Arhive lunare: mai 2015

Summer School on Diplomacy 2015

Scoala de Vara (Summer School on Diplomacy 2015) este unul dintre cele mai importante proiecte ale Asociatiei Tineretul ONU din Romania, aceasta fiind organizata anual. Scopul principal al acestui proiect este acela de a le oferi participantilor atat cunostinte teoretice, cat si practice in ceea ce priveste domeniile Relatiilor Internationale, al Stiintelor Politice sau al Studiilor de Securitate si Diplomatie.

Asadar, intre 20-26 iulie 2015, in Bucuresti, se va desfasura cea de-a cincea editie, integral in limba engleza. Astfel, programul devine un bun cadru de comunicare interculturala, schimb de experienta academica, dar si un mediu propice dezvoltarii competentelor lingvistice si abilitatii de a negocia si de a te angaja in dezbateri constructive.

In acest an, pornind de la evenimentele din Ucraina, proiectul va avea tema generala The Ukraine: Beyond the Headlines (Criza Ucraineana: Dincolo de titlurile din ziare). Strategia geopolitica a Rusiei din urma cu peste un an, specifica mai degraba secolului XIX, a reprezentat un semnal de alarma pentru Uniunea Europeana, atragand dupa sine condamnarile comunitatii internationale. In acest sens, se va pune accentul pe intelegerea evolutiei istorice a relatiei dintre Ucraina si Rusia, dar mai ales pe statutul Peninsulei Crimeea. Totodata, ne propunem aprofundarea si consolidarea cunostintelor legate de provocarile la adresa securitatii si a pacii regionale si globale, de analiza si solutionarea conflictelor, dar si de arta diplomatica si negocieri.

Pentru a le facilita participantilor o intelegere completa a realitatilor lumii ucrainene, vor fi organizate workshopuri si prelegeri, grupate in module si sustinute de cunoscuti diplomati de cariera, specialisti sau profesori universitari consacrati. Pe langa dimensiunea educationala si de formare a Scolii de Vara, accentul va fi pus pe formularea de solutii viabile pentru problemele puse in discutie prin privirea acestora dintr-o noua perspectiva, prin prisma normelor de drept international aplicabile si a mizelor geopolitice ale conflictului.

De asemenea, programul ofera posibilitatea cunoasterii lumii mediilor in care isi desfasoara activitatea diplomatii si oamenii politici, activitatile fiind structurate astfel incat sa ofere o experienta unica si un instrument educational de care studentii au nevoie pentru a-si imbogati cunoasterea teoretica acumulata pe parcursul anilor universitari. Consideram important contactul direct cu aceasta sfera si apreciem drept esentiala dorinta de perfectionare continua a abilitatilor personale. Prin urmare, Scoala de Vara va surprinde principalele aspecte ale evolutiei metodei diplomatice, oferindu-le participantilor cunostinte substantiale din domeniile relevante.

In ceea ce priveste Asociatia Tineretul ONU din Romania, aceasta este o organizatie neguvernamentala, infiintata si condusa de catre tineri, ale carei scopuri sunt promovarea si incurajarea valorilor si activitatilor ONU in randul tinerilor romani, al societatii romanesti si al comunitatii internationale. In vederea realizarii obiectivelor sale, Asociatia isi propune organizarea de conferinte, workshop-uri, scoli de vara, training-uri si sesiuni de dezbateri ale problemelor sociale, economice, juridice, de drepturile omului, umanitare, de dezvoltare si de securitate internationala, precum si organizarea de simulari academice ale institutiilor Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), Uniunii Europene sau NATO.

Summer School on Diplomacy 2015 online | Summer School on Diplomacy 2015 Facebook

Summer School on Diplomacy 2015

Summer School on Diplomacy 2015

Reclame

CRISTI DANILET: Scrisoare deschisa catre senatorii care cer Presedintelui Romaniei demiterea a doi inalti magistrati

Stimati domni senatori,

Intrucat ati dat publicitatii o scrisoare destinata presedintelui Romaniei in legatura cu un aspect judiciar si pentru a participa in mod efectiv la dezbaterea publica pe care nu ma indoiesc ca v-ati dorit-o procedand astfel, inteleg sa imi exprim punctul de vedere in virtutea indatoririi mele deontologice de a sustine si promova statul de drept si a angajamentului meu de a adopta o pozitie publica ferma atunci cand se pune in discutie orice subiect major de interes public privind justitia si mai ales reputatia magistratilor.

Tin sa subliniez de la bun inceput ca nu incerc nici pe departe sa acopar o eventualitate disfunctionalitate a sistemului judiciar, ci consider ca demersul meu se impune pentru a lamuri exact opinia publica, dar si pe dvs, asupra anumitor aspecte invocate.

Romania este stat democratic, unde functioneaza principiul separatiei puterilor in stat. Acesta presupune ca justitia trebuie sa fie independenta. Si asta nu ca un privilegiu, ci ca o garantie pentru cetateanul obisnuit ca solutia unui proces nu poate fi influentata prin interventia vreunui politician sau alt gen de imixtiuni. Dvs cunoasteti acest principiu si, odata cu investirea dvs. in demnitatea de senatori ai Romaniei, ati jurat sa il aparati. Ca si mine, de altfel, la investirea in functia de judecator. Constatand insa ca prin cele continute in scrisoarea deschisa prin care dvs. cereti presedintelui Romaniei sa procedeze la “demiterea sau demisia” a presedintelui ICCJ si a procurorului-sef al DNA demersul dvs ar putea fi interpretat ca o imixtiune in cariera celor doi inalti magistrati, cu tot respectul cuvenit va reamintesc cateva dintre reglementarile care privesc atat procedurile judiciare, cat si cele care privesc cariera magistratilor.

1. Dvs faceti referire la o cauza solutionata recent de o instanta din tara prin care o persoana a fost achitata definitiv dupa ce in cursul procesului fusese arestata preventiv si:

  • Afirmati ca probele cu privire la existenta faptei nu au existat niciodata. Or, eu constat din datele publice existente pe portalul instantelor AICI ca motivul achitarii nu este nicidecum inexistenta faptei, ci fie ca fapta nu este prevazuta de legea penala, fie ca nu a fost comisa cu vinovatia prevazuta de lege. Dar pentru aceasta trebuie sa asteptam cu totii motivarea hotararii, care inca nu a fost redactata;
  • Afimati ca procedura s-a declansat in urma unui denunt calomnios din partea presedintelui ICCJ. Eu as recomanda mai multa rezerva in stabilirea de catre senatori a unor incadrari juridice si vinovatii; daca banuiti ca un cetatean al tarii a comis o infractiune, ar trebui sa sesizati Parchetul, nu pe Presedintele tarii. Apoi, este de remarcat inca o data ca aceasta persoana care a formulat sesizarea pentru o fapta de santaj a actionat considerandu-se victima a unei infractiuni, nu ca magistrat; dar daca considerati ca el s-a folosit in vreun fel functia sa pentru a obtine vreun folos, ar trebui sa sesizati Inspectia Judiciara, nu pe Presedintele tarii.
  • Afirmati ca persoana implicata a fost arestata pe nedrept de catre DNA si in absenta oricaror garantii constitutionale. Nu este asa: in Romania cel care aresteaza este judecatorul, incepand cu anul 2003; apoi, arestarea in aceasta cauza a fost verificata si contestata in fata mai multor judecatori, in cadrul procedurilor judiciare recunoscute de lege drept garantii pentru inculpat, si inculpata a avut avocat, asa cum rezulta de pe acelasi portal al instantelor (AICI, AICI, AICI, AICI). Nu stiu acum daca in solutionarea acestei cauze cineva a comis vreo incalcare de lege, respectiv daca si cui se poate imputa faptul ca inculpata a stat in arest si ulterior a fost achitata. Dar opinia publica trebuie sa cunoasca ca motivele de arestare sunt diferite de motivele de condamnare si ca este gresit sa se creada ca cineva arestat va fi si condamnat in mod automat, caci in felul acesta ar disparea rolul procesului. Dupa cum trebuie sa se stie ca este posibila condamnarea la inchisoare a unei persoane cercetata in libertate, sau achitarea unei persoane arestate, ceea ce nu implica automat culpa magistratului. Trebuie sa se mai stie ca orice persoana arestata nelegal are la indemana proceduri pentru compensarea baneasca a perioadei de arestare nelegala, in anumite conditii. In orice caz, daca in cauza de fata s-a comis vreo incalcare a legii si daca exista procedura de tragere la raspundere a celor culpabili, voi sustine un astfel de demers;

2. Dvs cereti Presedintelui tarii sa foloseasca “instrumente constitutionale si legale”, precum si “autoritatea morala inerenta institutiei Presedintelui”, pentru a le inlatura prin demitere sau demisie pe cele doua doamne magistratat care ocupa una functia de sef al DNA, celalalta functia de presedinte al ICCJ. Domnilor senatori:

  • Pe de o parte cele doua doamne nu au vreo culpa in cele petrecute in cauza pentru ca: seful DNA nu a instrumentat dosarul inculpatei, iar presedintele ICCJ a actionat ca victima, nu ca magistrat. Pe de alta parte, demisia este un act unilateral si ea nu poate fi impusa de cineva, iar demiterea unui magistrat, ca institutie juridica, nu exista in dreptul nostru;
  • Legea prevede expres motivele de revocare a unui magistrat din functia de conducere (daca despre asta e vorba cand vorbiti de “demitere”). Potrivit art. 53 alin. 6 si art. 54 alin. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, revocarea din functia de conducere se face pentru trei motive: a) in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in functia de conducere; b) in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale; c) in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare. Dupa cum se vede, cazul indicat de dvs nu e prevazut in lege. Or, Presedintele tarii nu are instrumentele de a interveni in cariera magistratilor cu functii de conducere de la nivelul de varf al sistemului, tocmai pentru a se proteja independenta acestuia chiar fata de cel care face numirea. Astfel, din continutul acelorasi articole mentionate mai sus, rezulta in mod clar ca presedintele ICCJ si seful DNA nu pot fi demisi la cererea senatorilor sau la initiativa presedintelui Romaniei; mai mult, pentru revocarea sefului DNA este necesar si avizul CSM.
  • Tot legea nr. 303/2004, in art. 65, prevede expres motivele de eliberare din functie a unei persoane din functia de magistrat (daca despre asta e vorba cand cereti Presedintelui sa se foloseasca de pozitia lui in cadrul CSM pentru a declansa o ancheta disciplinara pe numele celor doua doamne). In legatura cu acest aspect precizez ca Presedintele tarii nu ocupa vreo pozitie in cadrul CSM ci, potrivit art. 25 din Legea nr. 317/2004 cu privire la Consiliul Superior al Magistaturii, el prezideaza, fara drept de vot, lucrarile Plenului CSM la care participa. Dar el are dreptul, la fel ca si dvs de altfel, sa sesizeze Inspectia Judiciara in cazul comiterii de catre un magistrat a vreunei abateri disciplinare dintre cele expres prevazute in art. 99 din Legea nr. 303/2004.

3. Domnilor senatori, impartasesc viziunea dvs cu privire la statul de drept, exprimata in scrisoarea deschisa. Ma bucur ca in felul acesta va departati de pozitiile din anii trecuti cand unii dintre dvs cereati infiintarea de comisii speciale pentru anchetarea procurorilor sau chiar din acest an cand unii dintre dvs sustineati infiintarea de comisii speciale pentru activitatea DNA si ICCJ. Cred ca este evident pentru toata lumea ca astfel de initaitive sunt total contrare principiului “suprematiei legii” si “separatiei puterilor in stat”.

M-as bucura sa militati pentru acest principiu si pentru a preveni ca autoritatile locale sa adopte reglementari nelegale (cum ar fi cele privind ridicarea de catre firme private a autoturismelor parcate nelegal), sau ca Guvernul sa adopte ordonante neconstitutionale (suntem tara in situatie de urgenta la fiecare trei zile), sau ca Parlamentul sa adopte legi contrare reglementarilor UE (cum ar fi cea privind taxa de prima inmatriculare devenita taxa pe poluare si transformata in timbru de mediu). Dar mai ales m-as bucura sa sustineti, la fel de vehement ca acum, acest principiu in fata colegilor dvs atunci cand justitia instrumenteaza cauze penale cu parlamentari si ministri, care trebuie sa isi faca aparari pe fond in fata organelor judiciare si nu in Parlament. Nu ma indoiesc ca in virtutea principiului pe care tocmai il clamati nu veti mai adera la ideea transformarii camerelor Parlamentului in institutii de blocare a demersurilor judiciare sau chiar de instituire a impunitatii pentru anumite persoane, creand daca nu certitudinea, cel putin aparenta ca anumite persoane se situeaza deasupra legii in virtutea detinerii unor functii in stat. Aceasta si pentru ca “rule of law” inseamna guvernarea prin lege, nu prin oameni; or, legea trebuie sa se aplice in mod egal pentru toti.

4. In final, permiteti-mi ca tot in virtutea acestui principiu, afirmat din ce in ce mai des in spatiul public in Romania, sa va reamintesc ca in trei rapoarte ale Comisiei Europene din anii precedenti s-a considerat inadecvata si contrara principiului independentei justitiei orice forma de presiune din partea politicului asupra sistemului judiciar si orice atac personal la adresa unor magistrati. De aceea, consider ca ar fi mai potrivit ca demersurile dvs sa se limiteze doar la aspecte institutionale. Aceasta cu atat mai mult cu cat Justitia, Parlamentul, Guvernul, Presedintele statului isi datoreaza o cooperare loiala, dupa cum ne-a sfatuit Comisia de la Venetia

Va asigur de intreaga mea participare la solutionarea deficientelor de sistem pe care le veti sesiza in mod legal institutiei din care fac parte.

Cu stima,
Judecator Cristi Danilet,
membru CSM

Săptămâna reducerilor excepţionale la Editura C.H. Beck

Săptămâna reducerilor excepţionale la Editura C.H. Beck

In perioada 18 – 24 mai 2015, Editura C.H. Beck se afla in saptamana reducerilor exceptionale, oferind posibilitatea clientilor de a achizitiona carti si publicatii cu tematica juridica si economica, marca C.H. Beck la preturi reduse din magazinul online beckshop.ro.

Astfel, toate produsele marca Editurii C.H. Beck comercializate in magazinul online beckshop.ro beneficiaza de reduceri exceptionale de pana la 35%.

Campania este valabila pentru utilizatorii finali si in limita a maxim 2 exemplare/titlu.

Reducerea se aplica doar comenzilor plasate online in perioada18 – 24 mai 2015.

Comenzile vor fi onorate in ordinea primirii si in functie de stocului diponibil.

Săptămâna reducerilor excepţionale la Editura C.H. Beck

În atenția candidaților la INM! CSM a adoptat modificări în Regulamentul de admitere

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, în ședința de miercuri, modificarea Regulamentului privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, respectiv a celui privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la ÎCCJ. Avocatura.com vă oferă toate modificările.

Astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, în ședința din 13 mai 2015:

1. Modificarea Regulamentului privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

1.1. Aspectele verificate în analiza îndeplinirii condiţiei de bună reputaţie:

a) La articolul 27 ind.1, alineatele (8) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(8) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 18 ind. 1 din Codul penal de la 1968;

– faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a candidaţilor în temeiul art. 10 lit.b ind.1 din Codul de procedură penală de la 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal de la 1968;

– faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidaţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare;

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului;

– faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

(9) La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (8).”

La articolul 30 ind. 10, alineatele (7) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(7) Pentru stabilirea cerinţei bunei reputaţii sunt analizate:

– faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 18 ind. 1 din Codul penal de la 1968;

– faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a absolvenţilor în temeiul art. 10 lit. b ind. 1 din Codul de procedură penală de la 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal de la 1968;

– faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea absolvenţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013, cu modificările ulterioare;

– faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;

– faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;

– faptele pentru care absolvenţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere în magistratură organizate de Consiliul Superior al Magistraturii pe parcursul celor 2 ani de formare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.

(8) La verificarea cerinţei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de absolvent, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (7).”

1.2. Prevederea posibilităţii de valorificare, până la data validării concursului:

Articolul 27 ind.3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 27 ind.3 – (1) Pentru locurile ce au devenit vacante în condiţiile art. 27 ind.1 alin. (7) pot opta, până la data validării concursului, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.16 alin. (4), art. 22 alin. (4) şi art. 23 alin. 3 ind.1 , în ordinea descrescătoare a notei obţinute la concurs, stabilită conform art. 25. La note egale, departajarea candidaţilor se face conform art. 26 alin. (3).

(2) Dispoziţiile art. 27 şi 27 ind.1 se aplică în mod corespunzător.

(3) Lista definitivă a candidaţilor declaraţi admişi la Institutul Naţional al Magistraturii se comunică pentru afişare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.”

3. Prevederea posibilităţii suplimentării locurilor scoase la concurs pentru candidaţii care au medii egale:

La articolul 26, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate suplimenta numărul de locuri scoase la concurs, astfel încât să poată fi declaraţi admişi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.”

2. Modificarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 279/2012, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

2.1. Aspectele verificate în analiza îndeplinirii condiţiei de bună reputaţie:

– La articolul 26 ind. 1, alineatele (7) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(7) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale,amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 181 din Codul penal de la 1968;

– faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a candidaţilor în temeiul art. 10 lit.b ind.1 din Codul de procedură penală de la 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal de la 1968;

– faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidaţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare;

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului;

– faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

(8) La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (7).”

2.2. Prevederea posibilităţii de valorificare, până la data validării concursului:

– Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 29 – (1) Dacă unul dintre candidaţi a fost respins în condiţiile art. 27 sau a renunţat la opţiunea formulată conform art. 25 alin. (4), procedura prevăzută la art. 25 alin. (4) se reia pentru candidaţii admişi care ocupă poziţiile următoare acestui candidat în lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. Până la data validării concursului, candidaţii îşi pot menţine opţiunea iniţială sau pot formula o nouă opţiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul respins sau, după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz.

(2) Pentru posturile ce au devenit vacante după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (1) pot opta, până la data validării concursului, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (4), art. 21 alin. (4) şi art. 22 alin. (7), în ordinea descrescătoare a notei obţinute la concurs. La note egale, departajarea candidaţilor se face conform art. 25 alin. (3).

(3) Dispoziţiile art. 26 – 27 se aplică în mod corespunzător.”

3. Modificarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 293/2007, după cum urmează:

La articolul 15 ind. 1, alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(6) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 181 din Codul penal de la 1968;

– faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a candidaţilor în temeiul art. 10 lit.b ind.1 din Codul de procedură penală de la 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal de la 1968;

– faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidaţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare;

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;

– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii concursului;

– faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de acelaşi fel sau din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii concursului.

(7) La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (6).”

Sursa: www.avocatura.com

Avocatul Poporului cere stabilirea înțelesului termenului de „nevăzător” din legislația pensiilor

Un recurs în interesul legii formulat de Avocatul Poporului a la Înalta Curte de Casație și cere ca instanța supremă să stabilească înțelesul termenului „nevăzător”, utilizat în legislația din domeniul pensiilor, întrucât instanțele judecătorești au interpretat diferit acest cuvânt.

„Avocatul Poporului a promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție un Recurs în interesul legii referitor la interpretarea și aplicarea dispozițiilor articolul 59 din Legea numărul 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv ale articolul 47 alineatul (2) din Legea numărul 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, și anume stabilirea înțelesului termenului de ‘nevăzător’. În opinia Avocatului Poporului, dispozițiile sus-menționate se aplică și persoanelor cu grad de handicap accentuat, nu numai celor cu grad de handicap vizual grav, astfel încât ambele categorii pot beneficia de pensie pentru limită de vârstă, în condițiile legii”, arată Avocatul Poporului, într-un comunicat de presă.

Avocatul Poporului a promovat acest recurs în interesul legii întrucât legile 263/2010 și 19/2000 au fost interpretate și aplicate diferit, atât la nivelul caselor teritoriale de pensii, cât și la nivelul instanțelor judecătorești, situație ce a determinat în unele cazuri stabilirea unor debite de 50.000 și chiar 65.000 de lei.

Magistrații au avut două moduri de a interpreta termenul de „nevăzător”.

„Într-o primă opinie, formulată de către o parte din instanțele de judecată, termenul de „nevăzător” se referă exclusiv la persoanele cu grad de handicap grav, iar persoanelor cu handicap vizual accentuat/mediu nu le sunt aplicabile prevederile privind „nevăzătorii”. Într-o altă opinie, exprimată de către alte instanțe judecătorești, prevederile articolului 59 din Legea numărul 263/2010, respectiv ale articolul 47 alineatul (2) din Legea numărul 19/2000 sunt aplicabile atât persoanelor cu handicap vizual grav, cât și celor cu handicap accentuat”, se precizează în comunicatul de presă.

Avocatul Poporului susține că dispozițiile articolului 59 din Legea numărul 263/2010 și articolul 47 alineatul (2) din Legea numărul 19/2000 se aplică și persoanelor cu grad de handicap accentuat.

„Legea nu distinge cu privire la gradul de handicap, ci numai sub aspectul tipului de handicap, respectiv vizual și celelalte tipuri de handicap. Astfel încât, Avocatul Poporului consideră justificată opinia potrivit căreia înțelesul termenului de „nevăzători” nu este echivalentul termenului de „orb” sau celui cu grad de handicap grav. În plus, legislația principală și secundară din domeniul pensiilor nu definește termenul de „nevăzător”, de altfel nu menționează deloc acest termen”, conform sursei citate.

Sursa: Mediafax

Cei care arunca gunoaie pe fereastra apartamentului sau din masini ar putea fi sanctionati cu amenzi drastice

Prevederile fac parte dintr-o propunere legislativa ce vizeaza modificarea Ordonantei Guvernului nr. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale. Aceasta a fostadoptata tacit de Senat, in sedinta de luni, in urma depasirii termenului in care senatorii trebuiau sa se pronunte, insa, pentru a se aplica, mai trebuie sa treaca si de Camera Deputatilor.

Atat persoanele fizice, cat si cele juridice vor fi sanctionate, asa cum se arata in proiectul de lege, pentru aruncarea resturilor menajere, a obiectelor si a lichidelor pe ferestrele apartamentelor, precum si pentru aruncarea la intamplare a gunoaielor si a mucurilor de tigara din masini. In ambele cazuri, amenda aplicabila va fi cuprinsa intre 1.000 si 2.500 de lei.

Potrivit initiatorilor, viata la bloc a obisnuit anumiti cetateni cu ideea ca spatiile din fata si din spatele cladirilor de locuit sunt ale nimanui, astfel ca se pot arunca obiecte si resturi menajere fara a deranja pe cineva. De aceea, amenzile propuse trebuie legiferate, astfel incat oamenii sa nu mai faca mizerie in jurul blocurilor cu atata usurinta.

„Viata la bloc, la comun cu multi alti oameni cu apucaturi si tabieturi diferite a obisnuit pe unii sa-si imagineze ca spatiul din fata si spatele blocului sunt ale nimanui sau ale statului, un loc in care poti sa arunci ce nu-ti prisoseste in casa, fara a-l duce la locul de depozitare a gunoiului. Daca locuinta fiecarui cetatean incepe si se finalizeaza la usa, inseamna ca terenul si pomul din fata ferestrei sunt ale nimanui, asa ca nu are cine sa se supere daca sunt acoperite de obiecte, resturi menajere etc. Aruncatul pe fereastra apartamentelor a gunoaielor si din autovehicule poate deveni costisitor daca se legifereaza amenzile, scrie in expunerea de motive a proiectului (pdf).

Membrii Comisiei senatoriale pentru Administratie Publica si Organizarea Teritoriului au considerat, in raportul asupra propunerii (pdf), ca documentul ar trebui respins, deoareceautoritatile locale sunt cele care ar trebui sa stabileasca aceste amenzi, astfel incat sa nu se aduca atingere principiului autonomiei locale. In acelasi timp, initiatorii sustin ca, desi consiliile locale trebuie sa ia masurile necesare pentru a preveni aruncarea gunoaielor, practica a aratat ca hotararile acestora nu produc efecte juridice.

„In alte tari, amenzile pentru aruncarea gunoiului in locuri nepermise sunt usturatoare si, cel mai important, se aplica, incat oamenii respecta legea mai mult de frica amenzilor, iar de aruncat gunoi pe ferestre si din autovehicule nici nu se mai pune problema”, este subliniat in expunerea de motive.

Proiectul de lege va fi transmis Camerei Deputatilor, care se va pronunta asupra acestuia in calitate de Camera decizionala.

Cetatenii sunt obligati sa mentina curatenia

Mentinerea curateniei este doar una dintre obligatiile pe care cetatenii le au deja in momentul de fata, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 21/2002. Mai precis, acestia trebuie:

  • sa intretina si curete locuintele pe care le au, anexele gospodaresti, curtile si imprejmuirile acestora;
  • sa curete fatadele locuintelor si ale altor constructii amplasate la strada, sa le tencuiasca si zugraveasca periodic;
  • sa termine constructiile incepute;
  • sa repare si intretina instalatiile aferente imobilelor;
  • sa mentina curatenia pe trotuare, pe partea carosabila a strazii sau a drumului, pe portiunea din dreptul gospodariei si a locurilor de parcare pe care le folosesc;
  • sa indeparteze zapada si gheata de pe trotuarele din dreptul imobilelor in care locuiesc sau pe care le folosesc in alte scopuri;
  • sa pastreze curatenia pe arterele de circulatie si in locurile publice;
  • sa respecte masurile stabilite de consiliile locale si judetene pentru asigurarea igienei publice si a curateniei in localitati;
  • sa depoziteze reziduurile menajere si gunoaiele numai in locurile special amenajate;
  • sa curete mijloacele de transport la intrarea acestora pe drumurile publice;
  • sa curete si intretina santurile, rigolele si podetele aferente proprietatii.

Acelasi act normativ prevede ca faptele cetatenilor care constituie contraventii in domeniul bunei gospodariri a localitatilor urbane si rurale, precum si sanctiunile aplicabile, se stabilesc prin hotarari ale consiliilor locale si judetene.

In alta ordine de idei, asociatiile de proprietari preiau unele dintre obligatiile cetatenilor si raspund pentru realizarea acestora.

Atentie! Prevederile propunerii legislative nu se aplica momentan. Pentru a intra in vigoare, aceasta trebuie sa fie adoptata de Camera Deputatilor, promulgata prin decret prezidential si publicata in Monitorul Oficial.

Sursa: avocatnet.ro