Arhive etichetă: Camera Deputaţilor

Proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice intra in dezbatere in Camera Deputatilor

Proiectul legii insolventei persoanelor fizice, care are aviz favorabil de la Guvern, a atins termenul de in Senat luni si va merge in dezbatere la Camera Deputatilor, acolo unde se mai afla si alte astfel de initiative.

Proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice initiat de mai multi parlamentari PSD (si cativa de la alte partide) a trecut prin adoptare tacita de Senat, prima camera sesizata, dupa ce a fost atins termenul limita de adoptare din 8 decembrie. Cel mai probabil, avand in vedere procedura, Senatul va lua act de atingerea termenului de adoptare in sedinta de saptamana viitoare si va transmite mai departe proiectul de lege catre Camera deputatilor.

Aceasta este singura propunere de reglementare a insolventei persoanelor fizice care a primit aviz favorabil de la Guvern. În Camera deputatilor, decisiva, exista mai multe astfel de initiative, majoritatea vechi de 4 ani, care au trecut prin adoptare tacita de Senat, dar nu au mai fost dezbatute, dupa ce guvernul a asumat ca nu le va aproba in fata organismelor internationale, Fondul Monetar International si Comisia Europeana, la presiunea bancilor si a Bancii centrale.

Sursa: Economica.net

Codul muncii s-ar putea modifica: Concediul medical nu va diminua durata concediului de odihna anual

Propunerea legislativa aflata in discutie a fost respinsa de Senat si apoi a fost transmisa Camerei Deputatilor, unde a primit avize favorabile de la Comisia juridica, cea pentru egalitate de sanse si cea pentru drepturile omului, iar Comisia pentru munca a propus adoptarea proiectului cu anumite amendamente.

Propunerea legislativa a fost inscrisa pe ordinea de zi a sedintelor deputatilor inca din vara, dar acestia n-au apucat inca sa se pronunte asupra ei prin vot decisiv, Camera Deputatilor fiind Camera decizionala in acest caz.

Ce modificari s-ar putea face la Codul muncii

In prezent, potrivit Codului muncii, concediul de odihna „se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic”. Prin proiectul de act normativ se propune eliminarea acestei sintagme. Astfel, dispozitia respectiva va prevede doar ca durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.

De asemenea, in proiect se mentioneaza ca, la stabilirea duratei concediului de odihna, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate sa fie considerate perioade de activitate prestata.

Concret, initiatorii au propus ca durata concediului medical sa nu afecteze durata concediului de odihna.

Daca incapacitatea temporara de munca sau concediul de maternitate vor interveni in timpul concediului de odihna, acesta se va intrerupe si salariatul isi va lua zilele neefectuate dupa iesirea din concediul medical sau de maternitate. Daca acest lucru nu va fi posibil, zilele neefectuate din concediul de odihna vor fi reprogramate.

Totodata, in Codul muncii ar urma sa fie introdusa si precizarea conform careia salariatul va avea dreptul la concediu de odihna chiar si in situatia in care concediul medical se intinde pe durata unui intreg an calendaristic. In aceasta situatie, angajatorul va fi obligat sa acorde concediul de odihna intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care salariatul s-a aflat in concediu medical.

Referitor la salariatii care, din motive justificate, nu-si vor putea lua integral sau partial concediul de odihna la care aveau dreptul intr-un an, angajatorii vor fi obligati sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.

Potrivit prevederilor propuse, se va mai stabili ca absentele nemotivate de la munca siconcediile fara plata vor fi scazute din vechimea in munca. Exceptie vor face concediile fara plata pentru formare profesionala.

Codul muncii, in dezacord cu reglementarile europene

Propunerea legislativa aflata la Camera Deputatilor vine in contextul in care exista o directiva europeana care prevede ca durata concediului de odihna nu este afectata de durata concediului medical, despre care specialistii din cadrul Forumului AvocatNet.ro au precizat in acest articol.

Mai exact, in Forumul AvocatNet.ro a fost deschis recent un subiect referitor la situatia in care concediul medical modifica sau nu numarul zilelor de concediu de odihna la care are dreptul un salariat. In acest sens, avocatul si consultantul Catalin Predut din cadrul casei de avocatura cu acelasi nume a precizat: „In conformitate cu prevederile Directivei 2003/88/CE, durata concediului medical nu reduce durata concediului de odihna cuvenit”. Astfel, perioada in care o persoana se afla in concediu medical este considerata a fi perioada lucrata, care se ia in calcul la stabilirea duratei concediului de odihna.

Informatia a fost confirmata si de consilierul juridic Cornel Vasile, care a amintit de hotararea preliminara pronuntata de Curtea Europeana de Justitie (CJUE) privind interpretarea dispozitiilor art. 7 din Directiva 2003/88/CE. Potrivit specialistului, Curtea a statuat in 2009 ca salariatul nu-si pierde dreptul la concediul de odihna chiar daca s-a aflat in concediu medical un intreg an calendaristic.

Cornel Vasile a amintit pe forum si cu alta ocazie urmatorul aspect: „Angajatorii trebuie sa tina seama de aceste prevederi europene (…) si sa nu diminueze numarul zilelor de concediu de odihna daca salariatul a fost in incapacitate temporara de munca, indiferent de numarul zilelor de concediu medical acordate de medic”.

Potrivit expunerii de motive a propunerii legislative, articolul 7 din Directiva 2003/88/CEstabileste: „statele membre iau masurile necesare pentru ca orice lucrator sa beneficieze de un concediu anual platit de cel putin patru saptamani in conformitate cu conditiile de obtinere si de acordare a concediilor prevazute de legislatiile si practicile nationale”.

In plus, initiatorii proiectului scriu ca, astfel cum a stabilit CJUE in mai multe randuri, statele membre sunt obligate sa interpreteze aceste norme si sa isi organizeze ordinea juridica interna astfel incat absentele de la munca pentru caz de boala sa nu aduca atingere dreptului la o perioada minima de concediu anual platit.

Totodata, de retinut este ca in Constitutia Romaniei se stabileste ca prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriuau prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne.

Salariatii nu pot renunta la concediul de odihna

Potrivit Codului muncii, dreptul la concediul de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor, iar acesta nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Salariatii au dreptul la un concediu de odihna de cel putin 20 de zile lucratoare, iar acesta se efectueaza in fiecare an.

In afara de durata normala, se acorda inca cel putin trei zile in cazul salariatilor care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, in cazul nevazatorilor sau altor persoane cu handicap, precum si in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani.

Efectuarea concediului de odihna in anul urmator este permisa doar in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.

In cazul salariatilor care intr-un an calendaristic nu si-au luat integral concediul de odihna la care aveau dreptul, angajatorii sunt obligati sa le acorde concediu pana la sfarsitul anului urmator.

Tot Codul muncii stabileste ca sarbatorile legale in care nu se lucreaza si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil NU sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa doar la incetarea contractului individual de munca.

Sursa: avocatnet.ro

Cursuri intensive de MANAGEMENT PARLAMENTAR 10-14 NOIEMBRIE 2014

untitledLumea secolului XXI, o lume complexă, dinamică şi convulsivă este confruntată cu matricea imprevizibilă a unui context geopolitic conturat de paradigma clasică a relaţiilor internaţionale, conturând vulnerabilitatea acestora de natură politică, militară, economică, juridică, socială şi ecologică. Este complexul în care managementul parlamentar îşi defineşte rolul său esenţial în decelarea necunoscutelor din structura unei ecuaţii cu ale sale coordonate definite de diplomaţie, branding diplomatic, transformarea sistemului internaţional, diplomaţia parlamentară şi intelligence-ul de securitate naţională.

Societatea umană este chemată să prefigureze capacitatea de a părăsi eventuale căi greşite, găsind în acelaşi timp forţa interioară de a învinge tendinţele de încremenire dogmatică, neconfundând supleţea spirituală cu versatilitatea.
Ambasador, senator, deputat, prof.univ.dr. ŞTEFAN GLĂVAN Preşedinte de onoare al Centrului de Strategii Aplicate

Programul cursurilor:
Comunicare politică & analiza discursului politic – lect.univ.dr. MIHAI MARCOCI
Marketing electoral – SARMIZA ANDRONIC – Expert în comunicare, branding politic și marketing electoral
Imagine şi branding politic – Ambasador, eseist şi om politic Theodor Paleologu
Diplomaţie parlamentară – Ambasador, senator, deputat, prof.univ.dr. ŞTEFAN GLĂVAN – Preşedinte al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor în perioada 2004-2008
Legistică formală – Doctor în drept, Director Direcţia legislativă a Camerei Deputaţilor, LAURA RITEŞ

Înscrierile se fac prin transmiterea unui e-mail cu datele de contact ale cursanţilor la valeriua@gmail.com (Nume/Prenume/Iniţiala tatălui, date de contact, student/angajat)
Coordonator proiect: Valeriu Antonovici tel. 0726 18 69 11
Cursurile se vor desfăşura la Camera de Comerţ şi Industrie a României, Bd. Octavian Goga nr. 2, Sector 3, Bucureşti, 030982, România, Amfiteatrul Albastru (intrarea E, mezanin) http://www.strategiiaplicate.ro/ Cost cursuri 450 lei (pentru studenţi 250 lei) Luni-vineri orele 17.00-20.00

Modificarea articolelor 276 si 277 din Codul Penal adoptata tacit de Senat

Senatul a adoptat tacit un amendament propus de senatorul PSD Serban Nicolae, care prevede ca orice cetatean care dezvaluie informatii din dosarele penale sa fie pedepsit cu pana la trei ani de inchisoare. Nicolae a depus o modificare a Codului Penal prin care sustine ca dezvaluirea de informatii nepublice din dosarele penale sa fie incriminata. Explicatia senatorului a fost ca modificarea are rolul de a clarifica prevederile Codului Penal.

De precizat ca Serban Nicolae a fost avocatul fostului senator Catalin Voicu, condamnat definitiv la sapte ani de inchisoare pentru coruptie. Procedural, adoptarea tacita inseamna ca amendamentul este considerat insusit si adoptat fara a fi supus la vot, iar propunerea va deveni lege numai dupa ce este aprobata de Camera Deputatilor, forul decizional.

Sub motivatia imbunatatirii Codului Penal, senatorul PSD Serban Nicolae a propus sanctionarea cu pedepse de pana la trei ani de inchisoare a persoanelor care publica informatii din dosarele penale. Senatorul sustine ca divulgarea de informatii din dosarele de coruptie ar reprezenta o infractiune grava si ca cei responsabili trebuie sa fie trasi la raspundere. Serban Nicolae isi motiveaza proiectul legislativ spunand ca prevederile din actualul Cod Penal sunt imprecise.

Mai exact, senatorul PSD a propus modificarea articolelor 276 si 277 din Codul Penal. Senatorul a decis sa propuna modificarea articolului 277 din Noul Cod Penal, care vorbeste despre ”Compromiterea intereselor justitiei”. Chiar si in forma actuala, articolul a ridicat o serie de probleme, in special in relatia dintre presa si magistrati, pentru ca o interpretare excesiva a acestui text poate duce la secretizarea dosarelor penale
Sursa: http://www.infolegal.ro

Legile de amnistiere fiscala a bugetarilor, pensionarilor si mamelor au fost promulgate

Preşedintele Traian Băsescu semnat, marţi, decretele de promulgare a legilor de amnistiere fiscală a pensionarilor şi mamelor şi legea prin care s-a extins amnistierea fiscală de la personalul din învăţâmânt la toţi bugetarii care au obţinut venituri nelegale conform Curţii de Conturi.

Potrivit unui comunicat de presă remis de Administraţia Prezidenţială, preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretele pentru promulgarea Legii privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, decretul pentru promulgarea Legii privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii şi decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului.

În 9 septembrie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat proiectele privind amnistierea fiscală a pensionarilor şi mamelor

În plus, Camera Deputaţilor a adoptat modificarea făcută de Senat la Legea privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, prin care s-a extins amnistierea fiscală de la personalul din învăţâmânt la toţi bugetarii care au obţinut venituri de natură salarială constatate a fi nelegale prin rapoartele Curţii de Conturi sau alte instituţii de control, aceştia fiind exoneraţi de la restituirea sumelor.

În luna iulie, preşedintele Traian Băsescu retrimitea Parlamentului legea privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, care prevedea exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul încadrat în unităţile de învăţământ din localităţile Lupeni, Petroşani şi Vulcan (judeţul Hunedoara) trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori, drept consecinţă a constatării unor prejudicii de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control.

Potrivit cererii de reexaminare, modalitatea de stabilire a domeniului de aplicare a acestui act normativ era de natură să confere caracter individual legii, întrucât aceasta nu se aplica la un număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci într-un singur caz, respectiv personalului încadrat în unităţile de învăţământ din localităţile Lupeni, Petroşani şi Vulcan.

Sursa: zf.ro

A fost promulgata legea insolventei

Presedintele Traian Basescu a semnat, marti, decretul pentru promulgarea Legii privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa. Saptamana trecuta, premierul Victor Ponta i-a transmis o scrisoare presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, in care afirma ca netransmiterea catre presedinte a deciziei CCR privind Legea insolventei, in vederea promulgarii actului normativ, genereaza neincasarea unor venituri la bugetul de stat.

Proiectul de lege privind insolventa a fost adoptat pe 15 aprilie de plenul Camerei Deputatilor.

Actul normativ a fost contestat pe 22 aprilie de PNL la Curtea Constitutionala a Romaniei. Liberalii invocau faptul ca Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa incalca mai multe principii constitutionale precum: dreptul la proprietate, accesul liber si neingradit la justitie, dar si obligativitatea respectarii legilor in vigoare. Ulterior, CCR a respins aceasta sesizare.

Pe 17 iunie, premierul Victor Ponta i-a transmis o scrisoare presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, in care ii solicita sa dispuna “masurile corespunzatoare” pentru ca decizia CCR privind legea insolventei “sa produca efectele legale”.
“Netransmiterea catre Presedintele Romaniei a deciziei Curtii Constitutionale prin care s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, inclusiv a considerentelor deciziei, este de natura sa genereze neincasarea unor venituri considerabile de catre bugetul de stat”, se arata in scrisoarea premierului Victor Ponta.

Presedintele CCR, Augustin Zegrean, i-a raspuns premierului, ca, potrivit dispozitiilor legale, termenul de redactare a actului jurisdictional este de cel mult 30 de zile de la data pronuntarii.

Sursa: juristpedia.ro

Modificarile aduse Codului Penal sunt neconstitutionale

Modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 sunt neconstituţionale, a decis, miercuri, Curtea Constituţională. Judecătorii CC au discutat sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cele ale PDL privind modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013.

Judecătorii Curţii Constituţionale au discutat, miercuri, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de 50 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative (actualul Codul Penal şi noul Cod Penal) şi la articolul unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, că modificările aduse Codului Penal sunt neconstituţionale.

Astfel, CC a admis obiecţia şi a constatat neconstituţionalitatea articolului I punctul 5 şi articolului II punctul 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcţionarilor publici şi a funcţionarilor pe preşedintele României, pe deputaţi şi senatori, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţate de la bugetul de stat.

„Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale”, se arată într-un comunicat de presă al Curţii Constituţionale remis agenţiei MEDIAFAX.

De asemenea, judecătorii constituţionali au constatat neconstituţionalitatea articolului unic din Legea pentru modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, care înlătură funcţionarii publici din sfera subiecţilor activi a infracţiunii de conflict de interese şi care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea şi semnarea actelor administrative, precum şi cele care privesc creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară şi profesională.

„Aceste dispoziţii încalcă art.1 alin.(1) şi (5) din Constituţie referitor la statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în drepturi, precum şi art.11 alin.(1) privind obligaţia statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele internaţionale”, a precizat Curtea Constituţională.

Judecătorii constituţionali au constatat şi neconstituţionalitatea articolului I punctul 2 şi articolului II punctul 5 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative, privind modificarea articolului 741 din actualul Cod Penal, respectiv a articolului 309 indice 1 din noul Cod Penal, dispoziţii care reglementează o cauză de reducere şi de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracţiuni, denumite generic „infracţiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani”, potrivit CC.

„Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale raportat la art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie referitoare la statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justiţie şi art.147 alin.(1) şi (4) din Constituţie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, a precizat sursa citată.

Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial.

Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului ministru.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea Constituţională în 12 decembrie 2013, precizând în actul transmis CC că modificările aduse Codului Penal, în urma cărora s-ar putea concluziona că anumite persoane „sunt deasupra legii”, neputând fi pedepsite pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie, pot fi considerate incompatibile cu funcţionarea statului de drept.

Potrivit instanţei supreme, prin modificarea legii, în sensul că sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, dar şi prin schimbările aduse la conflictul de interese, „s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal şi art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese prevăzută în art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept”.

Conform deciziei ICCJ de sesizare a CC, diferenţa de tratament juridic instituită prin modificările Codului penal nu are o „justificare obiectivă şi rezonabilă”, în condiţiile în care conduce la „excluderea incidenţei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile”.

Decizia de sesizare a Curţii Constituţionale a fost luată de Secţiile Unite ale instanţei supreme, la două zile după adoptarea modificărilor de către Camera Deputaţilor.

Şi PDL a transmis Curţii Constituţionale, tot în 12 decembrie, două sesizări privind modificările la Codul Penal.

Una dintre sesizările PDL a vizat definirea funcţionarului public, iar cealaltă, conflictul de interese. Astfel, prima s-a referit la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, prin care, susţinea Vasile Blaga, liderul PDL, parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua are ca obiect modificarea articolului 147, prin care parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici.

Blaga spunea că PDL contestă şi faptul că proiectele de modificare nu au avut avizul CSM, care este obligatoriu în cazul în care acestea vizează activitatea organizării judecătoreşti. Preşedintele democrat-liberalilor a criticat şi faptul că şedinţa Comisiei Juridice în care s-a avizat modificarea Codului Penal a avut loc la miezul nopţii şi că reprezentanţii PDL nu au fost anunţaţi.

El mai spunea că USL, în loc să se gândească să creeze locuri de muncă pentru români, se gândeşte „să creeze superimunitate pentru parlamentarii lor, să-şi scoată prietenii din închisoare, să-i apere pe cei care sunt încă în justiţie”.

Modificări la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justiţie de anul trecut. Prin una dintre modificări, preşedintele şi parlamentarii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal. În aceeaşi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012, prin care se schimbă articolul privind conflictul de interese, fiind eliminată categoria funcţionarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul cu o seară înainte, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.

Modificările au fost contestate vehement de preşedintele Traian Băsescu, care a spus că acestea sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie”, precum DNA sau ANI.

Reacţia lui Băsescu nu a fost singulară. Astfel, Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma modificărilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, susţinea că, în urma modificărilor, „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi”.

Şi CSM a criticat modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a susţinut însă că nu avea obligaţia să ceară avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, precum şi reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.

Sursa: mediafax.ro

Procedura parlamentara referitoare la amnistiere si gratiere, amanata pentru 2014

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a anunţat că Legea amnistierii şi graţierii va rămâne în dezbatere publică, astfel încât proiectul de lege nu va mai intra pe ordinea de zi a plenului. Potrivit lui Zgonea, procedura parlamentară în cazul Legii amnistierii şi graţierii va fi reluată după data de 1 februarie 2014, până atunci proiectul fiind în dezbatere publică. “După discuţia cu cei de la ambasade, toată lumea şi-a dat seama că-i un proiect normal şi este în dezbatere publică. De aceea, l-am oprit de la votul final ca să fie în dezbatere publică până la 1 februarie şi să vadă lumea că nu este nicio chestie ilegală”, a declarat Valeriu Zgonea, înaintea şedinţei conducerii PSD.

Deputatul PSD Eugen Nicolicea a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că nu crede că Legea amnistiei mai poate intra în vigoare înainte de 1 februarie 2014, data la care intră în vigoare noul Cod Penal. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, spunea că PDL ia în calcul “mişcări de stradă serioase” în cazul în care se votează în Parlament Legea amnistiei, pentru a informa populaţia despre efectele acesteia, adăugând: “Dacă toţi vom fi soldaţi disciplinaţi ai acestui partid, vom recâştiga poziţiile avute”. Proiectul de modificare a Codului Penal şi cel privind amnistia trebuie rediscutate şi aprobate de Parlament după ce vor fi analizate şi cu Ministerul Justiţiei, CSM şi Parchet, dar şi cu Comisia Europeană, pentru a se stabili dacă este încălcată vreo obligaţie internaţională a României, declara liderul PSD, premierul Victor Ponta. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că decizia “cu forţă imperativă” a conducerii PNL este ca parlamentarii formaţiunii să voteze împotriva modificărilor la Codul Penal, el precizând şi că liberalii nu vor vota legea privind amnistia. Preşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, a declarat, săptămâna trecută, referitor Legea amnistierii şi graţierii, că orice lucru este perfectibil şi că Plenul Camerei ar putea să decidă, cu majoritate, o reîntoarcere a acesteia la Comisie. Legea amnistierii a fost scoasă de pe ordinea de zi a sesiunii de vot final a Camerei Deputaţilor.

În cursul dimineţii de ieri, Valeriu Zgonea şi Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei, s-au înâlnit la Palatul Victoria cu premierul Victor Ponta, subiectul discuţiilor fiind modificările recente la Codul Penal şi Legea amnistierii şi graţierii.

Sursa: ziarulprahova.ro

Propunerea legislativa privind acordarea de ajutor financiar pentru nou nascuti, respinsa definitiv

Mamele nu vor beneficia de un ajutor din partea statului pentru fiecare dintre copiii nou nascuti, dupa ce un proiect de act normativ care prevedea acest lucru a fost respins recent de Parlamentul Romaniei.

Conform documentului, ajutorul urma sa se acorde o singura data, la eliberarea certificatului de nastere al copilului. Propunerea de a acorda mamelor un ajutor financiar la nastere este cuprinsa intr-un proiect de lege privind acordarea de ajutor financiar pentru nou nascuti inregistrat la Senat de catre mai multi deputati PP-DD la inceputul acestui an.

Initiativa legislativa a fost respinsa, insa, de Senat, prima camera sesizata, dar si de Camera Deputatilor, forul decizional, cu 231 voturi impotriva si 70 pentru. Practic, prin votul negativ dat de deputati, proiectul si-a incetat definitiv procedura legislativa.

Concret, initiatorii documentului doreau acordarea unui ajutor financiar mamelor pentru achizitionarea de produse de lenjerie si ingrijire de prima necesitate. Motivul elaborarii proiectului de act normativ este cuprins in expunerea de motive, document in care deputatii initiatori mentioneaza ca au avut in vedere incurajarea mamelor aflate la inceput de drum, precum si oferirea posibilitatii de a achizitiona un minim de produse strict necesare unui nou nascut.

Mai mult, acestia sustin ca, din punct de vedere demografic, se observa o scadere dramatica a natalitatii la nivel national. “Mai exact, an de an, numarul nou nascutilor este net mai mic decat numarul decedatilor, fapt ce va duce inevitabil la un dezechilibru demographic si la o imbatranire progresiva a populatiei Romaniei”, se precizeaza in expunerea de motive.

Potrivit propunerii legislative, ajutorul urma a fi in suma de 500 RON, neimpozabili si trebuia sa se acorde o singura data, la eliberarea certificatului de nastere.

Sursa: Realitatea.net

Ziua Drepturilor Omului

Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în întreaga lume la 10 decembrie.

La 10 decembrie 1948, la Paris, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, prin Rezoluţia nr. 217 A (III). Declaraţia stipulează că toţi oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile şi cu libertăţi fundamentale. Ulterior, Declaraţia a fost completată cu: Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (1965), Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Politice şi Civile (1966), Convenţia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor (1979), Convenţia Împotriva Torturii (1984), Convenţia Împotriva Apartheid-ului (1985), Convenţia Drepturilor Copilului (1989) etc.

În baza rezoluţiei 423 (V) din 1950, Adunarea Generală a ONU a invitat toate statele şi organizaţiile interesate să sărbătorească ziua de 10 decembrie drept „Ziua internaţională a drepturilor omului”, pentru promovarea, recunoaşterea şi respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor omului.

Naţiunile Unite şi guvernele statelor membre organizează diferite manifestări dedicate acestei zile. Tema Zilei internaţionale a drepturilor omului din anul 2013 este ’20 de ani de muncă pentru Drepturile Voastre’. Este vorba de marcarea a 20 de ani de când, în cadrul Conferinţei mondiale privind drepturile omului, desfăşurată la Viena, Adunarea Generală a decis crearea postului de Înalt Comisar pentru Drepturile Omului, prin Rezoluţia 48/141 din 20 decembrie 1993. Potrivit acestei rezoluţii, Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului este funcţionarul ONU care poartă răspunderea principală pentru activităţile organizaţiei în domeniul drepturilor omului, subordonat Secretarului general. Printre sarcinile sale, se numără aceea de a juca un rol activ atât în vederea realizării depline a tuturor drepturilor omului, cât şi a prevenirii încălcărilor aduse acestora, prin asigurarea unui echilibru între promovarea drepturilor omului şi principiul suveranităţii statelor.

Cu acest prilej, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, împreună cu Institutul Român pentru Drepturile Omului organizează, la Palatul Parlamentului, simpozionul cu participare internaţională ‘20 de ani de muncă pentru Drepturile Voastre‘.

La fiecare cinci ani, Organizaţia Naţiunilor Unite oferă Premiul privind activitatea în domeniul drepturilor omului. În 2003, cei care au primit această distincţie au fost reprezentantul special al ONU ucis în Irak, Sergio Vieira de Mello, directorul executiv al Mişcării populare pentru Educarea Drepturilor Omului, Shulamith Koenig, preşedintele Federaţiei Persoanelor cu Dizabilităţi din China, Deng Pufang, precum şi alte trei organizaţii non-guvernamentale din Iordania, Argentina şi Africa.

În 2008, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului a premiat şase persoane, printre care Louise Arbour (Înalt Comisar pentru Drepturile Omului, 2004-2008), Benazir Bhutto (postum, prim-ministru al Pakistanului, 1988-1993) şi organizaţia ‘Human Rights Watch‘.
Sursa: agerpres.ro