Arhive etichetă: CSM

CSM menține propunerile inacceptabile de modificare a legilor justiției

„Față de ordinea de zi a ședinței plenului CSM din data de 27 octombrie 2015, (…) aducem la cunoștința corpului profesional al magistraților și a societății civile faptul că, așa cum rezultă din materialele Direcției Legislație, Documentare și Contencios, CSM nesocotește grav voința magistraților întruniți în adunările generale din luna septembrie 2015, convocate ca urmare a protestului de amploare din timpul vacanței judecătorești, prin menținerea în continuare a unor propuneri inacceptabile de modificare a legilor justiției.

CSM pare că dorește să se asigure că în funcțiile de execuție se va promova în realitate pe bază de dosar de evaluare a activității judiciare, care să anihileze promovarea pe bază de examinare obiectivă a cunoștințelor juridice, în pofida tuturor recomandărilor Comisiei Europene din urmă cu aproximativ 10 ani, recomandări care la acea dată au condus la instituirea promovării exclusiv pe bază de concurs”, se arată într-un comunicat al FJR transmis marți AGERPRES.

În comunicatul semnat de copreședintele asociației, judecătorul Dragoș Călin, sunt invocate rapoartele MCV, care au apreciat evoluția magistraturii în ultimii ani, ceea ce ar indica faptul că modalitatea de promovare pe bază de merite constituie baza asigurării unui corp judiciar independent și liber de orice fel de influențe, atât din interior, cât și din exterior.

„Revenirea la promovarea pe criterii subiective, lipsite de orice control obiectiv din partea magistraților, de orice posibilitate de contestare și previzibilitate, va lipsi sistemul judiciar de această bază. (…) Atragem atenția că modificările dorite de CSM privitoare la promovare prin comisia care le-a propus au fost respinse de Adunările Generale cu peste 600 de voturi împotrivă”, se mai precizează în comunicat.

În aceste condiții, FJR solicită plenului CSM să respingă propunerile de instituire a unui examen de promovare în funcții de execuție „prin introducerea unui criteriu subiectiv și de natură să conducă la nașterea unui clientelism atât în interiorul, cât și din exteriorul sistemului”.

Membrii CSM sunt invitați să reflecteze atent asupra consecințelor modificărilor pe care le propun, apreciindu-se că acestea sunt axate în principal pe împiedicarea promovării pe criterii performante, pe favorizarea unor categorii de magistrați detașați doar în anumite structuri în vederea luării în considerare a vechimii la promovare, fără argumente concrete și logice.

„Este inexplicabilă graba cu care CSM pregătește acest ‘experiment judiciar’, în lipsa oricăror studii și prognoze, prin transmiterea proiectului legislativ către Ministerul Justiției în vederea ancorării modificărilor în legislația primară, greu de remediat în caz de eșec, cu toate că a avut posibilitatea de a reforma sistemul de promovare la nivelul legislației secundare (…), astfel încât să dovedească eficiența acestui proiect ‘vizionar’. Numai în cazul în care s-ar fi dovedit atingerea acestui deziderat considerăm că s-ar fi putut discuta despre reflectarea rezultatelor evaluării în concursurile de promovare, iar nu în sens invers”, se apreciază în comunicat.

FJR consideră inacceptabilă și propunerea privind excluderea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a judecătorilor cu mai mult de 20 de ani vechime de la evaluările periodice și de la obligația de formare profesională continuă.

„Voturile negative exprimate de sistemul judiciar împotriva acestei excluderi sunt covârșitor majoritare, ceea ce dovedește respingerea fermă a acestei propuneri nejustificate. Și punctul de vedere al Consiliului Științific al INM se opune unei astfel de excluderi, evaluarea calității activității, eficienței, integrității și obligației de formare profesională continuă fiind la fel de importantă în cazul instanței supreme, cu rol de casație”, consideră reprezentanții asociației judecătorilor.

Ei apreciază, totodată, că trecerea atribuției de redistribuire a unui judecător de la colegiul de conducere al instanței, organism colegial, către o singură persoană, președintele instanței, reprezintă o ingerință în independența judecătorului, „de natură a-i afecta inamovibilitatea în cazul unei mutări intempestive de pe completul de judecată pe care îl conduce, ceea ce presupune garanții procedurale suplimentare, remediul contestării în instanță a măsurii nefiind suficient”.

Potrivit FJR, puterea repartizării judecătorilor pe complete este de natură să afecteze serios cariera unui magistrat, putând reprezenta un instrument susceptibil de a fi folosit în mod subiectiv. În aceste condiții, soluția ar fi căutarea altor remedii pentru cazurile excepționale în care există situații de blocaj în activitatea unei instanțe, fără a răsturna un întreg principiu al democrației participative.

„În tandem cu aceste modificări de importanță maximă pentru funcționarea viabilă și independentă a sistemului, sunt informații că CSM intenționează să își transfere atribuția de desemnare a conducătorilor Parchetului General și DNA de la Ministerul Justiției, fără a propune și un proces reformator de selecție a candidaților, corelat cu intenția de asigurare a unei influențe maxime în desemnarea inspectorilor judiciari, prin instituirea unui interviu în fața plenului CSM drept criteriu determinant de accedere în funcție.

Această ultimă propunere este absurdă, Inspecția Judiciară (al cărei rol inclusiv în procedura de revocare a membrilor CSM este minimizat prin propunerile ce se discută astăzi în plen, în ciuda voturilor din adunările generale) câștigându-și independența în decizii și acțiune, aspect lăudat constant de rapoartele MCV”, se mai menționează în comunicat.

FJR consideră că modificările propuse de CSM vor produce în sistemul judiciar o serie de dezechilibre care au fost condamnate în repetate rânduri de Comisia Europeană, existând și riscul unor nemulțumiri în interiorul corpului profesional.

„Solicităm reevaluarea tuturor acestor propuneri, cu luarea în considerare a obiectivelor pe care sistemul judiciar român le are de îndeplinit, începutul fiind asigurarea unui sistem de admitere în magistratură corect și obiectiv, promovarea exclusiv pe bază de meritocrație, prin concurs, înlăturarea oricăror pârghii de influențare a Inspecției Judiciare, înlăturarea oricăror prevederi favorabile pentru anumite categorii de magistrați fără o justificare logică și rezonabilă”, concluzionează reprezentanții FJR.

Sursa: agerpres.ro

În atenția candidaților la INM! CSM a adoptat modificări în Regulamentul de admitere

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, în ședința de miercuri, modificarea Regulamentului privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, respectiv a celui privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la ÎCCJ. Avocatura.com vă oferă toate modificările.

Astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, în ședința din 13 mai 2015:

1. Modificarea Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

1.1. Aspectele verificate în analiza îndeplinirii condiţiei de bună reputaţie:

a) La articolul 27 ind.1, alineatele (8) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(8) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 18 ind. 1 din Codul penal de la 1968;

– faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a candidaţilor în temeiul art. 10 lit.b ind.1 din Codul de procedură penală de la 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal de la 1968;

– faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidaţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare;

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului;

– faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

(9) La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (8).”

La articolul 30 ind. 10, alineatele (7) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(7) Pentru stabilirea cerinţei bunei reputaţii sunt analizate:

– faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 18 ind. 1 din Codul penal de la 1968;

– faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a absolvenţilor în temeiul art. 10 lit. b ind. 1 din Codul de procedură penală de la 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal de la 1968;

– faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea absolvenţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013, cu modificările ulterioare;

– faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;

– faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;

– faptele pentru care absolvenţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere în magistratură organizate de Consiliul Superior al Magistraturii pe parcursul celor 2 ani de formare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.

(8) La verificarea cerinţei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de absolvent, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (7).”

1.2. Prevederea posibilităţii de valorificare, până la data validării concursului:

Articolul 27 ind.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27 ind.3 – (1) Pentru locurile ce au devenit vacante în condiţiile art. 27 ind.1 alin. (7) pot opta, până la data validării concursului, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.16 alin. (4), art. 22 alin. (4) şi art. 23 alin. 3 ind.1 , în ordinea descrescătoare a notei obţinute la concurs, stabilită conform art. 25. La note egale, departajarea candidaţilor se face conform art. 26 alin. (3).

(2) Dispoziţiile art. 27 şi 27 ind.1 se aplică în mod corespunzător.

(3) Lista definitivă a candidaţilor declaraţi admişi la Institutul Naţional al Magistraturii se comunică pentru afişare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.”

3. Prevederea posibilităţii suplimentării locurilor scoase la concurs pentru candidaţii care au medii egale:

La articolul 26, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate suplimenta numărul de locuri scoase la concurs, astfel încât să poată fi declaraţi admişi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.”

2. Modificarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 279/2012, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

2.1. Aspectele verificate în analiza îndeplinirii condiţiei de bună reputaţie:

– La articolul 26 ind. 1, alineatele (7) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(7) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale,amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 181 din Codul penal de la 1968;

– faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a candidaţilor în temeiul art. 10 lit.b ind.1 din Codul de procedură penală de la 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal de la 1968;

– faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidaţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare;

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului;

– faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

(8) La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (7).”

2.2. Prevederea posibilităţii de valorificare, până la data validării concursului:

– Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 29 – (1) Dacă unul dintre candidaţi a fost respins în condiţiile art. 27 sau a renunţat la opţiunea formulată conform art. 25 alin. (4), procedura prevăzută la art. 25 alin. (4) se reia pentru candidaţii admişi care ocupă poziţiile următoare acestui candidat în lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. Până la data validării concursului, candidaţii îşi pot menţine opţiunea iniţială sau pot formula o nouă opţiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul respins sau, după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz.

(2) Pentru posturile ce au devenit vacante după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (1) pot opta, până la data validării concursului, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (4), art. 21 alin. (4) şi art. 22 alin. (7), în ordinea descrescătoare a notei obţinute la concurs. La note egale, departajarea candidaţilor se face conform art. 25 alin. (3).

(3) Dispoziţiile art. 26 – 27 se aplică în mod corespunzător.”

3. Modificarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 293/2007, după cum urmează:

La articolul 15 ind. 1, alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(6) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 181 din Codul penal de la 1968;

– faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a candidaţilor în temeiul art. 10 lit.b ind.1 din Codul de procedură penală de la 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal de la 1968;

– faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidaţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare;

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii concursului;

– faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de acelaşi fel sau din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii concursului.

(7) La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (6).”

Sursa: www.avocatura.com

Cristi Danileț (CSM): Nu cred că anticorupția a dus la o scădere a numărului de corupți, ci la creșterea valorii mitei pretinse

Judecătorul Cristi Danileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a declarat miercuri că, în opinia sa, măsurile anticorupție nu au avut ca efect scăderea numărului celor implicați în astfel de cazuri, însă riscul de a fi prins a dus la creșterea valorii mitei pretinse.

„Activitatea sau eficiența organelor penale este mai intensă, și o vedem cu toții la televizor. Aproape că românii suferă un fel de sevraj, ‘hai să dăm drumul la televizor să vedem cine a mai fost arestat astăzi’. Trăim în era dorinței de a fi oamenii arestați și încătușați. Eu sper să trăim epoci în care ne vom dori ca oamenii să nu mai încalce legea, dar cred că până la îndeplinirea acestui deziderat ne încântă faptul că astăzi procurorii își fac datoria așa cum trebuie”, a spus Danileț, prezent la conferința „Soluții eficiente de luptă împotriva corupției și a fraudei”.

El a arătat că este foarte important ca lumea să aibă încredere în justiție, neîncrederea ducând tocmai la favorizarea corupției.

„Aș mai vrea să înlătur un mit: să nu credeți că toți cei arestați sunt și vinovați, pentru că motivele de arestare nu înseamnă că sunt aceleași care vor servi la condamnare. Există posibilitatea ca persoana care este reținută sau arestată să nu fie vinovată de săvârșirea unei infracțiuni. Există o diferență între motivele de arestare și motivele de condamnare”, a mai spus Danileț.

Conferința „Soluții eficiente de luptă împotriva corupției și a fraudei” a fost organizată de Institutul de Control Intern. La eveniment au fost invitați, printre alții, procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ, Camelia Sutiman, care a susținut lucrarea „Corupția din sistemul de justiție și anticorupție judiciară” și vicepreședintele CEC Bank, Mirela Iovu, care a vorbit despre „Principii de guvernanță internă și sistemul de control intern în domeniul bancar”.

Institutul de Control Intern (ICI) este o organizație profesională, independentă și autonomă, cu personalitate juridică de drept privat, având ca principal obiectiv promovarea, reprezentarea, organizarea, coordonarea și recunoașterea publică a profesiei de specialist în control intern în România.

ICI furnizează metodologii de control intern și sfaturi practice legate de implementarea de controale interne adecvate și eficiente în cadrul organizațiilor.
Sursa: agerpres.ro

Judecatorul Cristi Danilet a fost premiat la Gala “Oamenilor pentru oameni”

Joi, 13 noiembrie 2014, a avut loc la Bucuresti cea de-a XI-a editie a galei „Oameni pentru oameni” organizata de Asociatia pentru Relatii Comunitare.

Anul acesta au fost un numar record de nominalizati, 145, la urmatoarele categorii: cel mai bun fundraiser de atragere de fonduri in cadrul unui ONG; cel mai bun fundraiser voluntar; cel mai implicat director executiv in activitatea de atragere de fonduri a unui ONG; cel mai implicat membru de consiliu director in atragerea de fonduri; cea mai buna campanie de atragere de fonduri a unei organizatii mici; cea mai buna campanie de atragere de fonduri a unei organizatii mari; cel mai implicat angajat in campanii/proiecte de implicare in comunitate; cea mai de impact interventie in comunitate a unei companii de sponsorizare; generozitatea care schimba vieti; cea mai de impact interventie in comunitate a unui IMM prin sponsorizare; cel mai bun program de educatie adresat comunitatilor profesionale.

La categoria „Cel mai implicat angajat in campanii/proiecte de implicare in comunitate” au fost formulate 14 nominalizari. Premiul a fost acordat judecatorului , membru CSM, nominalizat de asociatia „Viata fara violenta”. se implica personal de peste trei ani in raspandirea cunostintelor despre lege si justitie in scolile si liceele din Bucuresti si alte orase. El a contribuit la intocmirea in luna mai 2014 a brosurii „Unde-i lege nu-i tocmeala” si strangerea de fonduri necesare pentru tiparirea acesteia. Alaturi de asociatia „Viata fara violenta” a colaborat la promovarea si desfasurarea proiectului „Prevenirea si combaterea violentei in scoli” desfasurat ca proiect pilot in Bucuresti in anul 2014, proiect care se va extinde in anul urmator.

Sursa: cristidanilet.wordpress.com

Conferinta cu tema Medierea pentru judecători si procurori

În perioada 13-14 noiembrie 2014, la Hotel Minerva (Sala Himalaya), va avea loc conferinţa cu tema Medierea pentru judecători şi procurori, organizată în cadrul proiectului „Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale”/”Strengthening the capacity of the Romanian judicial system to face new legislative and institutional challenges”, implementat de Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de Promotor de Proiect, în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014.

Proiectul are ca obiectiv general susţinerea sistemului judiciar prin asigurarea resurselor financiare necesare unei formări profesionale adecvate a judecătorilor şi procurorilor în domeniul noilor coduri, jurisprudenţei CEDO, eticii şi deontologiei profesionale, managementului judiciar,  precum şi consolidarea capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii,Institutul Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, Inspecţiei Judiciare şi Ministerului Public prin furnizarea echipamentelor necesare bunei desfăşurări a activităţilor specifice.

Proiectul beneficiază de un buget total în valoare de 3.734.426 euro, finanţarea norvegiană reprezentând 3.174.262,3 euro (85%) şi cofinanţarea Ministerului Justiţiei 560.164,2 euro (15%); durata de implementare este de 27 de luni (10 martie 2014 – 30 aprilie 2016)

La acest eveniment vor participa reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii – Promotor de Proiect – ai Consiliului de Mediere, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi judecători, procurori, grefieri şi avocaţi.

Agenda conferinţei este disponibilă aici.

Informaţii detaliate privind Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, precum şi proiectele implementate de Consiliul Superior al Magistraturii, se găsesc la secţiunile dedicate pe pagina de internet a Consiliului http://www.norwaygrants.csm1909.ro, a Ministerului Justiţiei http://norwaygrants.just.ro şi pe site-ul www.norwaygrants.org.

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat mai multe formulare uzuale in justitie

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si Institutul National al Magistraturii (INM) au lansat, vineri, doua ghiduri practice in materie civila si penala, gratuite, care ofera posibilitatea cetatenilor de a consulta modele de cereri de chemare in judecata si de plangeri sau denunturi.

“Justitia isi doreste si trebuie sa fie mai aproape de cetateni. Scopul ei, pana la urma, este cel de a satisface un interes public: un act de justitie de calitate si indeplinit intr-un termen rezonabil. (…) Mijlocul concret de a obtine satisfactie pentru dreptul incalcat – fie ca este un drept de proprietate, drept la viata privata, un drept legat de familie, de mostenire, de dreptul la integritate fizica si psihica incalcat printr-o infractiune – este cererea de chemare in judecata. Prin cererea de chemare in judecata orice persoana care considera ca i-au fost incalcate drepturile sau interesele legitime are posibilitatea sa si le valorifice sau sa ceara sa ii fie protejate in justitie”, precizeaza CSM.

273 de formulare uzuale

Cele doua ghiduri ofera, intr-o abordare accesibila, modele de cereri de chemare in judecata atat pentru actiuni cu un grad redus de complexitate, cat si pentru actiuni de o complexitate ridicata (revendicare, partaj de bunuri).
Modelele de cereri de chemare in judecata se pot accesa gratuit pe site-ul CSM sau la adresa dedicata http://www.ghid.csm1909.ro, pe site-ul INM si pe portalul fiecarei instante – .

Judecatorul Mihai Udroiu, consilierul sefului DIICOT, a aratat ca ghidul in materie penala cuprinde actele de baza necesare in cadrul procesului, scrie Agerpres.
El a sustinut ca elaborarea acestui ghid s-a concentrat pe realizarea unui cadru cat mai general care sa reflecte toate conditiile esentiale ale noilor coduri in privinta actelor de sesizare a organelor judiciare, respectiv plangeri – denunturi, in privinta cererilor formulate in cadrul urmarii penale, incepand de la cererile de probatiune pana la cele de recuzare, cererilor efectuate in materia masurilor preventive pana la cele formulate in fata judecatorului de camera preliminare, dar si cele care pot fi formulate in instanta.
Sursa: Jurnalul.ro

Noua procedura de ridicare a imunitatii parlamentare avizata de CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil joi proiectul legislativ prin care se propune accelerarea si transparentizarea procedurii de ridicare a imunitatii, a declarat pentru AGERPRES vicepresedintele CSM, Gheorghe Muscalu.

“Pozitia CSM este ca imunitatea trebuie regandita astfel incat sa nu blocheze procedurile judiciare, aspecte care au rezultat din analiza Comisia nr.1 a Consiliului”, a subliniat Muscalu.

Comisia nr.1 a CSM se ocupa cu independenta si responsabilizarea justitiei, eficientizarea activitatii acesteia si cresterea performantei judiciare, integritatea si transparenta sistemului judiciar.

Plenul CSM a avut joi pe ordinea de zi propunerea legislativa privind modificarea si completarea articolului 24 din Legea 96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor si a Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala.

Propunerea legislativa a fost trimisa CSM pentru avizare de Comisia juridica a Senatului.

Articolul 24 se refera la procedura ce trebuie urmata pentru ridicarea imunitatii.

În iunie, mai multi parlamentari PDL si PNL au depus un proiect de lege pentru modificarea Statutului deputatilor si al senatorilor in care propun simplificarea procedurilor in cazul cererii de retinere, arestare sau perchezitie a unui parlamentar membru sau fost membru al Guvernului.

“Parlamentul trebuie sa dea un mesaj clar poporului ca nu mai apara coruptii. Sa voteze la vedere in maximum 48 de ore cererile procurorilor pentru continuarea anchetelor asupra parlamentarilor”, afirma atunci prim-vicepresedintele PDL, Catalin Predoiu.

Sursa: Agerpres

Aviz favorabil a proiectului privind stabilirea numarului maxim de posturi pentru ICCJ

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Hotarare a Guvernului privind stabilirea numarului maxim de posturi pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie. AICI DOCUMENTUL
Sursa:  Consiliului Superior al Magistraturii

CSM. Aviz favorabil a proiectului privind modificarea NCPC

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Ordonanta de Urgenta a Guvernului privind modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedura Civila. AICI DOCUMENTUL
Sursa: Consiliului Superior al Magistraturii

Se cauta experti specializati in Managementul Timpului si al Cauzelor

Consiliul Superior al Magistraturii, in calitate de promotor de proiect, implementeaza in parteneriat cu Scoala Nationala de Grefieri, Consiliul Europei si Administratia Naþionalã a Instantelor din Norvegia proiectul „Asistentã pentru consolidarea capacitãtii sistemului judiciar din Romania de a face fatã noilor provocãri legislative si institutionale”, finantat in cadrul Mecanismului Financiar Norvegian.  Proiectul are ca obiectiv general consolidarea capacitãtii sistemului judiciar roman cu privire la aplicarea noilor coduri, prin dezvoltarea unui plan de pregatire si a unor instrumente adecvate menite sa ofere formare profesionala continua, sa dezvolte ghiduri de formare si materiale didactice pentru magistrati si alte categorii de personal din sistemul judiciar.

In consecinta, in perioada septembrie 2014 – iunie 2015, se vor organiza 10 actiuni de formare in domeniul Managementului Timpului si al cauzelor. Actiunile vor dura 2 zile si se vor avea in vedere 30 de formatori si SNG si 160 de grefieri in functie.

Conform anuntului, CSM, prin Scoala Nationala de Grefieri, doreste selectarea a 6 experti specializati in Managementul Timpului si al Cauzelor.

Toate informatiile cu privire la inscriere si participare sunt disponibile pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

Documentele se pot transmite pana la data de 06 august 2014, inclusiv. Interviurile sunt estimate a se desfasura in zilele de 7 si 8 august 2014.
Sursa: www.CSM1909.ro