca: „Dupa o experienta de succes pe nisa dreptului muncii, am luat decizia strategica de dezvoltare in forta pe zona litigiilor si a consultantei de afaceri. Sinteza experientelor profesionale ale celor trei parteneri este unica pe piata si vom avea inteligenta sa o folosim pentru a ne impune rapid in topul avocaturii de bussines. Principalul instrument prin care vom face asta este calitatea serviciilor noastre, dar si unicitatea lor.

Mara Moga Paler: „Avem, în această asociere, un plan de dezvoltare pe termen lung in care ne propunem ca, unind experiențele noastre individuale, să ne remarcam prin excelenta, dinamism, flexibilitate, spirit practic si inovator si sa devenim un nume de referință pe piața avocaturii de afaceri.

Adrian Toni Neacsu: „E un drum nou pentru mine, pe care am sansa sa-l parcurg alaturi de parteneri in care am incredere si pe care ma bazez pentru o resusita sigura. Oferim servicii unice pe piata avocaturii, prin utilizarea la maximum a carierelor si experientelor noastre profesionale diferite. Litigiile reprezinta o dimensiune importanta a activitatii juridice si este zona de interes in care imi voi concentra eforturile. Cunosc foarte bine activitatea instantelor si a judecatorilor, iar acesta va fi motorul dezvoltarii.

Societatea GILCA NEACSU PALER SCA porneste cu puncte de lucru in Bucuresti, Luxembourg si Focsani.
Sursa: avocatie.ro

Admitere în magistratura – grile si bareme

Institutul National al Magistraturii a dat publicitatii duminica, 25 august 2013, grilele cu subiectele date candidatilor la concursul de admitre la Magistratura (25 iunie – 2 octombrie 2013)

Grila 1

Grila 2

Grila 3

Grila 4

Barem grilele 1-4

Concursul de admitere în magistratură se organizează pentru ocuparea unui număr de 70 de posturi de judecător la judecătorii.

Pentru acest concurs s-au înscris 1258 de candidaţi.

La data de 25 august 2013 s-a desfăşurat proba eliminatorie tip grilă de verificare a cunoştinţelor juridice din cadrul primei etape a concursului la care au participat 1144 de  candidaţi.

A doua probă din cadrul primei etape, constând în testul grilă de verificare a raţionamentului logic, va avea loc la data de 8 septembrie 2013.

Concursul de admitere în magistratură este organizat conform dispoziţiilor art. 33 alin. 1 din Legea nr 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, adoptat prin HCSM nr.279/2012, modificată. La acest concurs participă persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.14 alin. 2 din Legea nr. 303/2204 cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, în funcţiile prevăzute de lege.

Guvernul incheie procedura pentru numirea judecatorului CEDO, in sedinta de astazi 21 august

Executivul va aproba, în şedinţa de Guvern de astazi, o hotărâre privind cele trei propuneri de judecător CEDO, care vor fi înaintate Consiliului Europei pentru desemnarea unui judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Ministerul Justiţiei a transmis Guvernului un Memorandum cu propunerea pentru modificarea listei de candidaturi înaintate Consiliului Europei pentru desemnarea unui judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul retragerii candidaturii Biancăi Guţan şi înlocuirii cu Tudor Panţîru, aflat pe lista de rezervă