Arhive lunare: ianuarie 2015

Nicio ofertă de navă pentru proiectul de gestionare a deşeurilor din Delta Dunării

Consiliul Judeţean Tulcea a început corespondenţa cu potenţialii furnizori de nave pentru achiziţia unui mijloc de transport a deşeurilor din Delta Dunării în zona de terasă a judeţului, după ce ultimele două licitaţii organizate în acest scop nu au avut niciun ofertant.

„Contractul pentru realizarea navei în cadrul proiectului ‘Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Tulcea’ a fost de două ori scos la licitaţie, dar nu s-a prezentat nimeni. Acum, purtăm o corespondenţă cu potenţialii furnizori pentru a ne comunica punctul de vedere referitor la documentaţie pentru a o corecta şi achiziţiona o navă”, a declarat managerul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Tulcea”, Mariana Olariu.

Reprezentanta CJ a mai spus că din cele 12 contracte de execuţie lucrări din cadrul proiectului finanţat de Uniunea Europeană, până în prezent au fost adjudecate şapte contracte. „Contractul de finanţare pentru acest proiect a fost semnat în decembrie 2013, după care au fost lansate cele 12 licitaţii. În momentul de faţă, sunt semnate şapte contracte, al optulea este în procedura de contestaţie şi urmează să le lansăm pe celelalte”, a menţionat Olariu.

În ceea ce priveşte groapa de deşeuri care urmează să se amenajeze în Mihai Bravu, Olariu şi-a exprimat speranţa ca proiectul tehnic al acesteia să se încheie până la finele trimestrului în curs, astfel încât lucrările de amenajare a acesteia să demareze în perioada imediat următoare. CJ Tulcea a lansat miercuri proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor din judeţul Tulcea”, investiţia fiind o continuare a proiectului demarat în urmă cu aproape opt ani în cadrul căruia s-au achiziţionat utilaje şi mijloace de transport terestru al deşeurilor şi s-au amenajat staţii de tratare a deşeurilor în oraşele Măcin şi Sulina. Proiectul este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu şi are o valoare totală de de 108.904.821 lei, fără TVA. Finanţarea neeligibilă nerabursabilă asigurată din fonduri europene şi guvernamentale este de 97.753.522 lei.

Sursa:AGERPRES

Reclame

O noua modificare a Codului muncii

In M.Of. nr. 52 din data de 22 ianuarie 2015 a fost publicata Legea nr. 12/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (denumita in continuare „Codul muncii”).

Modificarile aduse Codului muncii vizeaza, in principal:

  • modul de stabilire a vechimii in munca;
  • incetarea de drept a contractului individual de munca;
  • stabilirea salariului primit de catre salariatul temporar;
  • concediul de odihna anual.

MODUL DE STABILIRE A VECHIMII IN MUNCA

Noua reglementare prevede ca absentele nemotivate si concediile fara plata se vor scadea din vechimea in munca. Cu titlu de exceptie, concediile pentru formare profesionala fara plata nu vor fi scazute din vechimea in munca.

INCETAREA DE DREPT A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

Unul dintre cazurile de incetare de drept a contractului individual de munca existent a suferit modificari. Astfel, contractul individual de muncă existent încetează de drept:

  • la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare;
  • la data comunicării deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare;
  • la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II.

STABILIREA SALARIULUI PRIMIT DE CATRE SALARIATUL TEMPORAR

Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu va putea fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar. In masura in care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luandu-se in considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munca si care presteaza aceeasi munca sau una similara, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul utilizatorului.

CONCEDIUL DE ODIHNA ANUAL

Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile. La stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se considera perioade de activitate prestata.

Mai mult, in cazul in care una dintre situatiile descrise mai sus a survenit in timpul efectuarii concediului de odihna anual, acesta din urma se va intrerupe, urmand ca salariatul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa ce imprejurarea care a determinat intreruperea concediului de odihna anual inceteaza. Atunci cand cea din urma ipoteza nu este posibila, zilele neefectuate urmeaza sa fie reprogramate.

Salariatul va avea dreptul la concediu de odihna anual si in situatia in care incapacitatea temporara de munca se mentine, in conditiile legii, pe intreaga perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat sa acorde concediul de odihna anual intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care acesta s-a aflat in concediu medical.

Concediul de odihna se va efectua in fiecare an. In situatia in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual. In ceea ce priveste concediul de odihna neefectuat, acesta va putea fi compensat in bani numai in cazul incetarii contractului individual de munca. Aceste dispozitii se aplica si functionarilor publici, precum si personalului contractual din sectorul bugetar.

Sursa: vasslawyers.eu

Motivarea CCR referitoare la neconstitutionalitatea legii securitatii cibernetice

CCR a dat publicitatii marti motivele pentru care a declarat, pe 21 ianuarie, ca fiind neconstitutionala, Legea privind securitatea cibernetica. Legea privind securitatea cibernetica incalca prevederile constitutionale privind statul de drept si principiul legalitatii, precum si cele privind viata intima, familiala si privata, respectiv secretul corespondentei, sustine Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR).

Motivul invocat de CCR este faptul ca autoritatea nationala in domeniul securitatii cibernetice ar trebui sa fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, si nu Centrul National de Securitate Cibernetica (CNSC), care functioneaza deja in cadrul SRI, cu personal militar.

Extras din decizia pe care o puteti consulta integral aici:

CURTEA, examinand obiectia de neconstitutionalitate, raportul judecatorului-raportor, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, dispozitiile Legii privind securitatea cibernetica a Romaniei, precum si prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:

Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit. a) din Constitutie si ale art.1, art.10, art.15, art.16 si art.18 din Legea nr.47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor legale criticate.

Obiectul controlului de constitutionalitate, astfel cum rezulta din sesizarea formulata, il constituie dispozitiile Legii privind securitatea cibernetica a Romaniei.

Dispozitiile constitutionale pretins a fi incalcate sunt cele ale art.1 alin.(3) si (5) referitoare la statul de drept si obligatia respectarii legii si a suprematiei Constitutiei, art.23 alin.(1) referitor la inviolabilitatea libertatii individuale si a sigurantei persoanei, art.26 privind viata intima, familiala si privata, art.28 privind secretul corespondentei, precum si cele ale art.148 referitor la integrarea in Uniunea Europeana.

Examinand obiectia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca Legea privind securitatea cibernetica a Romaniei, care are ca scop completarea cadrului legislativ in materia securitatii nationale, a fost initiata de Guvernul Romaniei si, ulterior, adoptata de Parlament in data de 19 decembrie 2015. In „Expunerea de motive” care insoteste legea, Guvernul afirma ca, „prin adoptarea acestuia act normativ, Romania va continua sa transmita semnale puternice de racordare la realitatile internationale, fiind pe deplin constienta de necesitatea armonizarii cu demersurile similare ale statelor europene”, in lipsa unei atare reglementari, „tara noastra nu-si va putea armoniza demersurile pe dimensiunea securitatii cibernetice cu cele ale partenerilor sai din Uniunea Europeana si NATO, demersuri necesare unei abordari coerente si suficiente a provocarilor si oportunitatilor spatiului cibernetic”.

Cu privire la aspectele invocate, Curtea ia act de faptul ca, la nivel european, in temeiul art.114 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, a fost initiata procedura legislativa ordinara de adoptare a unei directive privind masuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a retelelor si a informatiei in Uniune – Directiva NIS (Network and Information Security). Initiativa apartine Comisiei Europene, care la data de 7 februarie 2013 a transmis propunerea de directiva Consiliului si Parlamentului European. Propunerea de directiva a parcurs procedura primei lecturi in Parlamentul European, unde a fost adoptata cu modificari, la data de 13 martie 2014. La 10 iunie 2014, Comisia Europeana a exprimat un acord partial cu privire la modificarile Parlamentului. Prin urmare, la data solutionarii cauzei deduse judecatii Curtii Constitutionale, nu exista la nivelul Uniunii Europene un act normativ in vigoare cu privire la securitatea cibernetica.

Cu toate acestea, Curtea apreciaza relevante pentru domeniul de reglementare cateva aspecte retinute la nivelul institutiilor Uniunii cu privire la domeniul cercetat. Astfel, potrivit „Expunerii de motive” a directivei, necesitatea adoptarii actului normativ european consta, pe de o parte, in asigurarea rezilientei si stabilitatii retelelor si a sistemelor informatice, care sunt esentiale pentru definitivarea pietei digitale unice si pentru buna functionare a pietei interne si, pe de alta parte, in asigurarea unei capacitati si a unei pregatiri similare la nivelul statelor membre de natura sa ofere o securitate globala a retelelor si a informatiei in cadrul sistemelor interconectate.

Directiva propusa vizeaza urmatoarele obiective: in primul rand, solicita tuturor statelor membre sa se asigure ca este instituit un nivel minim de capacitati nationale prin infiintarea autoritatilor competente in materie de retele si sisteme informatice., sa creeze echipe de interventie in caz de urgenta informatica (Computer Emergency Response Teams – CERT) si sa adopte strategii nationale privind securitatea cibernetica si planurile nationale de cooperare in domeniul vizat; in al doilea rand, autoritatile nationale competente trebuie sa coopereze in cadrul unei retele care sa permita o coordonare sigura si eficace, inclusiv schimbul coordonat de informatii la nivelul U.E., pentru a contracara amenintarile si incidentele in materie de securitate cibernetica, pe baza planului european de cooperare in domeniu; in al treilea rand, conform modelului Directivei-cadru privind comunicatiile electronice, propunerea urmareste sa asigure dezvoltarea unei culturi a gestionarii riscurilor si partajarea informatiilor de catre sectoarele public si privat.

De asemenea, Curtea retine considerentul 41 al preambulului directivei care prevede ca „Prezenta directiva respecta drepturile fundamentale si principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, in special dreptul la respectarea vietii private si a secretului comunicatiilor, dreptul la protectia datelor cu caracter personal, libertatea de a desfasura o activitate comerciala, dreptul de proprietate, dreptul la o cale de atac eficienta in fata unei instante judecatoresti si dreptul de a fi ascultat.

Sursa: infolegal.ro

Primaria Municipiului Craiova – Diploma de Excelenta pentru Decanul Baroului Dolj

Primăria Municipiului Craiova i-a conferit Decanului Baroului Dolj, Prof. Univ. Dr. Avocat Ion Turculeanu, DIPLOMA DE EXCELENȚĂ pentru merite deosebite în promovarea avocaturii și a Baroului Dolj în spațiul public al Cetății.

Distincția este dovada cooperării excelente a Baroul Dolj cu Primăria Craiova, având o prezență constantă în viața comunității, prin acțiuni profesionale, umanitare, culturale sau social-economice, care au contribuit la îmbunătățirea imaginii profesiei de avocat și a cetății, într-un context European și chiar internațional.

NNDKP pe primul loc la proprietate intelectuala in ghidul WTR 1000

Practica de proprietate intelectuală a Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) a fost clasată pe primul loc în ghidul WTR 1000, editat de World Trademark Review în domeniul mărcilor. Este al doilea an consecutiv în care NNDKP obține această performanță în ambele specializări cercetate de WTR 1000, proceduri administrative și strategie, respectiv apărarea drepturilor și litigiilor.

NNDKPPractica de proprietate intelectuală a Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) a fost clasată pe primul loc în ghidul WTR 1000, editat de World Trademark Review în domeniul mărcilor. Este al doilea an consecutiv în care NNDKP obține această performanță în ambele specializări cercetate de WTR 1000, proceduri administrative și strategie, respectiv apărarea drepturilor și litigiilor.

Mai mult, Ana-Maria Baciu, partener și coordonator al practicii de proprietate intelectuală, este recomandată printre experții români de prim rang din domeniu. Sunt de asemenea apreciate competențele Sorinei Olaru, partener în departamentul de litigii și ale Deliei Belciu, asociat senior în echipa de IP (situate pe palierul al doilea al clasamentului individual). NNDKP este astfel firma cu cei mai mulți specialiști recunoscuți de WTR 1000 în România.

WTR 1000 alcătuiește anual un top al celor mai bune firme de avocatură, agenţii de proprietate intelectuală şi profesionişti din peste 70 de jurisdicţii importante din lume, având la bază interviuri cu clienții și competitorii acestor entități.

NNDKP a încheiat anul 2014 cu distincția „Firma Anului în Proprietate Intelectuală” (acordată de Managing Intellectual Property – MIP) și cu poziționarea pe primele locuri ale clasamentelor publicaţiilor de profil recunoscute pe plan mondial precum IAM Patent 1000 (editat de Intellectual Asset Management), MIP și IP Stars (publicate de Managing Intellectual Property), Chambers Europe

Sursa: avocatura.com

Curtea de Arbitraj de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei a publicat lista de arbitri

Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a dat publicității lista de arbitri, valabilă de la 10 decembrie 2014 prin confirmare în sesiunea a XXXVIII-a a Colegiului de Conducere al CCIR. De asemenea, a fost publicată și lista supraarbitrilor, valabilă de la aceeași dată.

Arbitri români:

1. Smaranda Angheni, Bucureşti – doctor în drept, profesor universitar de drept comercial, rectorul Universităţii Titu Maiorescu din București;
2. Victor Babiuc, Bucureşti – doctor în drept, profesor universitar de drept al comerţului internaţional; membru al panelului de arbitri la American Arbitration Association, la Curţile de la Abu Dhabi, Bahrain, Cairo, Moscova, New Delhi, Sofia, Varşovia, Viena;
3. Flavius Antoniu Baias, Bucureşti – doctor în drept, profesor universitar, decan al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, fost Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei;
4. Şerban Beligrădeanu, Bucureşti – doctor în drept, redactor şef al revistei Dreptul;
5. Radu Bogdan Bobei, Bucureşti – doctor în drept, conferenţiar universitar la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, avocat;
6. Traian Cornel Briciu, Bucureşti – doctor în drept, conferenţiar universitar la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, director executiv al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, avocat;
7. Claudiu-Paul Buglea, Bucureşti – doctor în drept, conferenţiar universitar la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, specialist în dreptul comerţului internaţional şi drept internaţional privat, avocat;
8. Elena Bustea, Bucureşti – doctor în drept, avocat, specialist în drept comercial, mediator, preşedintele Comitetului Naţional al Uniunii Internaţionale a Avocaţilor (Paris), preşedintele Centrului Avocaţilor Mediatori, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Mediatorilor, practician în insolvenţă, evaluator;
9. Gheorghe Buta, Bucureşti – doctor în drept, avocat, fost judecător, fost preşedinte al Secţiei Comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, profesor universitar la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române;
10. Stanciu Cărpenaru, Bucureşti – membru al Colegiului Curţii de Arbitraj, doctor în drept, profesor universitar de drept comercial, fost decan al Facultăţii de Drept, Universitatea Nicolae Titulescu din București;
11. Ioan Chelaru, Mun. Roman, judeţul Neamţ – doctor în drept, avocat, Preşedintele Uniunii Juriştilor din România, senator în Parlamentul României, decan al Baroului Neamţ;
12. Nicolae Chirilă, Bucureşti – doctor în drept, avocat, specialist în drept comercial, practician în insolvenţă;
13. Viorel Mihai Ciobanu, Bucureşti – doctor în drept, profesor universitar, fost decan al Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti, fost judecător la Curtea Constituţională a României, fost Preşedinte al Curţii de Arbitraj;
14. Octavian Silviu Costache, Ploieşti, jud. Prahova – doctor în drept, profesor universitar de drept al afacerilor;
15. Mihaela Cozmanciuc, Braşov – consilier juridic, specialist în drept comercial;
16. Olimpiu Crauciuc, Bucureşti – doctor în drept, profesor universitar de drept comercial, dreptul transporturilor şi drept comunitar;
17. Sorin-Virgil David, Bucureşti – doctor în drept, lector universitar la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, avocat;
18. Costea Corin Dănescu, Bucureşti – avocat, specialist în drept civil şi în drept comercial, lector la Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, membru al Consiliului Baroului Bucureşti, membru al Consiliului Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor;
19. Ştefan Deaconu, Bucureşti – doctor în drept, avocat, profesor universitar la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, specialist în drept public şi drept al UE, fost consilier prezidenţial, şef al Departamentului Constituţional Legislativ din cadrul Administraţiei Prezidenţiale;
20. Claudiu Constantin Dinu, Snagov, jud. Ilfov – doctor în drept, consilier de stat, Departamentul Constituţional Legislativ al Administraţiei Prezidenţiale, lector universitar Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti;
21. Cornelia Dumitru, Galaţi – doctorand în dreptul proprietăţii intelectuale, consilier juridic, tutore la Facultatea de Drept a Universităţii Danubius din Galaţi, avocat, mediator;
22. Maria Magdalena Duţă, Ploieşti, jud. Prahova – doctor în drept comercial, avocat;
23. Gheorghe Florea, Bucureşti – doctor în drept, avocat, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România;
24. Cristiana Ioana Florescu, Bucureşti – doctor în drept, avocat, specialist în drept comercial, lector universitar;
25. Grigore Virgil Florescu, Bucureşti – doctor în drept, Diploma of European Studies (D.E.S.), avocat, profesor universitar de drept comercial;
26. Iosif Friedmann-Nicolescu, Bucureşti – doctor în drept, avocat, cercetător ştiinţific asociat la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Departamentul de Drept public, lector acreditat la Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor;
27. Despina Maria Fruth Oprişan, Bucureşti – doctor în drept, avocat, specialist în drept comercial
28. Carmen Adriana Gheorghe, Braşov – doctor în drept comercial/bancar, cadru didactic la Facultatea de Drept, Universitatea Transilvania din Braşov, avocat, lector la Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor;
29. Alina-Ştefania Gorghiu, Bucureşti – doctorand în drept, avocat, deputat în Parlamentul României, trainer pe mediere
30. Liviu Marius Harosa, Cluj-Napoca, judeţul Cluj – doctor în drept, lector universitar la Facultatea de Drept, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, avocat;
31. Monica Ionaş-Sălăgean, Cluj-Napoca, judeţul Cluj – doctor în drept, lector universitar, specialist în drept comercial;
32. Ioan Ionescu, Bucureşti – specialist în drept comercial, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
33. Florin Iordache, Bucureşti – specialist în drept public, preşedintele Comisiei pentru Muncă şi Protecţie Socială a Camerei Deputaţilor;
34. Silviu Alexandru Jecu, Braşov – avocat, specialist în drept comercial;
35. Crenguţa Ioana Leaua, Bucureşti – doctor în drept, conferenţiar universitar de dreptul afacerilor, dreptul comparat al arbitrajului internaţional şi dreptul arbitrajului în domeniul construcţiilor; avocat; membră a Curţii Internaţionale de Arbitraj ICC Paris, membră a Comisiei de Arbitraj a ICC Paris (raportor cu privire la România); membră a listelor de arbitri ale curţilor de arbitraj internaţional de pe lângă Camerele de Comerţ ale Bulgariei, Poloniei şi Sloveniei, a Centrului Regional de Arbitraj din Kuala Lumpur, a Centrului de Arbitraj Internaţional din Viena al Camerei Federale de Comerţ a Austriei (VIAC), a Centrului de Arbitraj şi Mediere al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (WIPO); arbitru în arbitraje ad-hoc sub regulile UNCITRAL în România şi Italia, precum şi la Institutul de Arbitraj din Copenhaga; fost Vicepreşedinte al Curţii de Arbitraj;
36. Cornelia Lefter, Bucureşti – doctor în drept, profesor universitar de drept comercial;
37. Radu Alexandru Leşe, Bucureşti – avocat, specialist în drept comercial, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
38. Lucian Mihai, Bucureşti – doctor în drept civil, profesor universitar de drept civil şi dreptul proprietăţii intelectuale, fost preşedinte al Curţii Constituţionale a României;
39. Marian Nicolae, Bucureşti – doctor în drept, profesor universitar de drept civil;
40. Dan Oancea, Voluntari, jud. Ilfov – doctor în drept, profesor universitar la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, avocat;
41. Bazil Alexandru Oglindă, Bucureşti – membru al Colegiului Curţii de Arbitraj, doctor în drept, lector universitar de dreptul afacerilor şi drept societar, avocat, specialist în drept comercial intern şi internaţional, precum şi în dreptul construcţiilor, inclusiv contracte FIDIC;
42. Carmen Pălăcean, Bucureşti – doctor în drept, conferenţiar universitar, avocat, practician în insolvenţă;
43. Octavian Vlad Peligrad, Bucureşti – doctor în drept, avocat;
44. Sorin Popescu, Bucureşti – preşedinte de secţiune la Consiliul Legislativ;
45. Luminiţa Popa, Bucureşti – avocat, specialist în arbitraj comercial international, Fellow al Chartered Institute of Arbitrators (FCIArb);
46. Titus Prescure, Braşov – doctor în drept, conferenţiar universitar de drept comercial, avocat;
47. Adrian Raţiu, Bucureşti – avocat, practician expert în reorganizare şi lichidare;
48. Viorel Roş, Bucureşti – Preşedintele Curţii de Arbitraj, doctor în drept, profesor universitar dreptul proprietăţii intelectuale şi drept financiar şi fiscal, director departament drept privat, avocat, consilier în proprietate industrială;
49. Angelica Roşu, Galaţi – conferenţiar univ. dr. la Universitatea Danubius din Galaţi, specialist în drept comercial, dreptul comerţului internaţional, avocat, lector în cadrul Institutului Naţional de Pregătire Profesională a Avocaţilor – centrul teritorial Galaţi, mediator, vicepreşedintele Centrului de Mediere Galaţi;
50. Ana Alexandrina Savin, Bucureşti – specialist în drept comercial, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
51. Cătălin-Silviu Săraru, Bucureşti – doctor în drept, lector universitar dreptul afacerilor şi drept administrativ, avocat, preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative, membru al Societăţii de Legislaţie Comparată din Paris, redactor-şef al revistei Tribuna Juridică, specialist în contracte administrative (achiziţii publice, concesiuni), dreptul public al afacerilor, urbanism, energie şi resurse naturale;
52. Andrei Săvescu, Bucureşti – doctor în drept, specialist în drept comercial şi dreptul internaţional privat;
53. Ioan Schiau, Braşov – doctor în drept, conferenţiar universitar de drept comercial, avocat;
54. Ruxandra Serescu, Constanţa – doctorand în drept internaţional privat, vicepreşedinte al Curţii de Arbitraj Comercial şi Maritim de pe lângă Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, director al Direcţiei Juridice şi Arbitraj în cadrul Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, mediator;
55. Dragoş-Alexandru Sitaru, Bucureşti – membru al Colegiului Curţii de Arbitraj, doctor în drept, profesor universitar de drept al comerţului internaţional şi drept internaţional privat, arbitru la Curtea Internaţională de Arbitraj a CCI din Paris, la Centrul de Arbitraj Internaţional al Camerei Economice Federale a Austriei, Viena, la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Ungariei şi în arbitraje ad-hoc UNCITRAL, membru pe Lista de Conciliatori şi Arbitri ai Centrului Internaţional pentru Soluţionarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID), Washington D.C., S.U.A.; raportor pentru România în Comisia de Arbitraj a CCI din Paris, avocat;
56. Manuela Sîrbu, Bucureşti – avocat, specialist în drept comercial;
57. Camelia Florentina Stoica, Bucureşti – doctor de dreptul afacerilor şi drept societar, profesor universitar, director Departament de Drept al Academiei de Studii Economice Bucureşti, avocat;
58. Cristiana Irinel Stoica, Bucureşti – doctor în dreptul comerţului internaţional, avocat;
59. Alexandru Suciu, Sibiu – doctor în drept, avocat, specialist în drept procesual, litigii între profesionişti şi litigii
civile;
60. Daniel-Mihai Şandru, Bucureşti – doctor în drept; coordonatorul Centrului de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române; profesor universitar de dreptul Uniunii Europene şi dreptul comerţului internaţional; redactor şef al Revistei române de drept european; judecător ad-hoc la Curtea Europeană
a Drepturilor Omului; editor al revistei on-line Arbitrajul comercial în România, preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Juridice şi al Asociaţiei Române de Drept şi Afaceri Europene;
61. Mariana Brânduşa Ştefănescu, Bucureşti – doctor în drept, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, profesor universitar de drept al comerţului internaţional, fost vicepreşedinte al Curţii de Arbitraj;
62. Victor Tănăsescu, Bucureşti – doctor în drept, avocat, specialist în dreptul comerţului internaţional;
63. Luminiţa Tuleaşcă, Bucureşti – doctor în drept, lector universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Româno-Americane din București, avocat, specialist în dreptul comercial şi dreptul comerţului internaţional, dreptul societăţilor, dreptul contractelor, drept european, dreptul concurenţei, dreptul proprietăţii intelectuale, drept bancar, drept internaţional privat şi dreptul insolvenţei;
64. Brânduşa Oana Vartolomei, Bucureşti – doctor în drept, avocat, conferenţiar universitar la Departamentul de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti;
65. Cosmin-Cristian Vasile, Bucureşti – doctor în drept, avocat, Fellow Chartered Institute of Arbitrators, lector universitar drept procesual civil;
66. Maria Veriotti, Bucureşti – avocat, specialist în drept comercial şi maritim;
67. Marin Voicu, Bucureşti – membru al Colegiului Curţii de Arbitraj, doctor în drept, profesor universitar de drept comercial, maritim şi comunitar, fost magistrat, fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
68. Nasty-Marian Vlădoiu, Bucureşti – doctor în drept, conferenţiar universitar, avocat, specialist în drept şi relaţii internaţionale;
69. Călin-Andrei Zamfirescu, Bucureşti – avocat, specialist în drept comercial, practician în insolvenţă, preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, preşedinte de onoare al Uniunii Profesiilor Liberale din România.

Arbitrii străini:

1. Jose Maria Alonso, specialist în litigii cu privire la aspecte de drept comercial şi civil în contracte şi convenţii, partener coordonator în cadrul J&A Garrigues între 2000 şi 2009; în prezent conduce echipa de arbitraj internaţional a firmei – Spania;
2. Ashwinie Bansal, avocat – India;
3. Klaus Peter Berger, vicepreşedinte al Institutului German de Arbitraj – Germania;
4. Daniel Busse, doctor în drept, profesor universitar de legislaţie arbitrală, avocat – Germania;
5. Silvy Chernev, preşedinte al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângăCamera de Comerţ şi Industrie a Bulgariei – Bulgaria;
6. Yuliya Chernykh, avocat, lector universitar la Universitatea Naţională din Kiev, membru CIArb – Ucraina;
7. Bernando Cremades, doctor în drept, avocat – Spania;
8. Gabriele Crespi Reghizzi, doctor în drept, profesor universitar de drept comparat – Italia;
9. Scott Donahey, doctor în drept, profesor universitar, avocat, specialist în proprietate intelectuală – S.U.A.;
10. Elena Drobot, avocat, mediator, membru CIArb – Ucraina;
11. Marcel Fontaine, doctor în drept, profesor emerit la Facultatea de Drept a Universităţii Catolice din Louvain, doctor honoris causa al Universităţilor din Montpellier I, Geneva, Bourgogne şi Paris I Panthéon – Sorbonne – Belgia;
12. Emmanuel Gaillard, profesor de drept Universitatea din Paris XII, membru al ICCA, preşedinte al Comitetului Internaţional Arbitral, Asociaţia Internaţională de Drept (1989-1996) – Franţa;
13. Matthew Gearing, specialist în arbitraj internaţional, avocat partener la Allen & Overy LLP – Marea Britanie;
14. Beata Gessel-Kalinowska vel Kalisz, doctor în ştiinţe juridice, avocat, consilier juridic specialist în dreptul afacerilor, în tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii, preşedintele Curţii de Arbitraj Leviatan – Polonia;
15. Arthur David Harverd, membru al Chartered Institute of Arbitrators (fost preşedinte) şi al Curţii de Arbitraj Internaţional din Londra (LCIA) – Marea Britanie;
16. Elisabeth Hoffmann, doctor în drept, avocat, Bruxelles, membru al DIS (Institutul German de Arbitraj) şi membru al CEPANI (Centrul Belgian de Arbitraj, Bruxelles), preşedinte al Asociaţiei Europene a Avocaţilor – Belgia;
17. Hans Van Houtte, profesor de drept la Institutul de drept comercial internaţional din Belgia – Belgia;
18. Veeraraghavan Inbavijayan, avocat, director CIArb India, mediator – India;
19. Konstantinos Kerameus, profesor de Drept procedural civil la Facultatea de Drept a Universităţii din Atena (din 1982), director al Institutului Elen pentru Drepturi Internaţionale – Grecia;
20. Bohuslav Klein, preşedintele Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera Economică şi de Agricultură a Republicii Cehe – Cehia;
21. Alexander Komarov, doctor în drept, profesor universitar, preşedintele Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse – Rusia;
22. Christian Konrad, avocat, doctor în drept Austria;
23. Toby Landau, absolvent al Universităţii Oxford, master în drept, membru al LCIA – Marea Britanie;
24. Sergej Lebedev, doctor în drept, profesor universitar, preşedintele Comisiei de Arbitraj Maritim de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse – Rusia;
25. Christoph Liebscher, doctor în drept, partener la firma de avocatură Wolf Theiss, lector (arbitraj comercial internaţional) la Universitatea din Salzburg, arbitru de pe Lista de arbitri a Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera Economică a Republicii Cehe şi Camera de Agricultură a Republicii Cehe – Austria;
26. Junhai Liu, profesor universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Renmin din China, arbitru pe Listele Comisiei pentru Arbitraj Economic şi Comercial VIAC, KLRCA – China;
27. Filip De Ly, profesor de drept, Universitatea Erasmus din Rotterdam, expert în domeniul dreptului internaţional al afacerilor, contractelor internaţionale şi arbitraj comercial internaţional – Olanda;
28. Habib Malouche, preşedinte al Consiliului Mediteranean de Arbitraj – Tunisia;
29. Alexandr Mareš, doctor în drept, avocat – Cehia;
30. Werner Melis, doctor în drept, doctor în ştiinţe politice, preşedintele Centrului Arbitral Internaţional al Camerei Economice Federale Austriece – Austria;
31. Mark Meyer, doctor în drept, profesor universitar, avocat – S.U.A.;
32. Alexis Mourre, doctor în drept, avocat – Franţa;
33. Ilya Nikiforov, avocat, arbitru pe Lista ICDR, WIPO – Rusia;
34. Piotr Nowaczyk, doctor în drept, avocat, preşedintele Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ Polonă – Polonia;
35. Carmen Núñez-Lagos, avocat, partener în cadrul societăţii Hogan Lovells (Paris), preşedintele Comitetului Spaniol de Arbitraj, membru al Comisiei de Arbitraj a ICC – Spania;
36. Constantine Partasides, asociat senior la Fresfields Bruckhaus Deringer LLP – Paris, avocat – Marea Britanie;
37. Paolo Michele Patocchi, profesor de drept comercial, avocat partener la firma Lenz & Staehelin din Elveţia – Elveţia;
38. Olena Perepelynska, membru CIArb, al Asociaţiei Internaţionale a Barourilor, al Grupului Tinerilor arbitri al LCIA, arbitru pe lista Curţii de Arbitraj Comercial Vilnius, al Centrului Mexican de Arbitraj, al Curţii de Arbitraj de pe lângă Asociaţia Băncilor Ucrainene, avocat – Ucraina;
39. Dumitru Postovan, preşedintele Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova – Republica Moldova;
40. Jan Paulsson, doctor în drept, profesor universitar de drept comercial – Franţa;
41. Hilmar Raeschke-Kessler, avocat, profesor onorific la Universitatea din Cologne – Germania;
42. Andreas Reiner, doctor în drept, avocat – Austria;
43. José Rosell, avocat partener, Hughes Hubbard & Reed LLP, arbitru pe lista ICC, LCIA, VIAC, CEPANI, Centrului pentru Arbitraj Internaţional Hong Kong, CIArb, ASA – Spania;
44. Mauro Rubino Sammartano, preşedintele Curţii Europene de Arbitraj Milano, avocat – Italia;
45. Ashok Sancheti, avocat, membru al Asociaţiei Internaţionale a Barourilor, ICC, al Consiliul de Arbitraj al Indiei – India;
46. Christopher Seppala, specialist în arbitraj comercial internaţional şi membru al Comitetului Francez de Arbitraj, al Institutului Indian de Arbitraj şi al Asociaţiei Elveţiene de Arbitraj – Franţa;
47. Matthias Scherer, avocat, partener la firma elveţiană de avocatură LALIVE – Elveţia;
48. Barbara Helene Steindl, avocat, membru LCIA, membru CIArb, membru ArbAut – Austria;
49. Evangelos Vassilakakis, doctor în drept internaţional privat, profesor universitar de drept internaţional privat, avocat, fost judecător – Grecia;
50. Gerold Zeiler, specialist în arbitraj comercial internaţional, avocat, partener la Schönherr Rechtsanwälte GmbH – Austria.

Supraarbitri:

1. Smaranda Angheni, Bucureşti – doctor în drept, profesor universitar de drept comercial, rectorul Universităţii Titu Maiorescu din București;
2. Victor Babiuc, Bucureşti – doctor în drept, profesor universitar de drept al comerţului internaţional; membru al panelului de arbitri la American Arbitration Association, la Curţile de la Abu Dhabi, Bahrain, Cairo, Moscova, New Delhi, Sofia, Varşovia, Viena;
3. Flavius Antoniu Baias, Bucureşti – doctor în drept, profesor universitar, decan al Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti, fost Secretar de Stat în Ministerul Justiţiei;
4. Şerban Beligrădeanu, Bucureşti – doctor în drept, redactor şef al revistei Dreptul;
5. Radu Bogdan Bobei, Bucureşti – doctor în drept, conferenţiar universitar la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, avocat;
6. Traian Cornel Briciu, Bucureşti – doctor în drept, conferenţiar universitar la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, director executiv al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, avocat;
7. Gheorghe Buta, Bucureşti – doctor în drept, avocat, fost judecător, fost preşedinte al Secţiei Comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, profesor universitar la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române;
8. Stanciu Cărpenaru, Bucureşti – membru al Colegiului Curţii de Arbitraj, doctor în drept, profesor universitar de drept comercial, fost decan al Facultăţii de Drept, Universitatea Nicolae Titulescu din București;
9. Viorel Mihai Ciobanu, Bucureşti – doctor în drept, profesor universitar, fost decan al Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti, fost judecător la Curtea Constituţională a României, fost Preşedinte al Curţii de Arbitraj
10. Sorin-Virgil David, Bucureşti – doctor în drept, lector universitar la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, avocat;
11. Gheorghe Florea, Bucureşti – doctor în drept, avocat, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România;
12. Grigore Virgil Florescu, Bucureşti – doctor în drept, Diploma of European Studies (D.E.S.), avocat, profesor universitar de drept comercial;
13. Despina Maria Fruth Oprişan, Bucureşti – doctor în drept, avocat, specialist în drept comercial;
14. Crenguţa Ioana Leaua, Bucureşti – doctor în drept, conferenţiar universitar de dreptul afacerilor, dreptul comparat al arbitrajului internaţional şi dreptul arbitrajului în domeniul construcţiilor; avocat; membră a Curţii Internaţionale de Arbitraj ICC Paris, membră a Comisiei de Arbitraj a ICC Paris (raportor cu privire la România); membră a listelor de arbitri ale curţilor de arbitraj internaţional de pe lângă Camerele de Comerţ ale Bulgariei, Poloniei şi Sloveniei, a Centrului Regional de Arbitraj din Kuala Lumpur, a Centrului de Arbitraj Internaţional din Viena al Camerei Federale de Comerţ a Austriei (VIAC), a Centrului de Arbitraj şi Mediere al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (WIPO); arbitru în arbitraje ad-hoc sub regulile UNCITRAL în România şi Italia, precum şi la Institutul de Arbitraj din Copenhaga; fost Vicepreşedinte al Curţii de Arbitraj;
15. Radu Alexandru Leşe, Bucureşti – avocat, specialist în drept comercial, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
16. Lucian Mihai, Bucureşti – doctor în drept civil, profesor universitar de drept civil şi dreptul proprietăţii intelectuale, fost preşedinte al Curţii Constituţionale a României;
17. Marian Nicolae, Bucureşti – doctor în drept, profesor universitar de drept civil;
18. Bazil Alexandru Oglindă, Bucureşti – membru al Colegiului Curţii de Arbitraj, doctor în drept, lector universitar de dreptul afacerilor şi drept societar, avocat, specialist în drept comercial intern şi internaţional, precum şi în dreptul construcţiilor, inclusiv contracte FIDIC;
19. Titus Prescure, Braşov – doctor în drept, conferenţiar universitar de drept comercial, avocat;
20. Viorel Roş, Bucureşti – Preşedintele Curţii de Arbitraj, doctor în drept, profesor universitar dreptul proprietăţii intelectuale şi drept financiar şi fiscal, director departament drept privat, avocat, consilier în proprietate industrială;
21. Ana Alexandrina Savin, Bucureşti – specialist în drept comercial, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
22. Ioan Schiau, Braşov – doctor în drept, conferenţiar universitar de drept comercial, avocat;
23. Dragoş-Alexandru Sitaru, Bucureşti – membru al Colegiului Curţii de Arbitraj, doctor în drept, profesor universitar de drept al comerţului internaţional şi drept internaţional privat, arbitru la Curtea Internaţională de Arbitraj a CCI din Paris, la Centrul de Arbitraj Internaţional al Camerei Economice Federale a Austriei, Viena, la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a Ungariei şi în arbitraje ad-hoc UNCITRAL, membru pe Lista de Conciliatori şi Arbitri ai Centrului Internaţional pentru Soluţionarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID), Washington D.C., S.U.A.; raportor pentru România în Comisia de Arbitraj a CCI din Paris, avocat;
24. Cristiana Irinel Stoica, Bucureşti – doctor în dreptul comerţului internaţional, avocat;
25. Mariana Brânduşa Ştefănescu, Bucureşti – doctor în drept, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, profesor universitar de drept al comerţului internaţional, fost vicepreşedinte al Curţii de Arbitraj;
26. Victor Tănăsescu, Bucureşti – doctor în drept, avocat, specialist în dreptul comerţului internaţional;
27. Maria Veriotti, Bucureşti – avocat, specialist în drept comercial şi maritim;
28. Marin Voicu, Bucureşti – membru al Colegiului Curţii de Arbitraj, doctor în drept, profesor universitar de drept comercial, maritim şi comunitar, fost magistrat, fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
29. Călin-Andrei Zamfirescu, Bucureşti – avocat, specialist în drept comercial, practician în insolvenţă, preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, preşedinte de onoare al Uniunii Profesiilor Liberale din România.

Sursa: juridice.ro

24 ianuarie 2015, Timișoara: 140 de ani de la înființarea Baroului Timiș

Sala Atena a Hotelului Timișoara

Locatie: 24 ianuarie 2015

Programul evenimentului:
10:00-10:30: Primirea participanților;
10:30-11:30: Deschiderea lucrărilor simpozionului
Alocuțiunea Decanului Baroului Timiș, av. Valeriu Răuță;
11:30-12:00: Înființarea Camerei Avocaților – moment important în istoria avocaturii bănățene, av. Lazăr Gruneanțu, Consilier, Baroul Timiș;
12:00-12:45: 25 de ani de avocatură independentă. Semnificațiile constituționale ale organizării legale a profesiei de avocat, av. dr. Gheorghe Florea – Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România;
12:45-13:30: Pregătirea profesională continuă a avocaților. Istorie, prezent și evoluție, av. conf. univ. dr. Traian Briciu – Director Executiv al Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților;
13:30-14:00: Concluzii. Închiderea lucrărilor simpozionului.

Modificarea Codului Muncii prin Legea nr. 12/2015

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 din 22 ianuarie 2015

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 16, dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) si (6), cu urmatorul cuprins:
„(5) Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca.
(6) Fac exceptie de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesionala fara plata, acordate in conditiile art. 155 si 156.”

2. La articolul 56 alineatul (1), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare; la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II;”

3. La articolul 92, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) si (4), cu urmatorul cuprins:

„(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar.
(4) In masura in care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luandu-se in considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munca si care presteaza aceeasi munca sau una similara, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul utilizatorului.”

4. La articolul 145, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.”

5. La articolul 145, dupa alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu urmatorul cuprins:
„(4) La stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se considera perioade de activitate prestata.
(5) In situatia in care incapacitatea temporara de munca sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru ingrijirea copilului bolnav a survenit in timpul efectuarii concediului de odihna anual, acesta se intrerupe urmand ca salariatul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa ce a incetat situatia de incapacitate temporara de munca, de maternitate, de risc maternal ori cea de ingrijire a copilului bolnav, iar cand nu este posibil urmeaza ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.
(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihna anual si in situatia in care incapacitatea temporara de munca se mentine, in conditiile legii, pe intreaga perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat sa acorde concediul de odihna anual intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care acesta s-a aflat in concediu medical.”

6. Articolul 146 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 146
(1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
(2) In cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.
(3) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.”

Art. II
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) alin. (3) al art. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 66 din 29 ianuarie 2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.232/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) alin. (4) al art. 23 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de baza si al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, precum si unele masuri de reglementare a drepturilor salariate si a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 177/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Sursa: dreptonline.ro

Calendarul alegerilor pentru noul Consiliu de Mediere

Joi, 22.01.2015, a avut loc ședința extraordinară a Consiliului de mediere care a adoptat o serie de Hotărâri din perspectiva Deciziei CCR nr. 713/2014

Astfel s-au aprobat următoarele: Bugetul CM pentru anul 2015, Calendarul alegerilor 2015 și s-a luat act de motivarea Deciziei sus menționate, constatându-se încetarea de drept a mandatelor membrilor CM la momentul la care Decizia Curții se va publica în Monitorul Oficial.

Membrii Consiliului de mediere l-au mandatat pe domnul Dorin Valeriu Bădulescu – în calitate de ordonator de credite – să asigure continuitatea activității Consiliului și buna funcționare a acestuia în perioada organizării alegerilor, până la predarea gestiunii către viitorii membri ai Consiliului ce vor rezulta din alegeri.

Atașat este Calendarul alegerilor pentru noul Consiliu de mediere

Calendarul alegerilor pentru noul Consiliu de mediere – 2015

Sursa: medierenet.ro

RIL-uri privind Art. 215 și 431 din Noul Cod de Procedură Penală

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunțat, în ședința din 19 ianuarie 2015, cu privire la două noi recursuri în interesul legii cu privire la Legea 135/2010 –  Noul Cod de Procedură Penală.

Decizia 3/2015

Prin Decizia 3/2015, ICCJ a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală stabileşte că:
„Admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare se examinează în cameră de consiliu, fără citarea părţilor, cu participarea procurorului.”

Conținutul art. 431 din Noul Cod de Procedură Penală, astfel cum a fost modificat prin Lege nr. 255/2013 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial 515/2013:

Art. 431 NCPP

Admiterea în principiu

„(1) Instanţa examinează admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, fără citarea părţilor.
(2) Instanţa, constatând că cererea de contestaţie în anulare este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prevăzute la art. 426 şi că în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestaţia şi dispune citarea părţilor interesate.”

Decizia 4/20150

Prin Decizia 4/2015, ICCJ a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 215 alin. (8) din Codul de procedură penală stabileşte că:
„În cursul urmăririi penale, competenţa de a dispune impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial revine procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.”

Conținutul art. 215 din Noul Cod de Procedură Penală, astfel cum a fost modificat prin Lege nr. 255/2013 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial 515/2013:

Art. 215 NCPP
Conţinutul controlului judiciar
„(1) Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
(2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;
b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;
c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
d) să nu revină în locuinţa familiei, să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;
e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;
f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;
g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;
h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;
i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;
j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;
k) să nu emită cecuri.
(3) În cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia şi i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
(4) Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condiţiile legii.
(5) Dacă, în cadrul obligaţiei prevăzute la alin. (2) lit. a), s-a impus inculpatului interdicţia de a părăsi ţara sau o anumită localitate, câte o copie a ordonanţei procurorului ori, după caz, a încheierii se comunică, în ziua emiterii ordonanţei sau a pronunţării încheierii, inculpatului, unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte, precum şi celei în a cărei circumscripţie are interdicţia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, Poliţiei de Frontieră Române şi Inspectoratului General pentru Imigrări, în situaţia celui care nu este cetăţean român, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligaţiei care îi revine. Organele în drept dispun darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.
(6) Instituţia, organul sau autoritatea prevăzute la alin. (4) verifică periodic respectarea obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii.
(7) În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.
(8) În cursul urmăririi penale, procurorul care a luat măsura poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanţă, impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, după audierea inculpatului.
(9) Dispoziţiile alin. (8) se aplică în mod corespunzător şi în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecăţii, când judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată dispune, prin încheiere, la cererea motivată a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu, după audierea inculpatului.
(10) Abrogat.
(11) Abrogat.
(12) Abrogat.
(13) Abrogat.
(14) Abrogat.
(15) Abrogat.”

Considerentele celor două decizii nu sunt redactate la această dată. După ce ICCJ va redacta motivarea deciziilor, acestea vor fi trimise spre publicare Monitorului Oficial al Românie

Sursa: legeaz.net