Arhive lunare: octombrie 2014

Conferinta Nationala a Mediatorilor 2014 cu tema “Medierea – raspunsul unei societati moderne la conflict” la Timisoara

Consiliul de Mediere anunta organizarea Conferintei Nationale a Mediatorilor, cu tema „Medierea – raspunsul unei societati moderne la conflict”.

Evenimentul va avea loc vineri, 7 noiembrie 2014, începând cu ora 09.30, în Timisoara, în sala de conferinte a Consiliului Judetean Timis.

Înscrierile de participare la Conferinta se fac la adresa de e-mail: conferinta@cmediere.ro, în perioada 15 septembrie – 1 noiembrie 2014, în limita locurilor disponibile.

Conditii de participare pentru mediatori: sa fie mediatori autorizati cu drept de exercitare a profesiei. Rugam sa precizati în solicitare numarul legitimatiei.

Agenda evenimentului va fi transmisa prin Newsletterul Consiliului de Mediere. cmediere.ro

Reclame

Pachetul de carti recomandat pentru admiterea la INM şi pentru examenul de admitere în profesia de avocat/definitivat în profesie

În contextul modificărilor legislative majore din ultimii ani şi al necesitătii unei pregătiri corespunzatoare a candidaţilor pentru susţinerea concursului de admitere la INM , a concursului de admitere directă în magistratură pentru cei cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, pentru examenul de admitere în profesia de avocat şi definitivat în profesie, Libraria Avocatura.com, după o riguroasă documentare, a construit un pachet de cărti care fac parte din tematica şi bibliografia acestor examene.

DREPT CIVIL:

I. Partea generală

● Curs de drept civil. Partea generală, ediţia a 2-a revizuită şi adaugită, Editura Hamangiu, Autori: Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu

REDUCERE 10% – 49.50 lei în loc de 55 lei

II. Drepturile reale principale

● Curs de drept civil. Drepturile reale principale. Ediţia a 2-a, Editura Hamangiu, Autori: Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat

REDUCERE 10% – 53.10 lei în loc de 59 lei

SAU

● Drept civil. Drepturile reale principale în reglementarea noului Cod civil, Editura Hamangiu, Autor: Corneliu Birsan

REDUCERE 10% – 71.10 lei în loc de 79 lei

III. Teoria generală a obligaţiilor

 Tratat elementar de drept civil. Obligaţiile. Conform noului Cod Civil, Editura Universul Juridic, Autori: Liviu Pop, Ionut-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu

REDUCERE 10% – 89.10 lei în loc de 99 lei

IV. Contractele speciale 

● Curs de drept civil. Contracte – ediţia a 2-a revizuită şi adaugită, Editura Hamangiu, Autor: Liviu Stanciulescu

REDUCERE 10% – 58.50 lei în loc de 65 lei

V. Succesiunile (moştenirea)

● Tratat de drept succesoral – Ediţia a III-a Vol. 1. Moştenirea legală. Conform noului Cod civil, Editura Universul Juridic, Autori: Francisc Deak, Romeo Popescu

REDUCERE 10% –  37.80 lei în loc de 42 lei

● Tratat de drept succesoral – Ediţia a III-a, Vol. 2 Moştenirea testamentară. Conform noului Cod civil, Editura Universul Juridic, Autori: Romeo Popescu, Francisc Deak

REDUCERE 10% – 40.50 lei în loc de 45 lei

● Tratat de drept succesoral – Ediţia a III-a. Vol. 3. Transmisiunea şi partajul moştenirii, Editura Universul Juridic, Autori: Romeo Popescu, Francisc Deak

REDUCERE 10% – 27 lei în loc de 30 lei

SAU

● Curs de drept civil. Succesiuni – conform noului Cod civil, Editura Hamangiu, Autor: Liviu Stănciulescu

REDUCERE 10% – 35.10 lei în loc de 39 lei

DREPT PROCESUAL CIVIL:

● Tratat de drept procesual civil. Vol. I – Principii şi instituţii generale. Judecata în faţa primei instanţe, Editura Universul Juridic, Autor: Ioan Leş

REDUCERE 10% – 152.10 lei în loc de 169 lei

● Tratat de drept procesual civil. Vol. II. Căile de atac. Procedurile speciale. Executarea silită. Procesul civil internaţional, Editura Universul Juridic, Ed. coord. de: Ioan Leş; Autori: Călina Jugastru, Verginel Lozneanu, Adrian Circa, Eugen Hurubă, Sebastian Spinei

REDUCERE 10% – 161.10 lei în loc de 179 lei

SAU

● Drept procesual civil, Editura Hamangiu, Autori: Gabriel Boroi, Gabriela Răducan, Mirela Stancu

REDUCERE 10% – 121.50 lei în loc de 135 lei

SAU

● Drept procesual civil. Vol. I – Teoria generală – Conform noului Cod de procedură civilă, Editura Universul Juridic, Autor: Mihaela Tabarcă

REDUCERE 10% – 134.10 lei în loc de 149 lei

● Drept procesual civil. Vol. II – Procedură contencioasă în faţa primei instanţe. Procedura necontencioasă judiciară. Proceduri special – Conform noului Cod de procedură civilă, Editura Universul Juridic, Autor: Mihaela Tabarcă

REDUCERE 10% – 144 lei în loc de 160 lei

● Drept procesual civil. Vol. III. Căile de atac – Conform noului Cod de procedură civilă, Editura Universul Juridic, Autor: Mihaela Tabarcă

REDUCERE 10% – 89.10 lei în loc de 99 lei

DREPT PENAL:

I. Partea generală

 Drept penal. Partea generală. Noul Cod penal – Sinteze şi grile, Editura C.H. Beck, Autor: Mihail Udroiu

REDUCERE 10% – 76.41 lei în loc de 84.90 lei

● Fişe de drept penal. Partea generală , Editura Universul Juridic, Autor: Mihail Udroiu

REDUCERE 15% – 44.20 lei în loc de 52 lei

II. Partea specială

● Drept penal. Partea specială. Noul Cod penal – Sinteze şi grile, Editura C.H. Beck, Autor: Mihail Udroiu

REDUCERE 10% – 80.91 lei în loc de 89.90 lei

● Fişe de drept penal. Partea specială, Editura Universul Juridic, Autor: Mihail Udroiu

REDUCERE 15% – 55.25 lei în loc de 65 lei

DREPT PROCESUAL PENAL:

● Procedură penală. Partea generală – Noul Cod de procedură penală – Sinteze şi grile, Editura C.H. Beck, Autor: Mihail Udroiu

REDUCERE 10% – 98.10 lei în loc de 109 lei

● Procedură penală. Partea specială. Noul Cod de procedură penală  – Sinteze şi grile, Editura C.H. Beck, Autor: Mihail Udroiu

REDUCERE 10% – 89.10 lei în loc de 99 lei

● Fişe de procedură penală. Partea generală. Partea specială, Editura Universul Juridic, Autor: Mihail Udroiu

REDUCERE 15% – 68 lei în loc de 80 lei

Teste grilă pentru verificarea cunoştinţelor şi pentru acomodarea cu modalitatea de examinare:

● Teste grilă – Drept civil, Drept procesual civil, Drept penal, Procedură penală, Editura Solomon, Coordonatori: Viorel-Mihai Ciobanu, Mihail Udroiu, Rodica Constantinovici

REDUCERE 20% – 64 lei în loc de 80 lei

Important! Pentru cei ce doresc să se pregatească pentru examenul de admitere în profesia de avocat sau pentru susţinerea examenului de definitivat se adaugă şi materia Organizarea şi Exercitarea profesiei de Avocat.

ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT:

● Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Sinteze şi grile. Ediţia a 2-a, revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic, Ed. coord. de: Ligia Cătuna; Autori: Nicoleta Bedrosian, Blidariu Teodora, Dragoi Lucian, Alexandra Nicola, Iulia Tâmplaru, Tufariu Carmen

REDUCERE 15% – 50.15 lei în loc de 59 lei

ŞI

● Legislaţia profesiei de avocat – actualizată la 8 septembrie 2014, Editura Hamangiu

REDUCERE 10% –13.50 lei în loc de 15 lei

SAU

● Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si legislatie conexa. Publicata cu avizul U.N.B.R., Legislatie consolidata – 14 iulie 2014, Editura Universul Juridic

REDUCERE 10% – 12.51 lei în loc de 13.90 lei

Sursa: http://www.avocatura.com

Modificarea codului de procedura civila

In M.Of. nr. 753 din data de 16 octombrie 2014 a fost publicata Legea nr. 138/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe.

Modificarile si completarile vizeaza, in principal, aspecte precum:

  • acordarea de despagubiri in cazul obligatiilor de a face sau de a nu face;
  • caile de atac privind ordonanta presedintiala;
  • determinarea dobanzii in cadrul ordonantei de plata;
  • verificarea cererii de chemare in judecata si regularizarea acesteia;
  • notele de sedinta ale grefierului si inregistrarea sedintei de judecata;
  • exceptia de conexitate;
  • recalificarea caii de atac de catre instanta de judecata;
  • hotararea arbitrala;
  • executarea silita.

ACORDAREA DE DESPAGUBIRI IN CAZUL OBLIGATIILOR DE A FACE SAU DE A NU FACE

Conform noii reglementari, acordarea de penalitati de catre instanta de executare pentru neexecutarea obligatiilor de a face sau de a nu face nu exclude obligarea debitorului la plata de despagubiri, la cererea creditorului, in conditiile referitoare la obligarea debitorului la despagubiri din Codul de procedura civila sau ale dreptului comun.

CAILE DE ATAC PRIVIND ORDONANTA PRESEDINTIALA

Potrivit Legii, in toate cazurile in care competenta de prima instanta pentru solutionarea ordonantei presedintiale apartine curtii de apel, calea de atac impotriva acesteia este recursul, dispozitiile referitoare la calea de atac a apelului si la termenul de formulare, aplicandu-se in mod corespunzator.

DETERMINAREA DOBANZII IN CADRUL ORDONANTEI DE PLATA

Potrivit noii reglementari, in cazul in care partile nu au stabilit nivelul dobanzii pentru plata cu intarziere, se va aplica dobanda legala penalizatoare, calculata potrivit dispozitiilor legale in vigoare. Rata de referinta a dobanzii legale in vigoare in prima zi calendaristica a semestrului se aplica pe intregul semestru. Este prevazuta insa in continuare posibilitatea creditorului de a pretinde daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile efectuate pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutarii la timp a obligatiilor de catre debitor.

VERIFICAREA CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA SI REGULARIZAREA ACESTEIA

Completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifica, de indata, daca cererea de chemare in judecata este de competenta sa, precum si daca cererea indeplineste cerintele prevazute la art. 194-197 din Codul de procedura civila. In cazul in care cauza nu este de competenta sa, completul caruia i-a fost repartizata cererea dispune, prin incheiere data fara citarea partilor, transmiterea dosarului completului specializat competent sau, dupa caz, sectiei specializate competente din cadrul instantei sesizate.

NOTELE DE SEDINTA ALE GREFIERULUI SI INREGISTRAREA SEDINTEI DE JUDECATA

Dupa terminarea sedintei de judecata, participantii la proces primesc, la cerere, cate o copie de pe notele grefierului. Continutul acestora poate fi contestat cel mai tarziu la termenul de judecata urmator.

Avand in vedere ca instanta este obligata sa inregistreze sedintele de judecata, in caz de contestare de catre participantii la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate si, eventual, completate ori rectificate pe baza inregistrarilor din sedinta de judecata. Totodata, la cerere si pe cheltuiala acestora,partile pot obtine o copie electronica a inregistrarii sedintei de judecata in ceea ce priveste cauza lor. Inregistrarile din sedinta de judecata vor putea fi solicitate, de asemenea, si de catre instantele de control judiciar.

EXCEPTIA DE CONEXITATE

Potrivit noii reglementari, in cazul in care instantele sunt de grad diferit, regula potrivit careia dosarul in cadrul caruia s-a dispus masura conexarii va fi transmis instantei mai intai investite nu este aplicabila, intrucat conexarea dosarelor se va face la instanta superioara. Totodata, in cazul in care unul dintre dosare este de competenta exclusiva a unei instante, conexarea se face la acea instanta.

RECALIFICAREA CAII DE ATAC DE CATRE INSTANTA DE JUDECATA

Legiuitorul acorda partii care a formulat o cale de atac recalificata de instanta de judecata un nou termen de la data pronuntarii incheierii, pentru partile prezente, sau de la data comunicarii incheierii, pentru partile care au lipsit, pentru declararea sau, dupa caz, motivarea caii de atac prevazute de lege.

HOTARAREA ARBITRALA

Potrivit noii reglementari, hotararea arbitrala trebuie investita cu formula executorie. Cererea de investire se solutioneaza de tribunalul in circumscriptia caruia a avut loc arbitrajul.

De asemenea, in cazul in care hotararea arbitrala care se refera la un litigiu legat de transferul dreptului de proprietate si/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil face parte din categoria celor care se executa silit, verificarile in sensul respectarii conditiilor pentru inregistrarea in cartea funciara si realizarea transferului de proprietate si/sau constituirea altui drept real asupra bunului imobil, indeplinirii procedurilor impuse de lege si achitarii de catre parti a impozitului privind transferul dreptului de proprietate, vor fi efectuate de catre instanta, in cadrul procedurii de investire cu formula executorie.

OBLIGATIILE SUSCEPTIBILE DE EXECUTARE SILITA

Daca titlul executoriu a carui punere in executare se solicita nu cuprinde dobanzi, penalitati sau alte sume, insa ele se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art. 1.535 din Codul civil sau altor dispozitii legale speciale, instanta de executare, la cererea creditorului, prin incheiere data cu citarea partilor, se poate pronunta cu privire la acest aspect. Incheierea instantei de executare sau a executorului judecatoresc emisa in acest sens constituie titlu executoriu, fara a fi necesara investirea cu formula executorie.

TITLURILE EXECUTORII

Constituie titluri executorii hotararile date in apel, daca prin lege nu se prevede altfel, si hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, ori cele in legatura cu care partile au convenit sa exercite direct recursul, hotararile cu executare provizorie, hotararile definitive, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse in executare.

De asemenea, potrivit noii reglementari, sunt incluse in categoria altor titluri executorii si titlurile executorii notariale emise in conditiile prevazute de lege.

INVESTIREA CU FORMULA EXECUTORIE

Legea reintroduce procedura investirii cu formula executorie a titlurilor executorii, altele decat hotararile judecatoresti, care pot fi puse in executare doar ulterior parcurgerii acestei proceduri prevazute de lege.

INSTANTA DE EXECUTARE

Potrivit noii reglementari, instanta de executare este judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului, in afara cazurilor in care legea dispune altfel.

Daca domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului nu se afla in tara, este competenta judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului, iar daca acesta nu se afla in tara, judecatoria in a carei circumscriptie se afla sediul biroului executorului judecatoresc investit de creditor.

Schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori al creditorului dupa inceperea executarii silite nu atrage schimbarea competentei instantei de executare.

COMPETENTA EXECUTORULUI JUDECATORESC

Prin intermediul noii reglementari au fost aduse o serie de modificari cu privire la competenta executorului judecatoresc in cazul urmaririi silite a bunurilor mobile si al executarii silite directe mobiliare:

  • competenta teritoriala este alternativa, respectiv este competent atat executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde se afla domiciliul ori, dupa caz, sediul debitorului, cat si cel din circumscriptia curtii de apel unde se afla bunurile; in cazul in care domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului se afla in strainatate, este competent oricare executor judecatoresc;
  • daca bunurile mobile se afla in circumscriptiile mai multor curti de apel, este competent oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa una dintre aceste curti, inclusiv cu privire la bunurile urmaribile aflate in raza celorlalte curti de apel.

Potrivit noii reglementari, au fost exluse orice referiri cu privire la competenta alternativa privind categoria bunurilor imobile urmarite silit.

Totodata, in cazul in care executorul judecatoresc initial investit de creditor constata ca nu sunt bunuri si venituri urmaribile in raza competentei sale teritoriale, creditorul poate cere instantei de executarecontinuarea executarii silite printr-un alt executor judecatoresc.

INCUVIINTAREA EXECUTARII SILITE

compara cu Art. 373 din cartea V, capitolul I, sectiunea I^1 din Codul de Procedura Civila din 1865


Art. 373
(1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care se află acestea. Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel, este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă una dintre acestea.
(2) Instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
(3) Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, judecă contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.


Art. 373
(1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care se află acestea. Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel, este competent oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă una dintre acestea.
(2) Instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
(3) Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, judecă contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Spre deosebire de vechea reglementare, procedura incuviintarii executarii silite este atributul exclusiv al executorului judecatoresc care se va pronunta asupra acesteia in termen de 3 zile, prin incheiere si fara citarea partilor, iar motivarea incheierii se va efectua in termen de cel mult 7 zile de la pronuntare.

Incheierea prin care s-a dispus incuviintarea executarii silite poate fi supusa controlului instantei de executare pe calea contestatiei la executare, in conditiile legii. Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi contestata de catre creditor, in termen de 15 zile de la comunicare, la instanta de executare.

CHELTUIELILE DE EXECUTARE

Potrivit noii reglementari, din categoria cheltuielilor suportate de creditor in cazul in care cheltuielile de executare nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmaribile sau din alte asemenea cauze, a fost eliminat onorariul executorului judecatoresc.

CONTESTATIA LA EXECUTARE

Referitor la acest demers au fost aduse o serie de modificari ce vizeaza:

  • instanta competenta sa judece contestatia la executare  –  au fost abrogate dispozitiile cu privire la competenta alternativa in cazul urmaririi silite prin poprire;
  • termenele legale – termenul de 5 zile pentru formularea contestatiei la executare impotriva incheierilor executorului judecatoresc, in cazurile in care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, a fost prelungit la 15 zile;
  • procedura de judecata – potrivit noii reglementari, pentru procedura de judecata a  contestatiei la executare nu sunt aplicabile dispozitiile referitoare la verificarea cererii si regularizarea acesteia:
  • cautiunea depusa in cadrul cererii de suspendare provizorii a executarii  – in cazul cererii de suspendare provizorie formulata pana la judecarea cererii de suspendare din cadrul contestatiei la executare, cautiunea depusa in acest sens ramane indisponibilizata, chiar daca cererea de suspendare provizorie este respinsa, fiind deductibila din cautiunea finala stabilita de instanta, daca este cazul.

ALTE MODIFICARI PRIVIND EXECUTAREA SILITA

Pe langa modificarile corespunzatoare pentru alinierea noilor prevederi, legiuitorul a adus  si o serie de modificari in ceea ce priveste aplicarea sechestrului asupra bunurilor debitorului, urmarirea veniturilor generale ale imobilelor, incuviintarea urmaririi imobiliare si administrarea imobilului urmarit, procedurile de vanzare la licitatie publica a bunurilor executate silit, executarea fara somatie.

Sursa: http://www.vasslawyers.eu/

Concursul de articole organizat de The Network for International Law Students

10751855_735249323191555_101288733_nNILS Bucureṣti (The Network for International Law Students – Bucharest Chapter) are deosebita plǎcere de a vǎ invita sǎ luaṭi parte la concursul de articole ce se va desfǎṣura în perioada 1 noiembrie – 22 noiembrie.

În acest interval puteṭi depune articolele având urmatoarele teme: excepṭia de nelegalitate în doctrina ṣi jurisprudenṭa româneascǎ (drept administrativ),problemele teoretice si practice privind aplicarea legii civile in timp (drept civil) ṣi aplicarea legii mai favorabile (drept penal). Comisia care se va ocupa de corectarea articolelor este formatǎ din: dl. lector univ. dr. Ionuṭ-Bogdan Dima – drept administrativ, dna. conf. univ. dr. Lavinia-Valeria Lefterache – drept penal, dl. asist. univ. drd. Vasile Bîcu – drept civil.

În calitate de participant, trebuie sǎ scrieṭi un articol( de cel puṭin 4 pagini, font 14, Times New Roman, spatiere intre randuri -1, format .pdf) pe o temǎ aleasǎ dintre cele trei posibile. Un participant se poate înscrie cu un singur articol pentru fiecare dintre cele 3 teme. Vor fi premiaṭi 3 studenṭi, lucru ce se va întampla în luna decembrie, în urma corectǎrii. Pentru fiecare materie în parte va fi premiat cel mai bun articol. Premiile vor consta, atât in publicarea respectivelor articole pe site-ul de specialitate al Editurii C.H.Beck ( curieruljudiciar.ro), mod excelent de a vǎ afirma în mediul juridic, dar ṣi în cǎrṭi din domeniul juridic de la editura C.H. Beck.
Articolele vor fi trimise la adresa nilsbucharest@yahoo.com ( persoana de contact: Buzoianu Diana Anda).

Câṣtigǎtori vor fi toṭi cei care vor participa cu articole interesante, întrucât NILS Bucureṣti ii va recompensa pe aceṣtia cu propunerea de a deveni editori colaboratori ai viitoarei reviste a asociaṭiei.

Având în vedere cele sus-menṭionate, vǎ aṣteptǎm ṣi vǎ dorim mult success!

Programe de pregatire profesionala pentru avocati, octombrie-noiembrie 2014

Pe site-ul Baroului Bucuresti a fost dat publicitatii anuntul cu privire la organizarea programelor de pregatire profesionala pentru avocati.

Luni, 10 Noiembrie 2014, orele 13,00 – 15,00 „Institutii si reglementari in Codul civil in vigoare
Lector: consilier av. Iosif Friedmann-Nicolescu;

Vineri, 28 noiembrie 2014, orele 12,00 – 14,00 „Procedurile de preinsolventa in reglementarile Legii nr. 85/2014
Lector: consilier av. dr. Vasile Nemes.

Sursa: baroul-bucuresti.ro

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat mai multe formulare uzuale in justitie

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si Institutul National al Magistraturii (INM) au lansat, vineri, doua ghiduri practice in materie civila si penala, gratuite, care ofera posibilitatea cetatenilor de a consulta modele de cereri de chemare in judecata si de plangeri sau denunturi.

“Justitia isi doreste si trebuie sa fie mai aproape de cetateni. Scopul ei, pana la urma, este cel de a satisface un interes public: un act de justitie de calitate si indeplinit intr-un termen rezonabil. (…) Mijlocul concret de a obtine satisfactie pentru dreptul incalcat – fie ca este un drept de proprietate, drept la viata privata, un drept legat de familie, de mostenire, de dreptul la integritate fizica si psihica incalcat printr-o infractiune – este cererea de chemare in judecata. Prin cererea de chemare in judecata orice persoana care considera ca i-au fost incalcate drepturile sau interesele legitime are posibilitatea sa si le valorifice sau sa ceara sa ii fie protejate in justitie”, precizeaza CSM.

273 de formulare uzuale

Cele doua ghiduri ofera, intr-o abordare accesibila, modele de cereri de chemare in judecata atat pentru actiuni cu un grad redus de complexitate, cat si pentru actiuni de o complexitate ridicata (revendicare, partaj de bunuri).
Modelele de cereri de chemare in judecata se pot accesa gratuit pe site-ul CSM sau la adresa dedicata http://www.ghid.csm1909.ro, pe site-ul INM si pe portalul fiecarei instante – .

Judecatorul Mihai Udroiu, consilierul sefului DIICOT, a aratat ca ghidul in materie penala cuprinde actele de baza necesare in cadrul procesului, scrie Agerpres.
El a sustinut ca elaborarea acestui ghid s-a concentrat pe realizarea unui cadru cat mai general care sa reflecte toate conditiile esentiale ale noilor coduri in privinta actelor de sesizare a organelor judiciare, respectiv plangeri – denunturi, in privinta cererilor formulate in cadrul urmarii penale, incepand de la cererile de probatiune pana la cele de recuzare, cererilor efectuate in materia masurilor preventive pana la cele formulate in fata judecatorului de camera preliminare, dar si cele care pot fi formulate in instanta.
Sursa: Jurnalul.ro

Interpretarea diferita data de ANAF si ITM legii profesiilor liberale creaza confuzie

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Ro­mania consi­dera inacceptabil ca legea specifica profesiilor liberale sa fie interpretata discretionar pe baza unor criterii de natura subiectiva, informeaza un comunicat AOAR.

Este anormal si cu efect negativ asupra mediului de afaceri sa existe opinii diferite intre inspectorii ANAF si cei ai Ministerului Muncii (ITM) pentru calificarea aceluiasi tip de relatie de afaceri, legea fiind clara si aplicata corect de ITM, arata sursa citata.

Asociatia cere autoritatilor fiscale carora contribuabilii li se adreseaza documentat, cu contestatii justificate, sa-si exercite atributiile si sa isi asume raspunderea examinarii atente si competente a contestatiilor.

Raspunsurile trebuie sa fie concrete cu referire la argumentele prezentate.

“AOAR nu poate fi de acord cu procedura uzitata in prezent de ANAF, de executare a conturilor si sechestrarea bunurilor, cata vreme nu exista certitudinea prejudiciilor. Contribuabilul nu are la dispozitie decat lunga cale de apel la justitie, suprasolicitata si in imposibilitatea de a solutiona cu celeritate aceste cazuri cu implicatii economice majore. AOAR nu poate fi de acord cu aplicarea de masuri care pericliteaza continuarea activitatii companiilor, atat timp cat pierde­rile inregistrate in cazul unor decizii contestate si castigate in instanta sunt platite tot de contribuabili, si nu de cei care au aplicat gresit legea, in speta ANAF”, mai acuza Asociatia.
Sursa: infolegal.ro

(P) Paralela 45 relanseaza turismul incoming la World Travel Market 2014

Paralela 45 participa anul acesta pentru al 15-lea an consecutiv la World Travel Market 2014, cel mai important targ de turism din lume, ce va avea loc la Londra la inceputul lunii noiembrie. Cu 1,71 milioane de turisti straini in 2013, care au cheltuit aproximativ 1,8 miliarde de euro in Romania, precum si o crestere de 11% in primul trimestru din 2014 conform estimarilor Ministerului pentru IMM-uri, Mediul de afaceri si Turism, Paralela 45 relanseaza turismul de incoming prin noi pachete ecoturistice, dar si extinderea pe alte piete europene.

Turism-RomaniaParalela 45 face incoming de 18 ani pe pietele vorbitoare de rusa, maghiara, germana si franceza si incepand de anul acesta dorim sa atragem turistii din SUA si, bineinteles, alte tari europene. Participarea la WTM 2014 este extrem de importanta pentru noi, pregatirile au inceput de cateva luni prin lansarea unui website de vanzari online pentru extern si avem delegati 8 colegi care se vor ocupa de promovarea Romaniei, din punctul nostru de vedere poate ca cea mai importanta forma de turism prin care reusim sa ne vindem tara. Chiar daca in momentul de fata incomingul in Romania reprezinta aproximativ 20% din totalul circulatiei turistice, avem increderea ca in 3-4 ani sa putem ajunge din urma Bulgaria si Ungaria, unde turismul receptor depasteste 50%”, explica Alin Burcea, Presedinte Paralela 45.

In anul 2013 cele mai vizitate orase ale Romaniei de catre straini au fost Sibiu, Bucuresti si desigur statiunea montana Poiana Brasov. Majoritatea turistilor au venit pentru evenimente, in acest caz cheltuind si de trei ori mai mult pe zi decat turistii de leisure.

Pentru World Travel Market 2014 Paralela 45 a pregatit atat city breakuri, cat si circuite de pana la 15 zile personalizate pe arta si traditie, istorie sau relaxare. Domeniile vizate sunt vacantele in statiunile balneare care au inceput sa fie din ce in ce mai cautate de turistii straini, ecoturismul in Delta Dunarii si circuitele ce vizeaza manastirile si frumusetea Moldovei, dar si zona incarcata de istorie a Transilvaniei.

In 2013, turistii straini care au achizitionat vacante de la Paralela 45 au fost atrasi de circuitele de vara in estul Romaniei (Moldova, Delta Dunarii si litoral), munte si litoral (sejur de 15 zile) si explorarea tinutului Transilvaniei (7 zile). Turistii straini aloca un buget de aproximativ 1200 euro / persoana pentru vacantele in Romania, suma ce se situeaza sub nivelul pachetelor ofertate pentru alte tari europene.

Despre Paralela 45
Paralela 45 activeaza de peste 24 de ani pe piata vacantelor, fiind cel mai cunoscut brand de turism din Romania. Paralela 45 a fost votata timp de sase ani la rand drept “Cea mai de incredere agentie de turism din Romania”, conform studiului independent Reader’s Digest. Paralela 45 pune la dispozitia turistilor romani peste 100 de circuite pe toate continentele, chartere, turism individual, corporate si intern, precum si bilete de avion. Mai multe detalii pe http://www.paralela45.ro

ICCJ: avocatura si medicina pot fi practicate simultan

Pe 14 ianuarie 2014, Curtea Europeană de la Strasbourg (CEDO) a hotărât, printr-o premieră juridică europeană, în Cauza Mateescu v. România, că practicarea profesiei de avocat nu este incompatibilă cu practicarea profesiei de medic. Ca urmare a acestei condamnări, Statul Român trebuie să îşi schimbe legislaţia astfel încât să permită practicarea, simultan, a profesiei de medic şi a celei de avocat, pentru a nu atrage noi condamnări ale CEDO pentru nerespectarea dispoziţiilor Convenţiei Europene.

În esenţă, domnul doctor Mircea Mateescu s-a plâns Curţii Europene cu privire la refuzul autorităţilor Statului Român de a-i permite să practice în acelaşi timp avocatura şi medicina. Acesta a susţinut în faţa Instanţei de la Strasbourg, prin avocatul său, doamna Diana-Elena Dragomir, că se încalcă dispoziţiile Convenţiei Europene fiind obligat să aleagă între practicarea uneia dintre cele două profesii liberale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că autorităţile Statului Român au încălcat Articolul 8 din Convenţia Europeană atunci cand i-au interzis domnului doctor Mircea Mateescu să rămănă în Barou şi să practice avocatura, daca nu renuntă la practicarea medicinei.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis vineri, 10 octombrie, cererea de revizuire formulată de domnul doctor Mircea Mateescu împotriva deciziei ICCJ din iunie 2009. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie obligă Baroul Bucureşti si Uniunea Naţională a Barourilor din România să-l înscrie pe domnul doctor Mircea Mateescu în Tabloul Avocaţilor.

Contractul de franciza in noul Cod Civil

Definiţie, reglementare şi caractere juridice

Operaţiunile de franciză
Contractul de franciză este un contract consensual, sinalagmatic, cu executare succesivă, intuitu personae şi de adeziune.
Caracterul consensual’ al francizei se exprimă prin faptul că părţile nu trebuie să dea o anumită formă, nici măcar scrisă, contractului pentru ca acesta să fie valabil încheiat.
Franciza este un contract sinalagmatic, pentru că ambele părţi se obligă şi urmăresc obţinerea de avantaje reciproce; francizorul să-şi extindă reţeaua de franciză şi să încaseze redevenţele, beneficiarul să exploateze conceptul de afacere al francizorului, în vederea realizării de profit.
Contractul de franciză este cu executare succesivă, deoarece exploatarea elementelor ce se transmit în temeiul francizei are loc pe o anumită perioadă de timp. Reglementările operaţiunilor de franciză consacră principiul potrivit căruia durata contractului va fi fixată astfel încât să permită beneficiarului amortizarea investiţiilor specifice francizei (art. 6 din O.G. nr. 52/1997).
Caracterul intuitu personal al francizei se explică, în ce priveşte alegerea beneficiarului, prin bonitatea şi condiţiile manageriale de care dă dovadă acesta, iar în privinţa francizorului, prin omogenitatea reţelei de franciză, succesul de care se bucură afacerea, obiectul francizei, domeniul în care operează, imaginea pe piaţă etc.
în sfârşit, franciza este un contract de adeziune care constă în aceea că, dacă beneficiarul consimte la încheierea contractului, va trebui să se supună regulilor impuse de francizor. Acest caracter rezultă din prevederile art. 1 lit. c) ale ordonanţei care stipulează că beneficiarul este selecţionat de francizor şi aderă la principiul omogenităţii reţelei de franciză.

Părţile şi obiectul francizei
După cum se poate observa din definiţia dată francizei de O.G. nr. 52/1997, părţile contractului sunt francizorul şi beneficiarul.
In concepţia dispoziţiilor art. 1 lit. b) din ordonanţă, francizorul este un comerciant care, fiind titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate, conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu. O.G. nr. 52/1997 impune francizorului îndeplinirea unor cerinţe speciale pentru a-şi putea extinde afacerea în regim de franciză, cerinţe ce sunt cuprinse în art. 1 alin. (1) lit. b), potrivit cărora francizorul este un comerciant care:
– este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate; drepturile trebuie să fie exercitate pe o durată cel puţin egală cu durata contractului de franciză;
– conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
– asigură beneficiarului o pregătire iniţială pentru exploatarea mărcii înregistrate;
– utilizează personal şi mijloace financiare pentru promovarea mărcii sale, cercetării şi inovaţiei, asigurând dezvoltarea şi viabilitatea produsului”.
Prin urmare, francizorul este o persoană determinată care, pe de o parte, are calitatea de comerciant, iar, pe de altă parte, este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate cu privire la afacerea ce o transmite beneficiarului spre exploatare sau dezvoltare.
Beneficiarul, potrivit art. 1 lit. c) din ordonanţă, este un comerciant persoană fizică sau juridică ce aderă la principiul omogenităţii reţelei de franciză. Se constată cu uşurinţă că, potrivit legii, beneficiarul, în afară de faptul că este comerciant, nu trebuie să îndeplinească vreo altă condiţie specială.

Obiectul francizei
Obiectul francizei se desprinde din dispoziţiile art. 1, 5 si 6 din O.G. nr. 52/1997. în conformitate cu textele de lege menţionate, obiectul^ raporturilor de franciză poate fi rezumat la transmiterea dreptului de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu în schimbul plăţii unei redevenţe din partea beneficiarului. Este fără îndoială că, potrivit dreptului pozitiv, operaţiunile ce constituie obiect al contractului de franciză reprezintă veritabile fapte de comerţ.

Independenţa părţilor
Deşi beneficiarul acţionează, respectând marca, know-how-ul şi numele franci-zorului, între aceştia există o independenţă financiară şi juridică. Beneficiarul este un comerciant de sine stătător, un subiect de drept distinct, cu elemente de identificare proprii: este înregistrat la registrul comerţului, are firmă, sediu, emblemă, capital, obiect de activitate bine determinat etc.
Lipsa independenţei juridice ar conduce la transformarea beneficiarului în sucursală, iar când acesta este o persoană fizică, într-un simplu prepus al fran-cizorului. Consecinţele ce decurg din independenţa juridică a părţilor contractului de franciză constau în faptul că beneficiarul acţionează în nume şi pe cont propriu, nefiind mandatar, agent, comisionar şi nici prepus al francizorului. Beneficiarul va suporta singur riscul insolvenţei şi al eşecului afacerii sale. Pe de altă parte, francizorul nu va răspunde faţă de terţi pentru faptele ilicite ale beneficiarilor din reţeaua de franciză, cu excepţia culpei proprii.
Legiuitorul chiar impune participanţilor la franciză să facă cunoscut publicului independenţa financiară şi juridică existentă între aceştia. Astfel, art. 6 alin. (2) din ordonanţă stipulează că francizorul se asigură că beneficiarul, printr-o publicitate adecvată, face cunoscut că este o persoană independentă din punct de vedere financiar, în raport cu francizorul şi cu alte persoane.

Diferite tipuri de franciză
Cele mai răspândite forme ale francizei sunt franciza de producţie sau industrială, franciza de distribuţie, franciza de servicii, şi franciza principală sau maşter franchise. Criteriul principal al acestei clasificări îl constituie domeniul de activitate în care operează.
Franciza de producţie sau industrială
Franciza de producţie sau industrială’. Practic, beneficiarul îşi va organiza factorii de producţie, capitalul şi resursele umane în scopul transformării materiilor prime şi materialelor în produse noi, ca natură şi utilitate, identice cu ale francizorului.

Franciza de servicii
Franciza de servicii. Aşadar, în acest gen de franciză, serviciile sunt executate după standardele şi sub firma şi marca francizorului, astfel încât consumatorul să nu simtă nicio diferenţă de calitate între serviciile ce constituie obiect al francizei. Serviciile exploatate în regim de franciză pot fi dintre cele mai diverse, deoarece reglementările legale nu conţin nicio limitare în acest sens, cu respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri.

Franciza de distribuţie
Franciza de distribuţie se înfăţişează sub două forme:
a) franciza de distribuţie a produselor realizate de însuşi francizorul;
b) franciza de distribuţie în care francizorul este doar un distribuitor al produselor realizate de diferiţi producători.
în prima situaţie, când francizorul este şi producător, acesta îşi creează propriile tehnici şi metode de vânzare a produselor pe care le transmite diferiţilor distribuitori independenţi, realizându-şi, astfel, propria reţea de distribuţie. Deci, într-o astfel de operaţiune, deşi producătorul şi distribuitorii sunt comercianţi independenţi din punct de vedere financiar şi juridic, beneficiarii, adică vânzătorii, vor pune în circulaţie produsele după indicaţiile stricte ale francizorului, care este tocmai producătorul sau fabricantul.
în cealaltă modalitate, când producătorul nu mai este şi francizor, tehnicile francizei sunt concepute de un distribuitor specializat în vânzări care, la rândul lui, le transmite, în temeiul contractului de franciză, altor distribuitori. Deci, dacă în prima
variantă conceptul de franciză este creat de chiar fabricantul bunurilor şi transmis distribuitorilor, în cea de-a doua, standardele francizei sunt elaborate de un vânzător, care îşi creează reţeaua de franciză cu alţi distribuitori.

Master franchise
Franciza principală’. în această formă a francizei, francizorul iniţial, principal, cedează subfrancizorului dreptul de a exploata, de a dezvolta şi de a crea şi extinde reţeaua de franciză prin încheierea de contracte cu diferiţi beneficiari.

Încheierea contractului
încheierea oricărui contract de franciză este precedată de o fază precontrac-tuală, ce are ca scop informarea părţilor contractante în legătură cu principalele elemente ale francizei. Obligaţia de informare reciprocă a părţilor este tot mai des reglementată în legislaţia contractelor comerciale’ şi excede operaţiunilor specifice cererii şi ofertei de a contracta, legiferate de Codul civil. Pentru realizarea acestei informări, O.G. nr. 52/1997 reglementează o adevărată procedură pe care o intitulează „faza precontractuală”, în care sunt specificate principalele informaţii pe care francizorul trebuie să le dezvăluie beneficiarului.

Etapa precontractuală
Potrivit art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 52/1997, faza precontractuală are ca scop să permită fiecărei părţi să-şi confirme decizia de a colabora. Dar, înainte de începerea operaţiunilor de informare şi negociere pe tema francizei, francizorul va face publică intenţia lui de extindere a reţelei de franciză. în acest scop, art. 13 din ordonanţă dispune că publicitatea pentru selecţionarea beneficiarului trebuie să fie lipsită de ambiguitate şi să nu cuprindă informaţii eronate.
Reglementările legale nu prevăd termenul alocat acestei etape precontractuale de informare a părţilor, dar este evident că ea va diferi în funcţie de complexitatea afacerii ce se negociază pentru exploatarea în regim de franciză şi în special de aprecierea părţilor.
Principalele categorii de informaţii pe care trebuie să le furnizeze francizorul beneficiarului sunt enumerate în cuprinsul art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 52/1997, iar cele pe care trebuie să le transmită beneficiarul sunt prevăzute, în principal, în art. 15 alin. (1).
Potrivit textului de lege enunţat, francizorul va transmite informaţii cu privire la următoarele aspecte:
a) experienţa dobândită şi transferabilă – este o formulare defectuoasă, astfel cum s-a observat şi în doctrina juridică sau pe o anumită regiune etc.
b) condiţiile financiare ale contractului – aici sunt incluse, potrivit art. 2 alin. (3) din ordonanţă, informaţii (detalii) privind redevenţa iniţială sau taxa de intrare în reţea, redevenţele periodice, redevenţele din publicitate, tarifele privind prestările de servicii şi tarifele privind produsele, serviciile şi tehnologia, iar în cazul clauzei, obligaţiile contractuale de cumpărare şi alimentare, care permit beneficiarului să facă calculul rezultatului previzionat şi să-şi întocmească planul financiar.
Este cert că orice franciză necesită o serie de cheltuieli din partea beneficiarului şi, drept consecinţă, acesta va trebui să-şi evalueze patrimoniul pentru a face faţă costurilor pe care le reclamă. Cunoaşterea exactă a costurilor francizei va fi unul dintre elementele determinante ale încheierii contractului cu francizorul, tot astfel cum puterea financiară a beneficiarului va constitui un element hotărâtor în selecţia pe care o face francizorul.
Principiile care cârmuiesc raporturile financiare specifice comerţului în franciză îşi găsesc reglementare în art. 6 din O.G. nr. 52/1997, care stipulează că obligaţiile financiare ale beneficiarului vor fi cu claritate precizate şi vor fi determinate astfel încât să favorizeze atingerea obiectivelor comune, iar durata contractului stabilită de maniera în care să permită beneficiarului amortizarea investiţiilor făcute.

Cuprinsul contractului de franciză
Consecinţă a intervenţiei statului în raporturile contractuale comerciale. în acest scop, art. 4 prevede, cu valoare de principiu, că orice contract de franciză trebuie să definească, fără ambiguitate, obligaţiile şi responsabilităţile fiecărei părţi, precum şi orice alte clauze ale colaborării, iar potrivit art. 5, contractul de franciză va cuprinde următoarele clauze:

Obiectul contractului
Credem că norma are în vedere principalele drepturi de proprietate intelectuală şi industrială’ francizabile, precum: mărcile individuale (de fabrică, de comerţ şi de servicii), numele comercial (firma şi emblema), indicaţiile geografice, desenele şi modelele industriale, brevetele de invenţie, drepturile de autor şi know-how-ul (savoir-fair- ul);

Drepturile şi obligaţiile părţilor
Sunt şi acestea enumerate în persoana fiecărei părţi contractante. Astfel, art. 4 alin. (2) din O.G. nr. 52/1997 reglementează obligaţiile francizorului, iar alin. (3) le prevede pe cele ale beneficiarului. La aceasta se adaugă, pentru francizor, vegherea la păstrarea identităţii şi a reputaţiei reţelei de franciză, iar pentru beneficiar, plata redevenţelor, neconcurenţă în timpul şi după expirarea contractului şi păstrarea confidenţialităţii know-how-ului dobândit de la francizor.

Condiţiile financiare
Condiţiile financiare se referă la elementele care privesc cheltuielile exploatării afacerii în regim de franciză, precum întinderea redevenţei şi modul de plată, taxa de intrare în reţea, cheltuielile ocazionate cu publicitatea, costurile fabricării produselor, prestării serviciilor sau distribuirii bunurilor sub formă de franciză etc.

Durata contractului
Durata contractului reprezintă perioada derulării afacerii în regim de franciză de către beneficiar, în zona în care are exclusivitate. Reglementările francizei nu impun o durată minimă sau maximă a contractului, iar potrivit dispoziţiilor art. 9, aceasta va diferi în raport de caracteristicile proprii fiecărei francize. în legătură cu determinarea duratei contractului de franciză, vor fi avute în vedere şi dispoziţiile art. 6 alin. (1) din ordonanţă, potrivit cu care termenul contractului va fi fixat astfel încât să permită beneficiarului amortizarea investiţiilor specifice francizei.

Condiţiile de modificare, prelungire şi reziliere
Cu referire la condiţiile de modificare a contractului de franciză, O.G. nr. 52/1997 nu cuprinde reglementări speciale, de unde rezultă că vor fi aplicabile regulile dreptului comun în materie, adică această operaţiune se va realiza cu acordul ambelor părţi contractante. Nu este exclus să se lase la aprecierea uneia dintre părţi iniţiativa modificării contractului de franciză, cum ar fi, de pildă, clauza prin care francizorul îşi rezervă dreptul de a impune noi exigenţe standardelor de exploatare a afacerilor francizabile.
Altfel stau lucrurile în legătură cu prelungirea şi rezilierea contractului de franciză, unde reglementările statuează că francizorul va înştiinţa pe beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupra intenţiei de a nu reînnoi contractul la data expirării sau de a nu semna un nou contract, iar în cadrul clauzelor de reziliere, se vor stabili în mod clar circumstanţele care pot să determine rezilierea fără preaviz (art. 6 din O.G. nr. 52/1997).

Efectele contractului de franciză
Contractul de franciză generează drepturi şi obligaţii în sarcina ambelor părţi contractante.

Obligaţiile francizorului
în literatura de specialitate s-a afirmat că în sarcina francizorului sunt puse următoarele obligaţii: transmiterea know-how-ului, transmiterea dreptului de utilizare a semnelor distinctive ale francizorului, asistenţa tehnică si/sau comercială, aprovizionarea beneficiarului şi garanţia exclusivităţii teritoriale.

Transmiterea know-how-ului
Se susţine că transmiterea know-how-ului este o condiţie esenţială a contractului de franciză şi constituie o obligaţie continuă, în sensul că know-how-ul, fiind perfectibil, francizorul va trebui să comunice beneficiarului toate îmbunătăţirile şi dezvoltările aduse.
Pentru a putea forma obiect al francizei, know-how-ul trebuie să aparţină francizorului, să fie transmisibil şi să reprezinte un ansamblu de cunoştinţe noi, aplicabile industrial, nebrevetate, verificate, nedezvăluite public, probate de francizor în afacerea proprie şi constituind reţeta pentru reuşita afacerii. Transmiterea know-how-ului presupune şi acordarea unei asistenţe care să permită beneficiarului însuşirea acestuia.
Informaţiile care alcătuiesc conţinutul know-how-ului sunt transmise, de regulă, într-un document separat (manual, carnet de instrucţiuni, ghid de operaţiuni, caiet tehnic etc.).

Transmiterea dreptului de utilizare a semnelor distinctive ale francizorului
Aceasta este necesară pentru atragerea clientelei. Semnele distinctive aparţin fondului de comerţ al francizorului şi cele mai importante sunt firma, emblema şi marca. în doctrina de specialitate, inspirată din jurisprudenţa europeană în materie, se susţine că transmiterea dreptului de folosinţă asupra semnelor de atragere a clientelei este de esenţa contractului de franciză.
Beneficiarul dobândeşte doar un drept de folosinţă asupra acestor elemente, ele nu se desprind de fondul de comerţ al francizorului, nu intră în fondul de comerţ al beneficiarului, drept urmare, beneficiarul nu le poate modifica, înstrăina altor persoane şi nici nu vor putea fi utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute în contract. în schimb, beneficiarul rămâne titularul propriilor semne distinctive, asupra cărora păstrează dispoziţia deplină şi exclusivă, fără a le identifica cu ale francizorului.

Asistenţa tehnică şi/sau comercială
Este obligaţia în temeiul căreia francizorul trebuie să sprijine în permanenţă beneficiarul şi poate consta în: pregătirea personalului, instruirea în vederea exploatării know-how-ului, supravegherea pentru respectarea omogenităţii reţelei de franciză etc. în doctrină s-a arătat că asistenţa tehnică şi comercială este inseparabil legată de know-how-ul comunicat, dar în acelaşi timp, nu se identifică cu aceasta, nu este o parte integrantă a know-how-ului. Asistenţa acordată este calea şi suportul concret de transmitere a know-how-ului, fiind formată dintr-un ansamblu de operaţiuni specifice, menite să formeze cadrul unei bune exploatări a know-how-ului, dar şi a însemnelor de atragere a clientelei.
O.G. nr. 52/1997 prevede în mod expres, în art. 4, că francizorul asigură beneficiarilor săi o pregătire iniţială, precum şi asistenţa comercială/tehnică permanentă, pe toată durata existenţei drepturilor contractuale. Tot astfel, în art. 1 lit. b), se prevede că francizorul va asigura beneficiarului o pregătire iniţială pentru exploatarea mărcii înregistrate.
Asistenţa, indiferent sub forma în care se înfăţişează, este permanentă, începe în momentul implementării afacerii prin iniţierea beneficiarului şi instruirea personalului acestuia, continuând până la încetarea raporturilor contractuale.

Obligaţia de aprovizionare
Obligaţia de aprovizionare este întâlnită mai ales în cadrul francizei de distribuţie.

Exclusivitatea teritorială
Asigurarea exclusivităţii teritoriale este o obligaţie a francizorului menită să-l protejeze pe beneficiar. în temeiul acestei obligaţii, francizorul nu va putea nici să desfăşoare el franciza în raza teritorială pentru care a acordat exclusivitate beneficiarului şi nici să transmită dreptul de a exploata afacerea în regim de franciză altui beneficiar. Exclusivitatea se justifică pe principiile care guvernează franciza din punct de vedere financiar, în temeiul cărora, aşa cum chiar O.G. nr. 52/1997 prevede, beneficiarul va trebui să-şi amortizeze investiţia făcută. Aşa fiind, este cert că dacă însuşi francizorul deschide aceeaşi franciză în zona de acţiune a beneficiarului sau transmite acest drept şi altor persoane (beneficiari), şansele de recuperare a cheltuielilor făcute de beneficiarul iniţial sunt serios compromise.
O.G. nr. 52/1997 reglementează câteva principii după care se va concepe şi aplica clauza de exclusivitate a contractului. Aceste reguli sunt înfăţişate în art. 9, potrivit căruia, în cazul în care francizorul propune semnarea unui contract de exclusivitate, vor fi respectate următoarele reguli:
– dacă este încasată o taxă de intrare în reţeaua de franciză la semnarea contractului de franciză, suma privind drepturile de exclusivitate, prevăzută în contract, este proporţională cu taxa de intrare şi se adaugă acesteia:
– în lipsa taxei de intrare, modalităţile de rambursare a taxei de exclusivitate sunt precizate în cazul rezilierii contractului de franciză:
– taxa de exclusivitate poate fi destinată pentru a acoperi o parte a cheltuielilor necesare implementării francizei şi/sau pentru a delimita zona şi/sau pentru know-how-ul transmis:
– contractul de exclusivitate trebuie să prevadă o clauză de reziliere, convenabilă ambelor părţi;
– durata este determinată în funcţie de caracteristicile proprii fiecărei francize.

Obligaţiile beneficiarului
în temeiul reglementărilor cuprinse în O.G. nr. 52/1997, beneficiarul are următoarele obligaţii: păstrarea secretului know-how-ului, plata taxelor şi redevenţelor şi neconcurenţa francizorului.

Păstrarea secretului know-how-ului
Contractul de franciză permite beneficiarului să folosească know-how-ul în limitele stabilite cu francizorul. în lipsa unor stipulaţii contrarii, contractul de franciză nu dă dreptul beneficiarului de a divulga know-how-ul ori de a-l folosi după încetarea raporturilor contractuale. Know-how-ul, nefiind protejat prin mijloace speciale, singurele măsuri de protecţie sunt cele instituite prin clauzele contractului. întrucât know-how-ul nu este cunoscut publicului, fiind un secret comercial al francizorului, păstrarea secretului este o obligaţie a cărei încălcare atrage răspunderea contractuală sau delictuală, după caz.

Plata taxelor şi redevenţelor
Contractul de franciză fiind un contract sinalagmatic şi cu titlu oneros, în schimbul transmiterii know-how-ului beneficiarul are obligaţia să plătească taxe şi redevenţe. Dintre taxele plătite de beneficiar, cea mai frecventă este taxa de intrare, care constă în plata unei sume de bani, care de regulă se plăteşte la data încheierii contractului, ca efect al intrării beneficiarului în reţeaua de franciză.
Redevenţa reprezintă suma de bani pe care trebuie să o plătească beneficiarul pe întreaga durată a existenţei contractului, în schimbul dobândirii dreptului de utilizare a mărcii, serviciilor, tehnologiilor, know-how-ului, experienţelor, precum şi a ori căror altor drepturi de proprietate intelectuală sau industrială. în concret, redevenţa poate consta într-un procent din profitul beneficiarului (10%, 20% etc.) sau într-o sumă fixă. Plata se face lunar sau pe o altă unitate de timp convenită de părţi.

Obligaţia de neconcurenţă
După cum am văzut în cele de mai sus, obligaţia de neconcurenţă este instituită şi în sarcina francizorului, dar se exprimă sub alte forme decât cea a beneficiarului, în concret, această obligaţie se realizează prin aceea că beneficiarului îi este interzis să contracteze francize cu concurenţi ai francizorului pe piaţă. în acest sens, prevederile art. 10 din O.G. nr. 52/1997 dispun că francizorul poate să impună o clauză de neconcurenţă beneficiarului. Obligaţia de neconcurenţă a beneficiarului, spre deosebire de cea a francizorului, există atât pe durata contractului, cât şi după expirarea acestuia.

Încetarea contractului de franciză
în doctrină sunt reţinute următoarele cauze de încetare ale contractului de franciză: expirarea termenului pentru care a fost încheiat, încetarea existenţei uneia dintre părţi, anularea şi rezilierea acestuia.
în ceea ce priveşte expirarea duratei ca mod de încetare a contractului de franciză, trebuie reţinut că O.G. nr. 52/1997 consacră câteva reguli în acest sens. Astfel, potrivit art. 6, francizorul are obligaţia înştiinţării beneficiarului, cu un preaviz suficient de mare, asupra intenţiei de a nu reînnoi contractul la data expirării sau de a nu semna un nou contract.
Un alt principiu ce cârmuieşte încetarea contractului ca efect al expirării duratei constă în dreptul de preempţiune, recunoscut în favoarea beneficiarului dacă interesul menţinerii sau dezvoltării reţelei de franciză reclamă acest drept.
Tot astfel, în art. 8 se stipulează că, la încetarea relaţiilor contractuale, relaţiile postcontractuale se vor baza pe regulile unei concurenţe loiale. Aşa cum s-a precizat în cele de mai sus, în realizarea acestei reguli, francizorul poate să impună o clauză de neconcurenţă şi de confidenţialitate, pentru a împiedica înstrăinarea know-how-ului transmis pe durata contractului de exclusivitate.
Sursa: legalmagazin.ro