Arhive lunare: martie 2015

RIL admis: Soluţionarea unei acţiuni în plata preţului de piaţă întemeiată pe prevederile art. 50¹ din Legea nr. 10/2001

În Monitorul Oficial nr. 197 din 25 martie 2015 a fost publicată Decizia nr. 1 din 19 ianuarie 2015 a ICCJ – Completul competent să judece Recursul în Interesul Legii.

Problema de drept ce a generat practica neunitară

Prin recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la posibilitatea instanţei de judecată învestite cu soluţionarea unei acţiuni în plata preţului de piaţă, întemeiată pe prevederile art. 50¹ din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945— 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de a acorda reclamantului, în lipsa unui capăt de cerere distinct, preţul actualizat plătit la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, în cazul în care constată ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, în urma verificării jurisprudenţei la nivelul întregii ţări, s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar la nivelul instanţelor în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor având ca obiect acţiuni întemeiate pe dispoziţiile art. 501 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acţiuni formulate de cumpărătorii de imobile în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, cumpărători care au pierdut bunurile, fie ca urmare a admiterii acţiunilor în constatarea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare, fie a acţiunilor în revendicare formulate de foştii proprietari ai acestor imobile, ca urmare a reţinerii relei-credinţe a chiriaşilor la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare.

Examenul jurisprudenţial

Într-o primă orientare jurisprudenţială, dându-se eficienţă principiului disponibilităţii, în aplicarea art. 129 alin. 6 din Codul de procedură civilă de la 1865, s-a apreciat că, în situaţia în care reclamantul nu se încadrează în ipoteza prevăzută de dispoziţiile art. 501 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care statuează cu privire la dreptul la restituirea preţului de piaţă, ci are dreptul la restituirea preţului actualizat, în condiţiile art. 50 alin. (2) din lege, însă prin acţiunea introductivă nu a formulat şi un astfel de capăt de cerere, temeiul juridic indicat fiind exclusiv art. 501 din Legea nr. 10/2001,republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se impune respingerea acţiunii.

Într-o a doua opinie, în aplicarea art. 84 din Codul de procedură civilă de la 1865 şi a principiului rolului activ al judecătorului, s-a apreciat că, în ipoteza în care reclamantul nu este îndreptăţit la restituirea preţului de piaţă, ci doar la restituirea preţului plătit actualizat, se impune admiterea în parte a pretenţiilor sale, făcându-se, din oficiu, de către instanţa de judecată aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar nu respingerea acţiunii, întrucât s-ar îngreuna situaţia părţii care nu ar mai putea solicita, ulterior, restituirea preţului actualizat, acţiunea fiind supusă unui termen de prescripţie instituit de actul normativ menţionat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis admiterea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, a stabilit că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi 501 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea unei cereri în plata preţului de piaţă, întemeiată pe prevederile art. 50¹ alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, poate acorda reclamantului preţul actualizat plătit la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, în cazul în care constată ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, numai dacă s-a formulat un capăt de cerere distinct în acest sens.
Sursa: infolegal.ro

Reclame

Avocat CJUE: Cetațenii UE care merg să lucreze în alte state membre pot pierde anumite prestații sociale

În opinia avocatului general Melchior Wathelet, cetățenii Uniunii care se deplasează într-un stat membru a cărui cetățenie nu o au pentru a căuta un loc de muncă pot fi excluși de la beneficiul anumitor prestații sociale. Acesta este concluzia avocatului în în cauza C-67/14 Jobcenter Berlin Neukölln/Nazifa, Sonita, Valentina și Valentino Alimanovic

Totuși, atunci când persoana în cauză a desfășurat deja o activitate salariată, nu i se poate refuza acordarea unor astfel de prestații în mod automat, fără o examinare individuală, se precizează în concluzii.

În Hotărârea Dano, Curtea de Justiție a statuat recent că statele membre pot exclude de la beneficiul prestațiilor de asistență socială cetățenii Uniunii care intră pe teritoriul lor fără intenția de a găsi un loc de muncă. Această cauză a vizat prestațiile germane ale asigurării de bază („Grundsicherung”), care urmăresc în special să asigure subzistența beneficiarilor.

În prezenta cauză, Curtea este chemată să se pronunțe asupra problemei dacă astfel de prestații pot fi de asemenea refuzate unui cetățean al Uniunii care este în căutarea unui loc de muncă după ce a fost deja încadrat în muncă pe o anumită perioadă în statul membru gazdă.

Doamna Nazifa Alimanovic și cei trei copii ai săi, Sonita, Valentina și Valentino, au toți cetățenia suedeză. Cei trei copii sunt născuți în Germania în 1994, în 1998 și, respectiv, în 1999. După ce au locuit în străinătate familia a revenit în Germania în iunie 2010. Între această dată și luna mai 2011, adică timp de mai puțin de un an, doamna Alimanovic și fiica sa cea mare, Sonita, au fost active în Germania în posturi de scurtă durată sau ocazionale. De la acel moment, cele două femei nu au mai desfășurat o activitate profesională. De la 1 decembrie 2011 și până la data de 31 mai 2012, ele au primit alocații de subzistență pentru beneficiarii apți de muncă („Arbeitslosengeld II”), iar Valentina și Valentino au beneficiat de alocații sociale pentru beneficiarii inapți de muncă. Ulterior, autoritatea germană competentă, Jobcenter Berlin Neukölln, a încetat să plătească aceste alocații apreciind că, în calitate de solicitanți de muncă străini, doamna Alimanovic și fiica sa cea mare, Sonita, dar și, pe cale de consecință, Valentina și Valentino, erau excluși de la beneficiul alocațiilor în discuție. Astfel, potrivit legiuitorului german, străinii (și membrii familiilor acestora) al căror drept de ședere este justificat numai de căutarea unui loc de muncă nu pot pretinde astfel de prestații. Sesizat cu acest litigiu, Bundessozialgericht (Curtea Federală de Contencios Social, Germania) solicită Curții să stabilească dacă această excludere este compatibilă cu dreptul Uniunii.

În concluziile sale din 26 martie, avocatul general Melchior Wathelet pleacă de la ipoteza potrivit căreia prestațiile în discuție în prezenta cauză, la fel ca în cauza Dano, privesc (cel puțin în mod preponderent) să asigure mijloacele de existență necesare pentru a duce o viață conformă cu demnitatea umană, iar nu (sau, atunci, doar cu titlu subsidiar) să faciliteze accesul pe piața muncii. Rezultă că aceste prestații trebuie calificate drept prestații de asistență socială în sensul directivei „cetățeanul Uniunii”.

Amintind că discriminarea unui cetățean al Uniunii pe motiv de cetățenie sau naționalitate este interzisă, directiva prevede o derogare de la acest principiu în ceea ce privește prestațiile de asistență socială. Astfel, potrivit directivei, un stat membru nu este obligat să acorde dreptul la prestații de asistență socială în timpul primelor trei luni de ședere sau, după caz, în timpul perioadei mai lungi de căutare a unui loc de muncă, pentru cetățenii Uniunii care au intrat pe teritoriul său în acest scop.

Potrivit avocatului general, această excepție trebuie interpretată în mod strict și limitările care decurg din aceasta trebuie să fie legitime. Domnul Wathelet propune așadar să se distingă trei ipoteze.

În primul rând, un resortisant al unui stat membru care intră pe teritoriul unui alt stat membru unde locuiește (de mai puțin de trei luni sau de mai mult de trei luni) fără a urmări obiectivul de a căuta un loc de muncă poate fi în mod legitim, astfel cum a statuat Curtea în Hotărârea Dano, exclus de la beneficiul prestațiilor de asistență socială, pentru a se menține echilibrul financiar al sistemului național de securitate socială.

În al doilea rând, o astfel de excludere este de asemenea legitimă, din aceleași motive, în ceea ce privește un resortisant al unui stat membru care intră pe teritoriul unui alt stat membru pentru a căuta un loc de muncă.

În schimb, referitor, în al treilea rând, la un resortisant al unui stat membru care locuiește de mai mult de trei luni pe teritoriul unui alt stat membru unde a desfășurat o activitate salariată, avocatul general apreciază că prestațiile în discuție nu îi pot fi refuzate în mod automat.

Este adevărat că un cetățean al Uniunii care a desfășurat pe teritoriul național o activitate profesională timp de mai puțin de un an poate, conform dreptului Uniunii, să își piardă calitatea de lucrător după șase luni de șomaj (în cazul doamnei Alimanovic și a fiicei sale Sonita, acest lucru sa întâmplat în luna decembrie 2011).

Cu toate acestea, este contrar principiului egalității ca un cetățean al Uniunii să fie exclus în mod automat de la beneficiul prestațiilor de asistență socială, precum cele în cauză, după o perioadă de șomaj involuntar de șase luni ulterioară unei activități profesionale de mai puțin de un an fără a permite acestui cetățean să demonstreze existența unei legături reale cu statul membru gazdă.

În această privință, pe lângă elementele care reies din contextul familial (precum școlarizarea copiilor), căutarea unui loc de muncă în mod efectiv și real, pe o perioadă rezonabilă, este un element care poate dovedi existența unei astfel de legături cu statul membru gazdă. Desfășurarea unei activități salariate în trecut sau chiar faptul de a fi găsit un nou loc de muncă ulterior introducerii cererii de acordare a unor prestații sociale ar trebui să fie de asemenea luate în considerare în acest sens.

Dincolo de întrebările adresate de Bundessozialgericht, domnul Wathelet subliniază că, dacă se dovedește că copiii Valentina și Valentino Alimanovic urmează în mod regulat o formă de școlarizare în cadrul unei instituții situate în Germania (ceea ce revine Bundessozialgericht să verifice), ei au – la fel ca mama lor, doamna Alimanovic – un drept de ședere pe teritoriul german în temeiul dreptului Uniunii. Astfel, copiii unui resortisant al unui stat membru care este sau a fost încadrat în muncă în statul membru gazdă și părintele care le asigură în fapt îngrijirea se pot prevala, în acest din urmă stat, de un drept de ședere pentru simplul fapt că dreptul Uniunii6 conferă acestor copii un drept de acces la instruire. Acest drept de ședere nu depinde de condițiile definite în directiva „cetățeanul Uniunii” (printre care figurează mai ales resursele suficiente și asigurarea medicală completă). În aceste condiții, excluderea de la beneficiul prestațiilor de asistență socială prevăzută de legislația germană nu ar fi aplicabilă situației doamnei Alimanovic și nici situației celor doi copii mai mici ai acesteia, întrucât nu privește decât persoanele „al căror drept de ședere este justificat numai de căutarea unui loc de muncă și membrii familiilor acestora”.
Sursa: costelgilca.ro

Cristi Danileț (CSM): Nu cred că anticorupția a dus la o scădere a numărului de corupți, ci la creșterea valorii mitei pretinse

Judecătorul Cristi Danileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declarat miercuri că, în opinia sa, măsurile anticorupție nu au avut ca efect scăderea numărului celor implicați în astfel de cazuri, însă riscul de a fi prins a dus la creșterea valorii mitei pretinse.

„Activitatea sau eficiența organelor penale este mai intensă, și o vedem cu toții la televizor. Aproape că românii suferă un fel de sevraj, ‘hai să dăm drumul la televizor să vedem cine a mai fost arestat astăzi’. Trăim în era dorinței de a fi oamenii arestați și încătușați. Eu sper să trăim epoci în care ne vom dori ca oamenii să nu mai încalce legea, dar cred că până la îndeplinirea acestui deziderat ne încântă faptul că astăzi procurorii își fac datoria așa cum trebuie”, a spus Danileț, prezent la conferința „Soluții eficiente de luptă împotriva corupției și a fraudei”.

El a arătat că este foarte important ca lumea să aibă încredere în justiție, neîncrederea ducând tocmai la favorizarea corupției.

„Aș mai vrea să înlătur un mit: să nu credeți că toți cei arestați sunt și vinovați, pentru că motivele de arestare nu înseamnă că sunt aceleași care vor servi la condamnare. Există posibilitatea ca persoana care este reținută sau arestată să nu fie vinovată de săvârșirea unei infracțiuni. Există o diferență între motivele de arestare și motivele de condamnare”, a mai spus Danileț.

Conferința „Soluții eficiente de luptă împotriva corupției și a fraudei” a fost organizată de Institutul de Control Intern. La eveniment au fost invitați, printre alții, procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ, Camelia Sutiman, care a susținut lucrarea „Corupția din sistemul de justiție și anticorupție judiciară” și vicepreședintele CEC Bank, Mirela Iovu, care a vorbit despre „Principii de guvernanță internă și sistemul de control intern în domeniul bancar”.

Institutul de Control Intern (ICI) este o organizație profesională, independentă și autonomă, cu personalitate juridică de drept privat, având ca principal obiectiv promovarea, reprezentarea, organizarea, coordonarea și recunoașterea publică a profesiei de specialist în control intern în România.

ICI furnizează metodologii de control intern și sfaturi practice legate de implementarea de controale interne adecvate și eficiente în cadrul organizațiilor.
Sursa: agerpres.ro

(P) Grecia, pentru al doilea an consecutiv, in topul vacantelor de vara 2015 la Targul de Turism

Grecia a fost destinatia cea mai vanduta de Paralela 45 la Targul de Turism, aproape 60% din pachetele cumparate de turisti vizand insulele elene, fie cu zborurile charter sau cele cu transport individual, in special Mykonos si Santorini. Vanzarile inregistrate de Paralela 45 pe toata perioada targului au crescut cu aproape 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Această prezentare necesită JavaScript.

„Si anul acesta Grecia ramane pe locul intai pe segmentul charterelor si transportului individual. Romanii au ales destinatiile clasice pentru vara 2015 alaturi de Grecia – Turcia, Spania. Interes au prezentat si noile destinatii pentru vara 2015 Rimini si Costa Blanca, dar si Aqaba. Turistii au platit in medie cu 50% mai putin pentru o vacanta rezervata la targ, astfel ca pentru un sejur in Grecia intregul pachet a costat in medie 350 euro pentru 7 nopti cazare in hotel de 4 stele si transport cu charterul. Romanii au inteles in sfarsit ca isi pot permite o vacanta de vis daca si-o planuiesc din timp, profitand astfel de reducerile early booking cumulate cu reducerile pe care le oferim de fiecare data pe toata perioada targului”, explica Alin Burcea, Presedinte Paralela 45.

Cele mai vandute destinatii grecesti au fost insulele Creta, Rodos, Corfu, Mykonos, Santorini, iar pretul mediu platit pe un pachet a fost de aproximativ 350 euro.

La scurta distanta de acestea se situeaza circuitele, cele mai accesate fiind cele din primavara si vara in destinatii precum: India, Rusia, Israel si Iordania, dar si capitalele europene.

Turismul social si cel pentru seniori au inregistrat de asemenea cresteri, in special ofertele pentru Spania si Turcia, dar si Bulgaria. Cele mai vandute oferte au fost Madeira (Portugalia), Istanbul, Cappadocia si Riviera Mediteranei, Costa Brava, Sicilia si Toscana.

Pentru Paste cele mai cautate oferte au fost cele in Bulgaria, Romania si Antalya, dar romanii au ales sa petreaca Sfintele Sarbatori si in Cracovia, Croatia sau Toscana.

Cele mai scumpe pachete vandute de Paralela 45 in perioada targului au fost cele de circuite – Mongolia si Sudul Siberiei la 2845euro de persoana, SUA si Canada la 2285euro de persoana, in timp ce la limita opusa se situeaza un circuit in Istanbul cu autocarul de 199 de euro.

Despre Paralela 45
Paralela 45 sarbatoreste anul acesta 25 de ani de turism postrevolutionar, fiind cel mai cunoscut brand de turism din Romania. Paralela 45 a fost votata timp de sase ani la rand drept “Cea mai de incredere agentie de turism din Romania”, conform studiului independent Reader’s Digest si a castigat in 2014 Trofeul Superbrands, recunoscut drept un pilon de comparatie pentru brandurile de succes. Detine o retea nationala formata din 40 de agentii directe sau in franciza si aproape 200 de angajati. Pe langa turismul individual si cel intern, turism corporate, chartere si bilete de avion, Paralela 45 se concentreaza acum pe cele peste 100 de circuite pe toate continentele. Mai multe detalii pe http://www.paralela45.ro

OUG privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă” a suferit modificări

În Monitorul Oficial nr. 176 din 13 martie 2015 a fost publicată O.U.G. nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri.

În cadrul actului normativ se arată:

Articolul 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 4 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Creanţele rezultate din garanţiile acordate şi plătite instituţiilor de credit în cadrul Programului sunt asimilate creanţelor bugetare a căror recuperare se efectuează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, conform procedurii reglementate de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.

Dacă creanţa statului nu a fost acoperită integral, fie ca urmare a distribuirii preţului potrivit alin. (102), fie în cazul în care bunul nu a putut fi valorificat potrivit legii, atunci, în scopul realizării integrale a creanţei, organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Prin excepţie, beneficiarul Programului care deţine o locuinţă achiziţionată sau construită în cadrul Programului poate achiziţiona sau construi o nouă locuinţă în cadrul Programului cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

  • noua locuinţă care se achiziţionează sau construieşte în cadrul Programului să aibă suprafaţa utilă mai mare decât a locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul Programului sau valoarea noii locuinţe rezultată din raportul de evaluare să fie mai mare decât valoarea evaluată la momentul acordării creditului pentru locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului;
  • locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului să fie înstrăinată prin vânzare-cumpărare cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe;
  • creditul acordat iniţial în cadrul Programului să fie lichidat până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe în cadrul Programului sau să fie refinanţat prin acordarea celui de-al doilea credit în cadrul Programului pentru dobândirea sau construirea unui imobil care să îndeplinească condiţiile prevăzute la lit. a);
  • la data solicitării celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului persoană fizică declară pe propria răspundere fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită în cadrul Programului pe care urmează să o înstrăineze cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe care va fi achiziţionată sau construită în cadrul Programului, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia o locuinţă, dobândită sau construită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp şi o a doua locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului, pe care o va înstrăina cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe care va fi achiziţionată în cadrul Programului.

La data lichidării sau refinanţării creditului acordat iniţial în cadrul Programului, se radiază ipoteca în favoarea statului şi a finanţatorului, privilegiul finanţatorului, precum şi interdicţiile de înstrăinare şi grevare cu sarcini asupra imobilului achiziţionat sau construit iniţial în cadrul Programului.

În baza contractului de garantare aferent celui de al doilea credit, asupra noii locuinţe se instituie în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi în favoarea finanţatorilor, proporţional cu procentul de garantare, un drept de ipotecă legală de rangul I până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului care face obiectul garanţiei, potrivit legii, cu interdicţia de înstrăinare a locuinţei pe o perioadă de 5 ani şi interdicţia de grevare cu sarcini a acesteia pe toată durata garanţiei. Condiţia referitoare la rangul dreptului de ipotecă trebuie să fie îndeplinită până la momentul formulării cererii de plată a noii garanţii de către finanţator.

În cazul primirii de către finanţator a comunicării respingerii cererii de plată a noii garanţii de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii — S.A. — I.F.N., în temeiul contractului de garantare, finanţatorul are dreptul să înscrie în cartea funciară ipoteca legală conform dispoziţiilor Codului civil, concomitent cu radierea din cartea funciară a ipotecii legale instituite în favoarea statului român.

Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 12 noiembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Obligaţiile conducătorului entităţii publice în domeniul controlului intern/managerial; cerinţele controlului intern/managerial

Conducătorul entităţii publice trebuie să asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea şi perfecţionarea structurilor organizatorice, reglementărilor metodologice, procedurilor şi criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerinţele generale şi specifice de control intern/managerial.

Conducătorul entităţii publice elaborează anual un raport asupra sistemului de control intern/managerial, care se transmite Secretariatului General al Guvernului.

Instrucţiunile privind întocmirea, aprobarea şi prezentarea raportului conducătorului entităţii publice asupra sistemului de control intern/managerial prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al secretarului general al Guvernului.

Secretariatul General al Guvernului prezintă Guvernului, până la sfârşitul semestrului I al anului curent, pentru anul precedent, un raport privind stadiul implementării sistemului de control intern/managerial la nivelul instituţiilor publice la care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetului oricărui fond special.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la art. 61 alin. (1) şi art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale pot solicita, inclusiv pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, de la Ministerul Finanţelor Publice, în cursul anului 2015, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1.290.000 mii lei, pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din perioada de programare 2007—2013, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor, în următoarele condiţii:

  • dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare acordării împrumutului, plus o marjă de 3,00 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului;
  • perioadă de rambursare: până la 15 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;
  • termen-limită de depunere la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice a documentelor prevăzute la alin. (11) pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale: 1 octombrie 2015;
  • limita de îndatorare: exceptat.

După alineatul (2) al articolului 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu 95%.

Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 8 mai 2014, cu completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

După numirea în funcţie, poliţiştii locali care au atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi cei cu atribuţii în domeniul circulaţiei rutiere, proveniţi din structurile poliţiei comunitare, sunt obligaţi ca, în termen de 6 ani, să urmeze un program de formare iniţială organizat într-o instituţie de învăţământ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda în limita bugetului aprobat, prin hotărâre a consiliului local, norma de hrană personalului poliţiei locale conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Sursa: infolegal.ro

Conferința domnului Președinte al Consiliului Concurenței cu tema „Reforma legislativă din România privind ajutorul de stat”

Luni 23 martie 2015 la ora 18, va avea loc în Aula Magna a Palatului Facultății de Drept, Universitatea din București, conferința susținută de domnul Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței, dedicată studenților și masteranzilor Facultății de Drept, Universitatea din București, privind recenta reformă legislativă în domeniul ajutorului de stat.

Înscrierile se fac prin email la adresa conferintaconcurenta@drept.unibuc.ro, nu mai târziu de data de 20 martie 2015.
Conferința se va transmite LIVE pe site-ul JURIDICE.RO.

Calendarul de desfasurare a examenului de absolvire INM

Cele 3 probe scrise din cadrul examenului de absolvire a Institutului National al Magistraturii se vor desfasura in luna mai, potrivit calendarului publicat recent de INM.

Dupa cum bine stim, concursul de admitere se organizeaza anual, la data si locul stabilite de Institutul National al Magistraturii, cu aprobarea CSM.

Prin Hot. Nr. 517/19 februarie 2015, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat tematica, bibliografia, modalitatea de examinare si calendarul de desfasurare a examenului de absolvire INM, sesiunea mai-iunie 2015. Modalitatea de examinare va consta in redactarea de acte procedurale pe baza unor dosare selectate de comisiile de elaborare a subiectelor pentru disciplinele Drept civil si drept procesual civil si Drept penal si drept procesual penal, respectiv solutionarea de spete la disciplina Organizare judiciara, prin intermediul unor subiecte ce vor viza atat aspecte teoretice cat si aspecte practice.

 Calendarul de desfasurare a examenului de absolvire INM:

– 11 martie 2015 – publicarea calendarului, a tematicii si bibliografiei de examen;
– 11 mai 2015 – proba scrisa la drept civil si drept procesual civil;
– 12 mai 2015 – depunere contestatii la barem la drept civil si drept procesual civil;

Muşat & Asociaţii câştigă premiul The Lawyer pentru “Firma de avocatură a anului în România”

Muşat & Asociaţii a câştigat premiul “Firma de avocatură a anului în România”, distincţie acordată anual de reputata publicaţie britanică “The Lawyer” firmelor de avocați din Europa care au obținut performanțe deosebite în anul de referință. Trofeul i-a fost înmânat Monei Muşat, Managing Partner Muşat & Asociaţii, în cadrul Galei ce a avut loc joi seară, la Londra, în prezenţa a peste 250 de reprezentanţi ai celor mai importante case de avocatură din Europa.

“Adjudecarea premiului The Lawyer vine într-un moment foarte important pentru istoria şi evoluţia Muşat & Asociaţii pe piaţa avocaturii din România – aniversarea a 25 de ani de existenţă – şi reprezintă o recunoaștere la nivel european a performanţelor obținute de firmă în anul 2014 precum și a standardelor de calitate promovate în această perioadă. Această distincție de Firma de avocatură a anului în România este deopotrivă meritul echipei de avocaţi, dar şi al clienţilor noștri care ne-au încredinţat constant mandate complexe, ce ne-au dat oportunitatea să valorificăm expertiza şi experienţa numeroaselor proiecte asistate în cei 25 de ani de activitate ai Muşat & Asociaţii”, a declarat Mona Muşat, Managing Partner, în cadrul ceremoniei The Lawyer.

În cadrul evenimentului au fost decernate 26 de trofee, câştigătorii fiind desemnaţi de către un juriu format din 26 de specialişti în domeniul juridic din firme de avocatură şi companii private internaţionale. Analiza juriului a avut în vedere criterii precum excelența serviciilor juridice, abilitatea de a gestiona proiecte și dosare complexe, viziunea strategică, cultura solidă a parteneriatului, dezvoltarea și performanțele financiare, precum și managementul clienților. Premiile The Lawyer reprezintă, de peste 20 de ani, un reper de calitate în domeniul serviciilor juridice în Europa.

Muşat & Asociaţii se alătură astfel celor mai performante case de avocatură europene care au primit premiul The Lawyer anul acesta, printre care Baker & McKenzie, Latham & Watkins, Noerr (Germania), Schoenherr (Austria), Rutgers & Posch (Benelux), A&L Goodbody (Irlanda) etc.

Dintre cele mai importante proiecte asistate recent de echipa Muşat & Asociaţii menţionăm: asistenţă juridică acordată societății CRH (Irlanda) în legătură cu achiziția activelor Lafarge din Romania, ca parte a unei tranzacții globale în valoare de 6,5 miliarde de euro, asistarea Electrica SA și a sindicatului de intermediere (format din Raiffeisen Capital & Investment, BRD, Société Générale, Citigroup şi Swiss Capital) în derularea ofertei publice primare (IPO) de vânzare de acţiuni, reprezentând 105% din capitalul social al DFEE Electrica, în cea mai mare listare de până în prezent din România (440 milioane de euro), încheiată cu succes în iulie 2014, Sterling Resources Ltd. în procesul de preluare a participaţiei de 65% în zona de apă adâncă a perimetrului Midia XV din Marea Neagră, de către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom SA, Industrial Bank of Korea cu privire la finanţarea a 5 proiecte fotovoltaice dezvoltate în 3 regiuni diferite ale României, China Development Bank în legătură cu finanțarea a două centrale fotovoltaice, un consorţiu de companii chineze de top în legătură cu participarea şi dezvoltarea unui important proiect de producere de energie electrică din surse hidro.

Despre MUŞAT & ASOCIAŢII
MUŞAT & ASOCIAŢII este una dintre primele case de avocatură înfiinţate în România, după 1 ianuarie 1990. Având 19 parteneri şi peste 100 de avocaţi şi consilieri, MUŞAT & ASOCIAŢII acordă servicii de consultanţă în toate sectoarele avocaturii de business, incluzând fuziuni & achiziţii, privatizări, drept bancar, energie & resurse naturale, concurenţă, drept societar, telecomunicaţii & IT, dreptul muncii, fiscalitate, pieţe de capital, drept imobiliar, dreptul mediului, litigii & arbitraje comerciale.

MUŞAT & ASOCIAŢII este recunoscută ca fiind unul dintre pilonii avocaturii de business din România, iar publicaţiile internaţionale de specialitate (Chambers & Partners, International Financial Law Review, Legal 500 etc.) recomandă cu regularitate firma ca fiind unul din liderii pieţei avocaţiale, mulţi dintre avocaţii firmei fiind la rândul lor nominalizaţi de aceste publicaţii ca făcând parte din elita avocaturii de business din România.
În anul 2013, MUŞAT & ASOCIAŢII a fost desemnată „Casa de avocatură a anului în România”, distincţie acordată de către International Financial Law Review, fiind pentru a doua oară în ultimii patru ani când Muşat & Asociaţii îşi adjudecă acest valoros premiu, după distincţia primită în 2011, anul în care România a fost inclusă pentru prima dată în lista ţărilor nominalizate pentru premiile International Financial Law Review (IFLR).
De asemenea în 2012, MUŞAT & ASOCIAŢII a fost recompensată cu premiul Gold Award la categoria „Cea mai bună casă de avocatură din Europa Centrală şi de Est”, distincţie acordată de International Legal Alliance Summit & Awards 2012, pentru rezultatele excelente înregistrate în România de echipa de avocaţi Muşat & Asociaţii, în ceea ce priveşte evoluţia portofoliului de mandate în practica de fuziuni & achiziţii şi strategia de management adoptată.

Totodată, renumita publicaţie Chambers Europe a decernat firmei MUŞAT & ASOCIAŢII trofeul „Romanian Law Firm of the Year”, pentru casa de avocatură cu cele mai bune performanţe în România, în cadrul galei „Chambers Europe Awards for Excellence 2011”.

MUŞAT & ASOCIAŢII acordă în mod regulat consiliere juridică celor mai cunoscute şi respectate corporaţii din România, inclusiv o treime din Top 100 şi jumatate din Top 500 mari companii, precum şi instituţiilor publice şi financiare locale în tranzacţii corporative şi financiare sofisticate şi în proceduri complexe de rezolvare a disputelor. Portofoliul firmei cuprinde peste 2.500 clienţi, majoritatea din categoria investitorilor străini.

Șuete culturale la Facultatea de Drept – Georgeta Filitti – 18 martie 2015

Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Fundația Calea Victoriei și Asociaţia Studenţilor în Drept (ASD) vă invită la o nouă întâlnire din seria „Şuetelor culturale la Facultatea de Drept” , la data de 18 martie 2015, de la ora 19:00. Invitata întâlnirii este doamna  profesor Georgeta Filitti, istoric și lector Fundația Calea Victoriei, iar tema evenimentului va fi „Condiția femeii în sec. XIX până la primul război mondial”.

Șueta este una aniversară, întrucât în luna martie se împlinesc doi ani de la primul eveniment de acest gen.

Accesul este gratuit, sub condiţia înscrierii prin transmiterea unui email cu datele de contact la adresa suete.culturale@drept.unibuc.ro, până la data de 15 martie 2015.

Taxa pentru divortul pe cale administrativa crescuta in noul Cod fiscal

Persoanele care divorteaza pe cale administrativa, la primarie, vor plati mai mult de anul viitor, Guvernul majorand, in proiectul actualizat al Codului fiscal, taxa fixa care trebuie achitata si lasand primarii sa creasca la randul lor aceasta taxa cu pana la 50%, fata de doar 20% in prezent.

Procedura de divort pe cale administrativa poate fi folosita de catre sotii care nu au copii si presupune depunerea unei cereri la ofiterul de stare civila de la primaria care are in pastrare actul de casatorie sau pe raza careia se afla ultima locuinta comuna a sotilor.

Conform legii, pentru aceasta procedura trebuie achitata o taxa standard de 500 lei, care poate fi majorata de primarie cu cel mult 20%.

Proiectul Codului fiscal prezentat in urma cu o luna de Guvern mentinea taxa fixa la 500 lei, dar lasa dreptul primarilor sa majoreze aceasta suma cu pana la 50%.

Sursa: Mediafax.ro