Arhive etichetă: DNA

DNA: Modificarea legii avocaturii ar face nule unele probe deja administrate

Modificarea Legii avocaturii ar avea drept consecinţă nulitatea unor probe deja administrate

Adoptarea modificărilor la legea avocaturii „ar avea drept consecinţă nulitatea unor probe deja administrate în dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aflate atât în faza de urmărire penală, cât şi pe rolul instanţelor de judecată”, se arată într-un răspuns transmis, ieri, hotnews.ro de către Direcţia Naţională Anticorupţie.

Potrivit acestuia, adoptarea modificărilor ar crea o exceptare a unor categorii profesionale de la aplicarea dispoziţiilor Codului de Procedură Penală care trebuie să se aplice tuturor persoanelor, indiferent de profesia pe care o exer­cită. Plenul Senatului ar urma să voteze astăzi o serie de modificări propuse la legea organizării şi exercitării profesiei de avocat.

Printre marii beneficiari ai modificărilor propuse la legea avo­caturii ar fi Dan Şova şi Victor Ponta, cercetaţi în calitate de avocaţi, sau avocatul Doru Boştină, trimis în judecată de DNA.

„Adoptarea unor astfel de modificări ar crea o exceptare a unor categorii profesionale de la aplicarea dispoziţiilor Codului de Procedură Penală care trebuie să se aplice tuturor persoanelor, indiferent de profesia pe care o exercită.

Actualul Cod de Procedură Penală asigură suficiente garanţii privind exer­citarea activităţii de avocat, precum şi confidenţialitatea relaţiei avocat-client. În prezent, activităţile care determină efectuarea unor percheziţii sau alte acţiuni investigative la sediul unor cabinete de avocatură se pot realiza doar atunci ”când exis­tă date că avocatul săvârşeşte sau pregăteşte comiterea unei infracţiuni” , astfel de măsuri fiind exercitate cu controlul prealabil al judecătorului.

Adoptarea unui astfel de proiect ar avea drept consecinţă nulitatea unor probe deja administrate în dosarele Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aflate atât în faza de urmărire penală, cât şi pe rolul instanţelor de judecată”, se arată în răspunsul remis hotnews.ro

Sursa: Curierul National

Internship la Societatea de Stiinte Juridice

SOCIETATEA DE STIINTE JURIDICE organizeaza in perioada 01.11.2014-31.10.2015 stagiu de practica (internship) pentru studentii Facultatilor de Drept.

ACTIVITATI
1. Cercetare si documentare juridica
– redactare de materiale si/sau intocmirea de studii juridice pe teme de interes;
– formularea de opinii juridice si/sau comentarii pe marginea unor acte normative de actualitate;
– traduceri juridice;
– analize jurisprudentiale.

2. Monitorizarea unor site-uri si institutii de interes juridic, cum sunt
– Monitorul Oficial;
– Consiliul Superior al Magistraturii;
– Ministerul Justitiei;
– Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si barouri;
– Institutul National al Magistraturii;
– Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor;
– Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
– Comisia Europeana;
– Parlamentul European;
– Site-uri specializate in materie penala (DNA, DIICOT, Parchetul General etc.).

3. PR si organizare de evenimente
– organizarea de evenimente juridice;
– intampinarea participantilor;
– activitati de PR si comunicare;
– follow-up evenimente;
– crearea si actualizarea unor baze de date;
– transcript.

PROGRAM
Studentii desfasoara activitati intre 8 si 16 ore/saptamana, potrivit afinitatilor si aptitudinilor. Activitatea se desfasoara cu precadere online.

BENEFICII
– mentor pe parcursul intregului stagiu de practica;
– vizibilitate in lumea juridica;
– acces la baze de date de specialitate;
– participare gratuita la evenimentele organizate de SSJ si parteneri.

Se elibereaza adeverinta de practica si scrisoare de recomandare.

DOCUMENTE
– scrisoare de intentie (max. 1 pag.);
– CV in format european in limba romana, insotit de fotografie;
– eseu Care este cea mai interesanta lege pentru mine (300-900 cuvinte).

Stagiile de practica se adreseaza tuturor studentilor facultatilor de drept din Romania si Republica Moldova, indiferent de anul de studiu.

Procesul de selectie cuprinde doua etape eliminatorii: selectia pe baza documentelor si interviu. In cadrul interviului se organizeaza un micro-test.

Termen limita: 27 octombrie 2014, ora 21:00

Transmiteti documentele la adresa de e-mail: admin@juridice.r

Preşedintele CCIR, Mihail Vlasov, a fost retinut

Procurorii DNA l-au reţinut pe preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, şi vor cere, miercuri, arestarea lui preventivă, pentru trafic de influenţă.

Mihail Vlasov a fost ridicat marţi seară de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după ce a fost prins în flagrant în timp ce primea aproximativ 200.000 de euro. Suma reprezenta prima tranşă dintr-un milion de euro, bani pe care Vlasov ar fi urmat să-i primească pentru a „aranja” un proces la Curtea de Arbitraj, instituţie aflată în subordinea Camerei de Comerţ, potrivit unor surse judiciare.
După l-au audiat mai multe ore, la sediul DNA, procurorii au emis pe numele lui Mihail Vlasov ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore. Acesta va fi dus, miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă.
Mihail Vlasov, în vârstă de 70 de ani, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României din 2007. În perioada iunie – decembrie 2008 a deţinut şi un mandat de deputat.
Este tatăl a două fete – Vanda Anamaria Vlasov şi creatoarea de modă Ingrid Vlasov – şi socrul fostului ministru de Interne Cristian David (PNL), căsătorit cu cea dintâi.
În 2012 Mihail Vlasov a fost reclamat la DNA pentru corupţie, relatează gandul.info. Un număr de 12 preşedinţi de camere de comerţ din teritoriu au transmis către DNA o plângere penală în care arătau că Vlasov ar fi folosit discreţionar fondurile Camerei de Comerţ.
„Preşedintele CCIR, dl Mihail M. Vlasov a cheltuit, în anul 2011, suma de 12.239.098 lei, existând indicii serioase în sensul că aceşti bani nu au fost cheltuiţi doar în interesul CCIR. Cu ocazia dezbaterilor, în Adunarea din 23 aprilie 2012, a Execuţiei Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al CCIR pe anul 2011 (punctul 3 de pe ordinea de zi), am observat că, în Anexa nr.2 (Execuţia Bugetului de Venituri şi Cheltuieli anul 2011), punctul 4 (Cheltuieli cu serviciile executate de terţi), litera l (fond la dispoziţia Preşedintelui), în coloana intitulată „prevederi 2011″ a fost menţionată suma de 12.400.000 lei, în loc de 6.300.000 lei, asa cum aprobaseră membrii Camerei Naţionale, în Adunarea din data de 19 mai 2011”, se arată în sesizare.

Sursa: curierulnational.ro

Medierea penala – Unul din elementele de noutate din Noul Cod de procedura penala

Faze procesuale si organe judiciare: Procesul penal va avea patru faze: urmarirea penala (care se desfasoara cu privire la fapta imediat dupa sesizare, si apoi cu privire la persoana), camera preliminara, judecata (în prima instanta si, eventual, în calea de atac a apelului) si executarea a hotarârii judecatoresti definitive.

.Organele de urmarire penala sunt procurorul si organele de cercetare penala (cele ale politiei judiciare si cele speciale). În cursul urmaririi penale, drepturile omului sunt ocrotite în mod special: masurile preventive, masurile asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter provizoriu, perchezitia, folosirea tehnicilor speciale de supraveghere vor fi autorizate de judecatorul de drepturi si libertati, care apoi devine incompatibil sa solutioneze cauza pe fond. Acest judecator, la cererea procurorului, procedeaza si la audierea anticipata a martorului daca exista riscul sa nu mai poata fi audiat ulterior în faza de judecata.

Legalitatea probelor administrate si a trimiterii în judecata sunt verificate în termen de cel mult 60 zile de la sesizarea instantei de catre un judecator în cadrul activitatii de camera preliminara, eliminându-se astfel posibilitatea ca mai târziu dosarul sa fie returnat de instanta de judecata la procuror.

Judecata revine completului de judecata alcatuit dintr-un judecator în prima instanta (3 la ICCJ) si doi judecatori în apel (5 la ICCJ).

Competenta: S-a restrâns categoria infractiunilor pentru care procurorul era obligat sa efectueze urmarire penala proprie.

Tribunalul nu va mai judeca cai de atac, ci de la Judecatorii si Tribunale, hotarârile vor fi apelate doar la curtea de apel. Se desfiinteaza Tribunalul Militar Teritorial si parchetul aferent. Daca urmarirea penala este efectuata de DNA, procurorul DNA trebuie sa participe la solutionarea oricarei plângeri, cereri, contestatii.

Dupa începerea cercetarii judecatoresti nu mai este posibila declinarea de competenta decât în favoarea unei instante superioare. Daca un demnitar al statului este judecat de ICCJ, demisia lui din acea calitate nu va mai atrage schimbarea instantei, daca fapta are legatura cu atributiile de serviciu sau deja s-a pronuntat prima hotarâre. Justitia este lasata aproape de cetatean chiar si în caz de stramutare: astfel, un dosar se poate muta de ICCJ de la o curte de apel doar la o alta învecinata, iar stramutarea de la o judecatorie sau un tribunal se dispune de curtea de apel doar la o instanta din circumscriptia ei si numai pentru suspiciuni care vizeaza impartialitatea tuturor judecatorilor instantei. Si procurorul poate cere de acum recuzarea judecatorului si stramutarea judecarii cauzelor, pastrând de asemenea dreptul de a cere desemnarea unei alte instante înainte de emiterea rechizitoriului.

Partile si subiectii procesuali principali: Victima infractiunii este introdusa în proces ca persoana vatamata, iar daca nu vrea sa participe, trebuie sa declare expres acest lucru, caz în care va putea fi audiata ca martor; când pretinde repararea prejudiciului, persoana vatamata se numeste parte civila.

Persoana cercetata se va numi suspect, iar când se pune în miscarea actiunea penala împotriva lui va fi inculpat. Asiguratorul va fi parte responsabila civilmente.

Masuri preventive: Retinerea poate fi dispusa de politist sau procuror pe 24 ore cu privire la suspect sau inculpat.

Controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune nu mai sunt acum masuri subsecvente arestarii preventive, ci alternative la arestare; ele se dispun în fiecare faza procesuala de cel care exercita functia respectiva; cautiunea este de minim 1.000 lei.

Apare o noua masura preventiva: arestul la domiciliu, pe care o poate dispune doar un judecator pe 30 zile în cursul urmaririi penale, respectiv pe durata nedeterminata în cursul judecatii.

Arestarea se poate dispune numai în patru situatii (fuga, influentare martori, presiuni victima, alta infractiune), iar pe motivul pericolului pentru ordinea publica o persoana poate fi arestata numai în cazul suspectarii de comitere a unor infractiuni foarte grave enumerate expres de lege. Masura se ia pentru 30 zile cu posibilitatea prelungirii, fara a depasi 180 zile în cursul urmaririi penale, respectiv jumatatea maximului special (dar fara a depasi 5 ani) în faza de prima instanta.

Cu exceptia retinerii care se poate dispune daca sunt indicii temeinice sau probe care sa fundamenteze o suspiciune rezonabila cu privire la comiterea faptei, pentru celelalte masuri sunt necesare neaparat probe. Împotriva Doar retinerii se poate face plângere la procuror, iar împotriva celorlalte masuri numai contestatie la judecator.

Forme restrânse ale procesului: Va fi posibila desfasurarea unui proces în forma abreviata: în faza de urmarire penala, pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani închisoare, între procuror si inculpat se poate încheia un acord de recunoastere a vinovatiei daca inculpatul recunoaste fapta, accepta încadrarea juridica, si e de acord cu cuantumul pedepsei si modul de executare propuse de procuror; acordul va fi avizat de procurorul ierarhic superior si va fi încuviintat de instanta de judecata.

E posibil ca procesul sa se desfasoare în forma simplificata: în fata instantei, pentru orice infractiune în afara de cele sanctionate cu detentiune pe viata, inculpatul poate recunoaste învinuirea si judecata sa se faca pe baza probelor administrate în faza de urmarire penala, caz în care se vor reduce cu o treime limitele de pedeapsa legale.

Nesanctionarea inculpatului: Pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani, procurorul poate decide în anumite conditii sa renunte la urmarirea penala daca nu exista interes public (principiul oportunitatii urmaririi penale), dispunând ca inculpatul sa îndeplineasca anumite obligatii.

Daca dosarul ajunge totusi în fata instantei, aceasta poate decide renuntarea la aplicarea pedepsei aplicând un avertisment daca pedeapsa legala este pâna în 5 ani. Pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani si daca pedeapsa stabilita este amenda sau închisoare de cel mult 2 ani, judecatorul poate constata vinovatia inculpatului si acorda un termen de doi ani în care el sa îndeplineasca anumite obligatii, iar la finalul perioadei va decide daca va mai aplica pedeapsa – amânarea aplicarii pedepsei.

Apararea are noi drepturi si obligatii fata de acum: avocatul are dreptul sa participe la audierea oricarei persoane în cursul procesului si are acces la dosar oricând, limitarea acestui drept fiind foarte stricta; ca urmare, nici nu mai este obligatorie prezentarea materialului de urmarire penala.

Când avocatul ales nu se prezinta si este înlocuit de unul din oficiu, acestuia i se da un termen pentru a pregati apararea, care în faza de judecata este de minim 3 zile. Daca persoana ascultata de organul judiciar este obosita sau bolnava si îi este afectata astfel capacitatea fizica sau psihica, se întrerupe audierea. Atunci când inculpatul este trimis în judecata, lui i se va comunica rechizitoriul. Partilor li se comunica sub semnatura drepturile si obligatiile procesuale. Orice audiere în aceasta faza procesuala este, de regula, înregistrata audio sau chiar audiovideo, în declaratia luata se consemneaza cine a pus întrebarea si se semneaza declaratia de avocatii tuturor partilor, prezenti.

Medierea: Dreptul la un mediator se comunica partilor si subiectilor procesuali principali înainte de audiere. Exista în continuare posibilitatea ca victima si infractorul sa încheie întelegeri cu privire la pretentiile civile, fie direct între ele (tranzactie), fie prin intermediul unui tert (mediere civila în procesul penala) – în latura civila a procesului aceasta va duce la solutionarea actiunii civile potrivit vointei partilor, iar în latura penala a procesului va constitui un element ca judecatorul sa dispuna renuntarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicarii pedepsei, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ori sa retina circumstante atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime si chiar sa dispuna liberarea conditionata a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei.

Noul cod permite si medierea penala, iar din acest punct de vedere vor exista doua categorii de infractiuni. O prima categorie este cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor si victima va împiedica începerea sau desfasurarea procesului penal (infractiunile urmaribile la plângerea prealabila si cele urmaribile din oficiu dar pentru care este posibila împacarea). O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul sa renunte la urmarirea penala si sa acorde infractorului un termen de 9 luni în care sa îndeplineasca obligatiile asumate prin acord.

Sesizarea organului judiciar: Apar modificari la plângerea prealabila: de la termenul de 2 luni de la data cunoasterii faptuitorului se trece la termenul de 3 luni de la data cunoasterii comiterii faptei.

Celeritate: Sunt prevederi care va duce la urgentarea solutionarii unui dosar: Când dosarul ajunge în fata completului de judecata dupa ce a trecut de camera preliminara, cauza nu mai poate fi restituita la procuror. Orice schimbare de domiciliu a partii se comunica în 3 zile, altfel citarea ei la domiciliul initial ramâne valabila. Daca inculpatul este arestat, termenele de judecata se dau la interval de maxim 7 zile. Inculpatul arestat poate solicita sa fie judecat în lipsa. Se poate acorda doar un singur termen pentru angajarea aparatorului. În faza de judecata se vor readministra probele din faza de urmarire penala numai daca acestea sunt contestate. Daca urmarirea penala sau judecata în prima instanta dureaza mai mult de un an, respectiv în apel dureaza mai mult de 6 luni, se poate face contestatie cu privire la durata la judecatorul de drepturi si libertati, respectiv la instanta ierarhic superioara.

Minorii: Daca victima este o persoana fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa, acordarea asistentei juridice este obligatorie. Pentru minorul pagubit, procurorul este cel care poate exercita actiunea civila daca nu o face reprezentantul legal.

Daca suspectul/inculpatul este minor, în proces se citeaza Directia generala de asistenta sociala si protectie a minorului (în faza de urmarire penala), respectiv Serviciul de probatiune (în faza de judecata) si e obligatorie efectuarea unui referat de evaluare de catre acest serviciu. Retinerea si arestarea pot fi dispune numai exceptional. Minorii pot fi condamnati doar la masuri educative neprivative sau privative de libertate.

Solutionare: Procurorul poate dispune netrimiterea în judecata prin clasare (când sunt impedimente legale la declansarea sau desfasurarea urmaririi penale) sau renuntare la urmarirea penala (când nu exista interes public) – aceste solutii pot fi atacate cu plângere la judecatorul de camera preliminara. Trimiterea în judecata se dispune prin rechizitoriu, si numai ulterior punerii în miscare a actiunii penale prin ordonanta care se emite obligatoriu când exista probe de vinovatie a inculpatului.

În fata instantei de judecata sarcina probei revine în principal acuzarii, iar inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Probele nelegal obtinute sunt excluse din proces. Instanta poate dispune achitarea sau încetarea procesului penal, respectiv condamnarea (numai când îsi formeaza convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice îndoiala rezonabila), amânarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedepsei.

Atunci când stabileste anumite obligatii în sarcina sa, procurorul, respectiv instanta de judecata pot stabili prestarea unei munci în folosul comunitatii numai cu acordul inculpatului/condamnatului (ca obligatie în caz de renuntare la urmarire penala, de amânare a executarii pedepsei sau de renuntare la aplicarea pedepsei, respectiv în caz de înlocuire a amenzii penale neplatite din motive neimputabile). Atunci când amenda penala nu se plateste cu rea-credinta, sanctiunea este înlocuirea ei în închisoarea.

Cai de atac: Dispare calea de atac a recursului, astfel ca sentintele pronuntate în prima instanta vor putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv în întregime. Hotarârea astfel pronuntata este definitiva si se pune în executare. Numai pentru 5 motive care vizeaza doar legalitatea poate fi exercitata calea extraordinara de atac numita recurs în casatie, care se solutioneaza de ICCJ. Mai sunt cai extraordinare contestatia în anulare (pentru vicii de procedura, nelegala constituire sau compunere a completului, lipsa asistentei juridice) si revizuirea (pentru aspecte noi, ivite ulterior pronuntarii hotarârii definitive, inclusiv declararea ca neconstitutionala a textului de lege pe care s-a întemeiat hotarârea definitiva sau statul român a fost condamnat la CEDO), care se depune numai la instanta. Un proces poate fi redeschis numai la cererea persoanei condamnare în lipsa, daca nu a stiut de proces.

Practica unitara: Ca si pâna acum, pentru solutii definitive diferite în ce priveste dezlegarea unor probleme de drept, ICCJ poate fi sesizata sa pronunte o decizie în interesul legii. Noul cod prevede ca pentru procesele pe rol, instantei de control judiciar unde se afla cauza poate sesiza de asemenea ICCJ pentru a pronunta o hotarâre prealabila cu privire la chestiunea în drept ce comporta discutii.

Executarea Executarea pedepsei închisorii poate fi amânata sau întrerupta numai pentru doua motive: boala grava care nu poate fi tratata nici în sistemul penitenciar, nici sub paza permanenta în sistemul civil si daca lasarea în libertate a condamnatului nu prezinta pericol pentru ordinea publica; starea de graviditate sau copil mai mic de un an. S-a eliminat cazul privind considerentele familiale sau de la locul de munca. Judecator Cristi Danilet
Sursa: cristidanilet.wordpress.com

DNA: Punct de vedere privind NOILE CODURI

Directia Nationala Anticoruptie isi exprima deosebita ingrijorare privind intrarea in vigoare a NOILE CODURI, in forma adoptata de Parlament, a prevederilor Noului Cod Penal si ale Noului Cod de Procedura Penala la data de 1 februarie 2014, situatie in care exista un risc major ca eficienta investigatiilor in cauzele de coruptie sa fie semnificativ diminuata.

Astfel, urmatoarele situatii reprezinta exemple in sensul celor sus mentionate:
1. Intrarea in vigoare a noului Cod penal in forma actuala ar inlatura raspunderea penala a unor persoane acuzate de savarsirea infractiunii de inselaciune care a produs consecinte deosebit de grave.
Faptele mentionate sunt sanctionate in prezent cu inchisoare de la 10 la 20 de ani, iar in noua reglementare vor fi pedepsite cu inchisoare de la unu la 5 ani, astfel incat termenul de prescriptie a raspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani.
Avand in vedere ca multe inselaciuni comise in dauna statului, precum cele savarsite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate dupa multi ani de la savarsire, prevederea din Noul Cod penal va impiedica tragerea la raspundere a autorilor unor asemenea fapte.
Aplicarea normelor de drept penal se face in considerarea principiului legii mai favorabile, astfel incat intrarea in vigoare a textului in aceasta forma chiar pentru o singura zi va determina incetarea procesului penal in cauze avand acest obiect.
Din estimarile Directiei Nationale Anticoruptie, 12 cauze aflate pe rolul instantelor sunt in situatia de a fi inchise in cursul anului 2014, iar 23 in cursul anului 2015, ca urmare a micsorarii limitelor de pedeapsa reglementate de noul cod. Totodata, in 64 de cauze aflate in curs de urmarire penala la Directia Nationala Anticoruptie urmeaza sa se implineasca termenul de prescriptie a raspunderii penale din acelasi motiv.
Totodata, persoanele condamnate definitiv pentru infractiuni de inselaciune cu consecinte deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile si de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de inchisoare.
2. Dispozitiile referitoare la efectuarea urmaririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie sa ii fie adusa la cunostinta suspectului aceasta calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigatie.
Reglementarea a fost criticata de catre practicieni intrucat poate fi interpretata in sensul ca persoana cercetata devine suspect si trebuie anuntata in momentul in care exista indicii rezonabile ca a savarsit o infractiune, ceea lipseste de eficienta metode de investigatie precum interceptarea comunicatiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire.
3. Prevederile noului Cod de procedura penala lipsesc de eficienta corpul de specialisti care functioneaza in cadrul organelor de urmarire penala, in conditiile in care rapoartele de constatare intocmite de acestia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie inlocuirea lor cu un raport de expertiza.
Astfel, dupa intocmirea unui raport de constatare este obligatorie efectuarea unei expertize ori de cate ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de catre inculpat.
Noua reglementare incalca principiul constitutional potrivit caruia judecatorul sau procurorul administreaza probe numai atunci cand sunt necesare pentru aflarea adevarului, instituind obligatia de a administra proba cu expertiza ori de cate ori un inculpat solicita acest lucru.
In acest mod, se creeaza premisa tergiversarii cauzelor complexe, prin administrarea automata a unui mijloc de proba costisitor si care presupune un timp indelungat, fara a fi asigurate resurse corespunzatoare in bugetul organelor judiciare.
4. Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la masurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi si care sunt in curs si nu reglementeaza situatia persoanelor impotriva carora s-a dispus inceperea urmaririi penale potrivit vechilor dispozitii, ceea ce va genera dificultati de interpretare in practica.
Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este inlocuita cu institutia supravegherii tehnice, iar regimul interceptarilor efectuate pana in prezent in raport cu noua institutie nu este suficient reglementat.
Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA si DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au inaintat Ministerului Justitiei in cursul lunii noiembrie 2013, in vederea initierii unui act normativ care sa modifice prevederile care pot sa genereze obstacole in combaterea faptelor de coruptie.
Pana in acest moment, Directia Nationala Anticoruptie nu a primit un raspuns oficial cu privire la propunerile formulate.
De altfel, si Raportul tehnic privind progresele Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (M.C.V) al Comisiei Europene, dat publicitatii la data de 22 ianuarie 2014, face referire atat la ingrijorarile exprimate de cele doua institutii raportat la restrictiile privind noile metode de investigare, cat si la scurtarea perioadei de prescriptie a raspunderii penale in procesele aflate in desfasurare.
Sursa: juristpedia.ro

Senatul si-a exprimat opinia privind propunerea de Regulament de instituire a Parchetului European

In Monitorul Oficial nr. 667 din 31 octombrie 2013 a fost publicata Hotararea nr. 60/2013 a Senatului cu privire la propunerea de Regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European COM (2013) 534 final.

In cadrul actului normativ se arata:

Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a fost sesizata, prin Adresa XIX/260 din 18 septembrie 2013, pentru elaborarea unui raport comun impreuna cu Comisia pentru Afaceri Europene asupra propunerii de Regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European – COM (2013) 534 final, in vederea exercitarii controlului parlamentar cu privire la un proiect de act legislativ, conform atributiilor stabilite prin Protocolul (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Instituirea Parchetului European este prevazuta in Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE) in contextul spatiului de libertate, securitate si justitie. Tratatul prevede in mod expres ca Parchetul European sa fie infiintat pornind de la Eurojust, ceea ce implica faptul ca prezentul regulament ar trebui sa stabileasca legaturi intre aceste organisme. Tratatul prevede ca mandatul Parchetului European este acela de a combate infractiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

Conform initiatorilor, aceasta propunere de regulament apare in contextul in care urmarirea penala a infractiunilor impotriva bugetului UE este in prezent de competenta exclusiva a statelor membre si in acest domeniu nu exista nicio autoritate la nivel european a Uniunii. Desi prejudiciul potential al acestor infractiuni este foarte important, acestea nu sunt intotdeauna cercetate si urmarite in justitie de autoritatile nationale competente, intrucat resursele autoritatilor de asigurare a respectarii legii sunt limitate. Prin urmare, eforturile autoritatilor nationale de asigurare a respectarii legii raman adesea fragmentate in acest domeniu, iar dimensiunea transfrontaliera a acestor infractiuni scapa, de obicei, de atentia autoritatilor.

Desi tratarea cazurilor transfrontaliere de frauda presupune cercetari si urmariri penale strans coordonate si eficiente la nivel european, nivelurile actuale de schimb de informatii si coordonare nu sunt suficiente pentru a realiza acest lucru, in ciuda eforturilor intensificate ale organismelor Uniunii, cum ar fi Eurojust, Europol si Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF). Coordonarea, cooperarea si schimbul de informatii intampina numeroase probleme si limitari din cauza repartizarii responsabilitatilor intre autoritati apartinand mai multor jurisdictii teritoriale si functionale. Zilnic apar lacune in actiunile judiciare de combatere a fraudei la diferite niveluri si intre diferite autoritati, fapt care constituie un impediment major pentru cercetarea si urmarirea penala efectiva a infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

Temeiul juridic al propunerii este articolul 86 din tratat.

Conform primului alineat al acestui articol, „pentru combaterea infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, Consiliul, hotarand prin regulamente in conformitate cu o procedura legislativa speciala, poate institui un Parchet European, pornind de la Eurojust. Consiliul hotaraste in unanimitate, dupa aprobarea Parlamentului European“.

Al doilea alineat al acestei dispozitii defineste responsabilitatea Parchetului European, dupa cum urmeaza: „Parchetul European are competenta de a cerceta, de a urmari si de a trimite in judecata, dupa caz in colaborare cu Europol, autorii si coautorii infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, in conformitate cu normele stabilite in regulamentul prevazut la alineatul (1). Parchetul European exercita in fata instantelor competente ale statelor membre actiunea publica in legatura cu aceste infractiuni.“

In final, alineatul (3) al articolului 86 din tratat defineste domeniul de aplicare material al regulamentelor care urmeaza a fi adoptate in conformitate cu acesta: „Regulamentele prevazute la alineatul (1) stabilesc statutul Parchetului European, conditiile de exercitare a atributiilor acestuia, regulamentul de procedura aplicabil activitatilor sale, precum si normele care reglementeaza admisibilitatea probelor si normele aplicabile controlului jurisdictional al actelor de procedura adoptate in exercitarea atributiilor sale.“

Sintetizand, astfel cum reiese si din punctul de vedere transmis de Ministerul Justitiei, se poate considera ca se pun bazele crearii, pentru prima data, a unei entitati la nivel european care va avea competentele si resursele necesare pentru a cerceta, a urmari penal si a trimite in judecata persoanele invinuite de savarsirea infractiunilor de frauda sau de alte activitati ilicite care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, atat la nivel national, cat si transfrontalier, marcandu-se astfel un punct de cotitura in construirea spatiului de libertate, securitate si justitie in UE.

Conform propunerii de regulament, Parchetul European este instituit ca organism al Uniunii cu structura descentralizata, are personalitate juridica, cuprinde procurorul european, adjunctii acestuia, personalul care ii sprijina in executarea sarcinilor lor in conformitate cu prezentul regulament, precum si procurorii europeni delegati stabiliti in statele membre.

Parchetul European este condus de procurorul european, care conduce si organizeaza activitatile parchetului. Procurorul european este sprijinit de 4 adjuncti.

Procurorul european reprezinta Parchetul European inaintea institutiilor Uniunii, statelor membre si partilor terte, este numit de Consiliu, cu aprobarea Parlamentului European, pentru un mandat de 8 ani, care nu poate fi reinnoit. Procurorul european este ales dintre personalitatile care ofera toate garantiile de independenta si care intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea celor mai inalte functii jurisdictionale si experienta relevanta ca procuror.

Procurorul european raspunde in fata Parlamentului European, Consiliului si Comisiei Europene pentru activitatile generale ale Parchetului European, in special prin prezentarea unui raport anual. Si din punctul de vedere al prelucrarii neautorizate sau incorecte a datelor cu caracter personal este prevazut faptul ca Parchetul European raspunde, in conformitate cu articolul 340 din tratat, pentru orice fel de prejudiciu cauzat unei persoane, care rezulta din prelucrarea neautorizata sau incorecta a datelor de catre EPPO.

Ca principii fundamentale ale activitatii Parchetului European, amintim:

  • respectarea drepturilor consacrate in Carta drepturilor fundamentale a UE;
  • proportionalitatea;
  • aplicarea, in principal, a prezentului regulament si, in subsidiar, a legii nationale (a SM unde se desfasoara cercetarea/urmarirea penala). In caz de conflict intre legea nationala si Regulament, acesta din urma primeaza;
  • competenta exclusiva pentru cercetarea si urmarirea penala a infractiunilor impotriva intereselor financiare ale UE;
  • impartialitatea in instrumentarea cauzelor, cu strangerea tuturor probelor relevante, atat in acuzare, cat si in aparare;
  • celeritatea cercetarii si urmaririi penale. Propunerea de regulament a fost transmisa de cele doua comisii, pentru exprimarea unui punct de vedere, catre urmatoarele institutii/autoritati ale statului roman: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Externe, precum si la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.

Consiliul Superior al Magistraturii a analizat cele doua proiecte de acte europene cu caracter legislativ in sedinta plenului sau din data de 8 octombrie 2013, prilej cu care a exprimat un punct de vedere cu mai multe aprecieri referitoare la impactul pe care acest regulament il va avea asupra organizarii judiciare, a statutului magistratilor din Romania, a procedurii de numire a procurorului european delegat de catre tara noastra, a necesitatii de modificare a competentelor D.N.A., precum si, in consecinta, a redefinirii si adaptarii rolului C.S.M. dupa intrarea in vigoare a acestei propuneri de regulament.

Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, prin Adresa nr. 0018897 din 25 septembrie 2013, a comunicat faptul ca nu are observatii asupra capitolelor care vizeaza prelucrarea datelor cu caracter personal.

Cu ocazia analizarii punctului de vedere transmis de Ministerul Justitiei conform caruia prezenta propunere respecta principiile subsidiaritatii si al proportionalitatii, s-a luat act de faptul ca pozitia Romaniei este preliminara, proiectul instrumentului fiind in continuare in curs de analiza si consultare, si se are in vedere ca specificul proiectului de Regulament de instituire a Parchetului European presupune insa dezbaterea actului normativ in cadrul unui grup de experti tehnici (avand in vedere numeroasele probleme legate de structura, competenta si modul de functionare a institutiei, statutul procurorilor din cadrul EPPO, procedura de efectuare a investigatiilor, legea aplicabila, regulile de admisibilitate a probelor, competenta instantelor nationale, controlul judecatoresc al actelor EPP si recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de statele membre).

De altfel, aceste preocupari reies ca observatii si propuneri si din punctul de vedere transmis de procurorul general, domnul Tiberiu-Mihail Nitu, in ceea ce priveste: Structura Parchetului European; Statutul procurorilor din cadrul Parchetului European, precum si Procedura privind cercetarea, urmarirea penala si faza de judecata.

Cele mai relevante dintre acestea se refera la:

  • includerea unor prevederi care sa instituie mai multe garantii in sensul egalitatii de sanse a tuturor procurorilor delegati indiferent de marimea populatiei statului reprezentat, de a putea fi alesi in randul celor 5 procurori europeni delegati care, in conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1, impreuna cu procurorul european si cei 4 adjuncti, vor participa la adoptarea normelor interne de procedura ale Parchetului European;
  • instituirea unor proceduri referitoare la: recuperarea prejudiciilor cauzate persoanelor cercetate sau trimise in judecata nelegal sau abuziv; recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de catre statele membre; investigatiile efectuate de structura centrala a Parchetului European in cursul urmaririi penale.

Comisia pentru afaceri europene in sedinta sa din data de 8 octombrie 2013 a constatat, cu majoritate de voturi, ca propunerea de regulament respecta principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. La dezbateri a participat din partea Ministerului Afacerilor Interne domnul secretar de stat Marian Tutilescu.

In sedinta din 22 octombrie 2013, Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a luat in dezbatere proiectul de regulament, constatand, cu unanimitate de voturi, ca propunerea de regulament respecta principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. La dezbateri a participat, in conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotararea Senatului nr. 28/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, doamna Madalina Manolache, director in cadrul Ministerului Justitiei, care a sustinut adoptarea prezentei, propuneri de act european cu caracter legislativ.

In cadrul dezbaterilor s-a reliefat faptul ca, dezbaterile pe grupurile de lucru fiind inca in stadiu incipient, urmeaza a fi avuta in vedere corelarea mai multor aspecte tehnice in optiunile de reglementare privind: dualismul care poate afecta raspunderea procurorului european delegat, procedura de numire a acestuia, legea penala aplicabila, recuperarea prejudiciului suferit de statele membre etc.

Analizand concordanta si impactul acestui proiect de regulament in ceea ce priveste reglementarile nationale existente, membrii celor doua comisii au adoptat urmatoarea observatie:

Pentru conformitate cu dispozitiile legislatiei nationale referitoare la organizarea judiciara nationala si, in speta, cu modul de dobandire a calitatii de magistrat (procuror) se propune eliminarea urmatoarei sintagme: „………. in cazul in care, la data numirii ca procuror european delegat, acesta nu avea deja acest statut.“ din teza a III-a a alin. 2 al art. 10 – Numirea si eliberarea procurorilor europeni delegati, textul fiind modificat astfel:

„(2) Procurorii europeni delegati intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea celor mai inalte functii jurisdictionale si o experienta relevanta ca procuror. Independenta lor trebuie sa fie dincolo de orice indoiala. Statele membre isi desemneaza procurorul european delegat dintre procurorii avand acest statut, potrivit dreptului intern.“

Consideram ca este necesar ca selectarea procurorului european delegat sa nu se poata face decat din randul procurorilor care au dobandit acest statut conform dreptului national, respectiv, in cazul Romaniei, numai prin concurs de admitere in magistratura.

In caz contrar, dobandirea in mod automat a statutului de procuror, potrivit dreptului intern, odata cu dobandirea calitatii de procuror european delegat, ar reprezenta o ingerinta in organizarea judiciara a statelor membre, incalcand principiul subsidiaritatii.

Membrii celor doua comisii au constatat ca, in ceea ce priveste actul supus dezbaterii, cu exceptia prevederii amendate mai sus, respecta principiul subsidiaritatii. Indeplinirea obiectivelor propuse prin noul regulament nu poate fi realizata in mod satisfacator doar la nivelul statelor membre, atingerea acestora putand fi mai bine realizata la nivelul Uniunii, printr-o actiune concertata, in cadrul unui sistem unitar.

De asemenea, se considera ca proiectul de regulament respecta principiul proportionalitatii, deoarece domeniul sau de aplicare se limiteaza la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor, optiunile alese fiind, in general, cele mai putin intruzive pentru sistemele juridice si structurile institutionale ale statelor membre.
Sursa: infolegal.ro