Arhive lunare: septembrie 2015

Centralizare a tuturor autorizaţiilor utilizate în activitatea de producţie, distribuţie si comercializare produse accizabile supuse accizelor armonizate

Am primit pe adresa redacţiei următoarea solicitare:
Dragi prieteni ai fiscalităţii, în mai multe articole publicate în Revista Prietenii Fiscalităţii aţi analizat diverse situaţii de livrări de produse accizabile. Vă rugăm să efectuaţi o trecere în revistă a tuturor autorizaţiilor prevăzute de reglementările fiscale referitoare la produsele accizabile supuse accizelor armonizate. Ce temei normativ ne obligă la deţinerea autorizaţiei?

La data prezentului articol, încasările din acciză la bugetul de stat reprezintă a doua sursă de venit bugetar după TVA. În plus, conform opiniilor specialistilor în domeniu, în activitatea de comerţ cu ţigarete, băuturi alcoolice si produse petroliere, se constată o foarte mare evaziune fiscală, astfel că legiuitorul impune restricţii suplimentare privind comerţul cu astfel de produse.

A. Autorizaţia de antrepozit fiscal. Ca si regulă generală, producţia si transformarea produselor accizabile trebuie să se realizeze într-un antrepozit fiscal, conform art. 20621 C.fisc.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un operator economic pentru a fi autorizat ca antrepozit fiscal le regăsim la art. 20622-20628 C.fisc.
Desigur, există mai multe situaţii particulare, când se produc bunuri supuse accizelor armonizate, ce fac excepţie de la autorizare, cum ar fi producţia de bere si vinuri linistite produse în gospodăriile individuale sau producţia de vinuri linistite realizate de micii producători de vinuri cu o producţie medie anuală mai mică de 1.000 hl/an. Aceste situaţii sunt excepţii de la obligaţia deţinerii autorizaţiei de antrepozit fiscal însă si pentru aceste cazuri există obligaţia declarării producţiilor realizate la direcţia de specialitate a ANAF.

B. Autorizaţia de expeditor înregistrat. În cazul în care un operator economic intenţionează să efectueze importuri de produse accizabile supuse accizelor armonizate are obligaţia plăţii accizei la data acceptării declaraţiei vamale de import.
Dacă produsele importate sunt destinate exportului sau livrării intracomunitare către alţi clienţi se poate beneficia de scutire de acciză pentru importul de produse accizabile, având în vedere că urmează o livrare scutită de acciză. În acest caz, importatorul interesat va solicita obţinerea autorizaţiei de expeditor autorizat, autorizaţie ce permite deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de acciză după punerea în liberă circulaţie, conform art. 2063 pct. 14 C.fisc.

C. Autorizaţia de destinatar înregistrat. În cazul în care un operator economic înregistrat fiscal în România intenţionează să achiziţioneze produse supuse accizelor armonizate de la furnizori din alte state membre, acesta trebuie să deţină autorizaţia de destinatar înregistrat. Procedura obţinerii acestei autorizaţii si celelalte operaţii subsecvente sunt enumerate de art. 20629 C.fisc.
Autorizaţia de destinatar înregistrat este conexă autorizaţiei de antrepozit. Practic, se poate autoriza ca destinatar înregistrat operatorul economic ce efectuează achiziţii intracomunitare de bunuri în cantităţi mai reduse decât cantităţile minime autorizate pentru un antrepozit.
Ca si regulă generală, această autorizaţie permite achiziţia intracomunitară de produse accizabile, dar nu dă dreptul la păstrarea regimului suspensiv al accizei. Astfel, acciza devine exigibilă la recepţia produselor achiziţionate si se plăteste până pe data de 25 a lunii următoare.

D. Autorizaţia de utilizator final. Autorizaţia de utilizator final este necesară când un operator economic foloseste în activitatea de producţie produse aflate în sfera accizelor armonizate, dar prin destinaţie acestea sunt folosite în activităţi scutite de acciză.
De exemplu, uleiurile minerale sunt considerate produse accizabile dacă sunt utilizate pentru a fi folosite drept combustibil pentru motor sau pentru încălzire. În cazul în care uleiurile minerale sunt folosite în alte scopuri decât pentru a fi combustibil la motor sau pentru încălzire, aceste uleiuri minerale nu sunt supuse accizelor.
Modul de utilizare în regim de scutire de acciză se justifică prin autorizaţia de utilizator final. Temeiul normativ ce reglementează procedura de obţinere a autorizaţiei de utilizator final este norma pentru art. 20620 C.fisc., regăsită la pct. 82 din H.G. nr. 44/2004, cu modificările ulterioare.

E. Atestat de operator cu produse accizabile. Comerţul cu produse accizabile, ulterior eliberării în consum, este supus, de asemenea, autorizării. Caracteristica principală constă în faptul că operatorul economic interesat achiziţionează bunuri supuse accizelor de la alţi operatori economici, iar eliberarea în consum si plata accizei s-a efectuat în amonte.
De exemplu, un operator economic achiziţionează bere de la o fabrică de producţie de bere, autorizată ca antrepozit de producţie. Berea este livrată către alţi operatori economici. Pentru această bere, acciza devine exigibilă la nivelul fabricii de bere ce o încasează de la distribuitor si o plăteste la buget.
Desigur, acciza se achită la buget o singură dată, indiferent de câţi operatori economici participă la lanţul de distribuţie. Pentru această situaţie este necesară deţinerea autorizaţiei de operator economic cu produse accizabile. Autorizaţia este prevăzută la art. 20669 C.fisc., ce enumeră punctual situaţiile de obligaţie a deţinerii autorizaţiei.

F. Autorizări speciale. O ultimă situaţie abordată în acest articol se referă la cazurile particulare, când operatori economici produc energie electrică sau efectuează activităţi de extracţie a cărbunelui, cocsului sau lignitului. Si în acest caz este necesară autorizarea pentru producţia de produse accizabile la direcţia de specialitate a ANAF.

Autor: BENTA CONSULT

Reclame

Livrare indirecta catre fortele NATO. Scutire de TVA pentru furnizorul initial

Societatea Alfa SRL este o persoana juridica romana infiintata conform LS, inregistrata in scopuri de TVA in Romania. Aceasta detine mai multe utilaje de constructii pe care le inchiriaza societatii Beta SRL, persoana juridica romana inregistrata in scopuri de TVA in Romania. Utilajele sunt folosite la dezvoltarea bazei NATO detinute de fortele armate ale Statelor Unite de la Kogalniceanu. Ce procedura urmeaza societatea Alfa din punctul de vedere al TVA? In ce conditii poate beneficia de scutire de TVA pentru inchirierea utilajelor?

Ca si regula generala, un operator economic inregistrat in scopuri de TVA in Romania beneficiaza de scutirea de TVA cand efectueaza livrari de bunuri sau prestari de servicii catre un alt operator economic din Romania ce livreaza bunurile sau serviciile achizitionate de la primul catre fortele armate ale NATO, altele decat fortele armatele romane. Scutirea este reglementata de art. 143 alin. (1) lit. l) C.fisc.
Procedura efectiva a scutirii de TVA este reglementata de art. 1 alin. (7) coroborat cu art. 2 alin. (1)-(2) din OMFP nr. 2389/2011, cu modificarile ulterioare, dupa cum urmeaza:
1. (7) Potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) lit. l) C.fisc., sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata livrarile de bunuri netransportate in afara Romaniei şi/sau prestarile de servicii efectuate in Romania, destinate fie forţelor armate ale celorlalte state membre NATO pentru utilizarea de catre forţele in cauza sau de catre personalul civil care le insoţeşte, fie pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor acestora, atunci cand forţele respective participa la o acţiune comuna de aparare. In sensul art. 143 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, prin acţiune comuna de aparare se inţelege efortul comun de aparare a statelor membre NATO”.
„Art. 2. – (1) Scutirea directa de taxa pe valoarea adaugata se realizeaza prin facturare fara taxa pe valoarea adaugata de catre furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii, in favoarea persoanelor scutite stabilite in Romania, prevazute la art. 1 alin. (1), (2), (4), (5) şi (7).
(2) Persoanele scutite stabilite in Romania, prevazute la art. 1 alin. (1), (2), (5) şi (7), pot beneficia de scutire directa pe baza unui certificat valabil care atesta ca sunt indreptaţite sa beneficieze de scutire. Exemplarul original al certificatului de scutire se transmite furnizorului/prestatorului pentru a justifica aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata. In cazul livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii care se efectueaza continuu, cum sunt: livrarile de gaze naturale, de apa, serviciile telefonice, livrarile de energie electrica, termica, precum şi pentru serviciile de inchiriere sau leasing, certificatul de scutire este valabil pentru o perioada de 12 luni consecutive, in limita valorii inscrise in acesta şi, dupa caz, in formularul de comanda anexat. In cazul depaşirii valorii inscrise in certificatul de scutire pentru aceste livrari/prestari se va solicita autentificarea unui nou certificat sau, dupa caz, pentru diferenţa respectiva se poate solicita restituirea taxei conform procedurii descrise la pct. 2.2. Furnizorul/Prestatorul va aplica scutirea de TVA pentru toate facturile privind livrari de bunuri sau prestari de servicii care se efectueaza continuu, emise in perioada de valabilitate a certificatului”.
Potrivit acestor temeiuri normative, furnizorul initial al bunurilor beneficiaza de scutirea de TVA cand factureaza servicii catre un alt operator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, acesta din urma facturand catre fortele armate NATO, in conditie de scutire directa.
Practic, primul operator din acest lant de comercializare factureaza in regim de scutire de TVA chiar daca beneficiarul direct este un client roman, conditia este ca beneficiarul final sa fie fortele NATO, altele decat fortele armate ale Romaniei.
Insa, procedura de justificare a scutirii de TVA la primul operator economic presupune detinerea unui atestat emis de autoritatile fiscale in care sa fie consemnate serviciile si valoarea serviciilor facturate in regim de scutire, respectiv beneficiarul scutirii de TVA, in cazul de fata, societatile participante la livrarea scutita de TVA.
Daca din motive administrative acest certificat nu este eliberat la data la care ar trebui emisa factura pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii destinate fortelor NATO, in acest caz factura trebuie emisa cu colectare de TVA, utilizand cota de TVA valabila pentru sortimentul de produs/serviciu facturat.
Din fericire, clientul care plateste factura ce cuprinde integral TVA poate recupera taxa pe valoarea adaugata in acest caz, respectand procedura de la art. 3 alin. (1)-(5) din OMFP nr. 2389/2011, cu modificarile ulterioare. Din pacate, procedura de restituire presupune multe documente justificative, iar termenul de depunere a cererii de restituire este cel mai tarziu finele lunii urmatoare trimestrului in care a avut loc livrarea de bunuri/prestarea de servicii.

Practic, daca societatea nu detine certificatul de scutire de TVA va factura cu TVA din Romania, urmand ca beneficiarul sa solicite restituirea de TVA.

Sursa: juristpedia

McGregor & Partners pune umărul la restaurarea mocănizei pe linia Agnita – Sibiu – Vurpăr

Bucureşti, 24 septembrie 2015 – McGregor & Partners va reprezenta SARUK (Sibiu Agnita Railway-UK), organizaţie britanică ce sprijină ONG-ul Asociaţia Prietenii Mocăniţei în eforturile de conservare şi restaurare a patrimoniului căii ferate înguste dintre Agnita, Sibiu şi Vurpăr, un monument naţional important.
La sfârşitul secolului XIX, s-a decis legarea oraşului Sibiu de Sighişoara prin 109 km de cale ferată îngustă, cu distanţa între şine de 760 mm (ecartamentul obişnuit este de 1435 mm), pentru transportul localnicilor şi a produselor agricole şi forestiere. În 1965 porţiunea dintre Sighişoara şi Agnita a fost desfiinţată, iar mocăniţa a mai circulat între Agnita şi Sibiu până în septembrie 2001, fiind ultima cale ferată îngustă operată de CFR.
Desfiinţată, dar nu uitată, deoarece în 2009 a luat naştere Asociaţia Prietenii Mocăniţei, organizaţie non-guvernamentală care are ca obiectiv conservarea şi restaurarea treptată a patrimoniului căii ferate înguste din zonă. Crearea unui tren turistic pe şinele Mocăniţei va ajuta localnicii, contribuind la atragerea turiştilor pe Valea Hârtibaciului şi dezvoltarea sustenabilă a acestei zone defavorizate din România.
Conservarea căilor ferate istorice similare, cu ecartament îngust, a debutat la începutul anilor ’50  în Marea Britanie, când acolo şi-au făcut apariţia numeroase asociaţii de voluntari dornici să le conserve. Aceştia au reuşit pânâ în prezent să contureze în UK un sector de căi ferate de patrimoniu pe care l-au dezvoltat cu succes. Având un număr mic de angajaţi, aceste organizaţii se sprijină şi depind în mare parte de ajutorul voluntarilor pentru a-şi desfăşura activitatea. Studiile au arătat faptul că efortul acestora aduc o contribuţie importantă la dezvoltarea zonelor respective din ţară.
O echipă de astfel de britanici pasionaţi de restaurarea căilor ferate a decis să dea o mână de ajutor Asociaţiei Prietenii Mocăniţei şi au fondat grupul de sprijin SARUK, Sibiu Agnita Railway-UK, menit să strângă fonduri şi să ofere expertiză şi ajutor practic. Englezii au vizitat de multe ori zona şi le-au arătat românilor cum să schimbe traversele sau cum să înlocuiască şina lipsă. Printre ei s-a aflat şi Neil McGregor, managing partner McGregor & Partners. Timp de peste 30 de ani, Neil a câştigat experienţă practică în restaurarea căilor ferate, pasiune care l-a determinat să îşi dedice timpul liber implicându-se in restaurarea liniilor de patrimoniu din Marea Britanie.
Până acum, voluntarii au reuşit să reabiliteze nouă kilometri de cale ferată, să restaureze clădirile cantonului Coveş, ale turnului de apă din Cornăţel, ale adăpostului pentru vagon din Agnita şi grajdul gării Alţîna. Au mai restaurat un vagon, au construit o motodrezină şi două ciclodrezine folosite pentru plimbări de agrement. Turiştii sunt foarte încântati de drezina cu bănci din lemn, care poate transporta 16 persoane la o viteză de aproape 40 de km/oră, iar fondurile obţinute ajută la achiziţionarea uneltelor sau materialelor necesare.
Proiectul s-a bucurat, de asemenea, de publicitate în presa din Marea Britanie şi beneficiază de sprijinul ambasadorului britanic şi susţinerea The European Federation of Railway Preservation Associations (Fedecrail).
Dincolo de munca fizică, se impun şi eforturi de natură juridică pentru realizarea acestui proiect. În afară de implicarea personală activă în restaurarea liniei, Neil McGregor ocupă şi funcţia de secretar general al Nene Valley Model Railway – asociaţie care gestionează o cale ferată de patrimoniu importantă din UK. Astfel, împreună cu echipa McGregor & Partners, se va ocupa de clarificarea situaţiei legale a Căii Ferate Sibiu – Agnita şi obţinerea autorizaţiilor pentru punerea sa în funcţiune, astfel încât să atragă turiştii pe Valea Hârtibaciului.
“Avem în faţă un proiect bogat în provocări, deoarece mocăniţa Sibiu – Agnita nu face doar obiectul legislaţiei române privind căile ferate, ci reprezintă, de asemenea, un monument naţional. În opinia mea viitorul unor linii de acest gen nu a fost o prioritate în momentul împărţirii fostei organizaţii CFR în diverse companii şi entităţi. Mai mult, modelul liniilor feroviare de patrimoniu bazate pe comunitate şi întreţinute de voluntari nu este unul familiar pentru România, spre deosebire de Marea Britanie.
Deşi Calea Ferată Sibiu – Agnita este un monument naţional şi ar putea deveni funcţională în interesul localnicilor, afacerilor şi al societăţii civile din Sibiu, situaţia sa a fost doar de curând adusă în atenţia publicului. Astfel, una dintre entităţile moştenitoare ale CFR a realizat o aşa-zisă închiriere a depozitului liniei pentru a fi utilizată ca atelier auto. Numai intervenţiile prompte şi sprijinul acordat de către autorităţile culturale din Sibiu au împiedicat un prejudiciu ireversibil, dar devine astfel tot mai clară necesitatea unui cadru legal pentru a oferi un viitor sustenabil şi util acestui patrimoniu.
Ne încurajează foarte mult suportul acordat, atât în România, cât şi în afara ţării, în vederea conservării şi redeschiderii acestei linii feroviare atât de atractive. Împreună cu echipa vom depune toate eforturile posibile pentru a finaliza cu succes acest proiect important pentru societatea civilă, astfel încât Mocăniţa să fie restituită locuitorilor şi vizitatorilor Văii Hârtibaciului.”, explică Neil McGregor.
Un prim obiectiv este realizarea unei unui eveniment în staţia Cornăţel pe 26 şi 27 septembrie, în prezenţa Ambasadorului Marii Britanii şi a altor oficiali. Cu această ocazie invitaţii se vor putea plimba cu un tren turistic compus dintr-o locomotivă cu aburi şi un vagon de călători, care va circula până în staţia Hosman.
“Acest proiect este unul special pentru echipă şi pentru mine, nu doar pentru că este unul complex din punct de vedere legislativ, dar mai ales deoarece reuneşte multe dintre pasiunile mele, o serie cauze pentru a căror reuşită sunt implicat cu tot sufletul: căi ferate, dezvoltarea organizaţiilor de societate civilă, conservarea patrimoniului naţional al României şi exerciţiul fizic atât de plăcut în frumoasa zonă rurală a Transilvaniei. Cred că aceste demersuri sunt un mod ideal de a aduce împreună entuziasmul şi expertiza română şi britanică!” încheie Neil McGregor.

***
Despre McGregor & Partners
McGregor & Partners S.C.A. este o firmă de avocaţi comerciali şi de consultanţă tip „boutique”, care îşi desfăşoară activitatea în Europa centrală şi de sud-est, cu birouri în Bucureşti, România (din 1992) şi în Sofia, Bulgaria (din 2006). Firma este condusă de avocaţi români şi bulgari cu experienţă, coordonaţi de un avocat britanic cu aproape nouăsprezece ani de experienţă de viaţă şi de practică în regiune. Firma păstrează legături cu fosta firmă mamă – firma internaţională de avocatură, Stephenson Harwood, şi de asemenea cu alte firme internaţionale de avocatură din City of London şi din alte părţi.
Pentru mai multe detalii vă rugăm să ne contactaţi:
Boiana Berchi
Partener
McGregor & Partners
Tel: +40 (0)722 742 654
Email: boiana.berchi@mcgregorlegal.eu

UNBR organizeaza pe 10 decembrie 2015 Ziua Europeana a Avocatilor

In data de 10 decembrie 2015, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania va organiza Ziua Europeana a Avocatilor.

Evenimentul va avea ca tema centrala „Libertatea de exprimare”.

UNBR recomanda Barourilor sa organizeze evenimente la nivel local, in scopul promovarii „Libertatii de exprimare”, drept valoare comuna a tuturor participantilor la infaptuirea statului de drept si a rolului avocatului in apararea principiilor fundamentale in favoarea cetatenilor.

„Pentru anul 2015, CCBE a propus ”Libertatea de exprimare”,  drept tema principala a dezbaterilor care vor avea loc cu prilejul Zilei Europene a Avocatilor. Alegerea acestei teme, pentru a marca in acest an Ziua avocatului la nivel european,  nu este intamplatoare, avand in vedere ca  la data 23 aprilie 2015 Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului, formata din 27 de judecatori, a pronuntat o  hotarare istorica referitoare la libertatea de exprimare in presa a avocatului pentru apararea clientului sau, in care recunoaste pozitia speciala a acestuia in administrarea justitiei si dreptul sau de a contribui la dezbaterile de interes public prin intermediul mass media.”, se precizeaza pe site-ul UNBR.
Sursa: http://e-juridic.manager.ro/

Ghid practic pentru rezolvarea situatiilor privind optimizarea fiscal

Ghid practic pentru rezolvarea situaţiilor privind optimizarea fiscal
Tratat de fiscalitate practica. Optimizare fiscal

Tratat de fiscalitate practica. Optimizare fiscal

Lucrarea “Tratat de fiscalitate practica. Optimizare fiscala”, urmăreşte o evaluare a referenţialului normativ în domeniul fiscal, accentul fiind pus, deopotrivă, pe prezentarea aspectelor esenţiale, cu incidenţă relevantă în practica de zi cu zi, cum ar trebui să fie soluţionată o tranzacţie cu incidenţă fiscală, precum şi pe decriptarea unor aspecte legislative controversate şi, pe cale de consecinţă, supuse unor interpretări arbitrare şi neuniforme, inclusiv la nivelul aspectelor procedurale din domeniul fiscal.

Din cuprinsul lucrării:

  • peste 400 speţe fiscale ce surprind prin cazuri atipice la care soluţia presupune cunoştinţe foarte complexe, situaţii ce ar putea apărea oricând fie în activitatea unei societăţi, fie în analiza unui expert fiscal într-un potenţial litigiu cu autoritatea fiscală
  • tratarea unor probleme cum ar fi: achiziţia intracomunitară de mijloace de transport second hand destinate revânzării; calculul impozitului pe profit cu profitul reinvestit; TVA la revânzarea unei construcţii vechi, impozitarea unor venituri din activităţi agricole ce nu sunt cuprinse în tranşele anuale de venit; închirierea unei locuinţe pentru directorul general al societăţii, implicaţii fiscale şi multe altele.

Culegere de Monografii contabileO lucrare pe aceeaşi temă unicat în RomâniaCulegere de Monografii contabile” abordează un număr semnificativ de monografii ale tranzacţiilor unei societăţi, atât din perspectiva noilor reglementări contabile conforme cu directivele comunitare, cât şi din perspectiva utilizării principalelor Standarde internaţionale de contabilitate IFRS.

Autorii mulţumesc anticipat cititorilor lor şi aşteaptă opinii constructive din partea acestora (la adresele de email: dragos.patroi@drptax.ro şi adrian@bentaconsult.ro), referitoare la îmbunătăţirea conţinutului prezentei lucrări, în vederea restructurării acesteia într-o eventuală ediţie viitoare.

 

 

Detalii despre modalitatea de comandă cu discount de 15% in libraria online beckshop.ro

Top 20 de companii din estul Romaniei

RisCo.ro va ofera clasamentul primelor 20 de societati ce isi au sediul in zona de est a Romaniei, top realizat in functie de cifra de afaceri inregistrata la finalul anului 2014.

Au fost luate in calcul judetele Bacau, Botosani, Galati, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui si Vrancea.

Desi recunoscuta la nivel national ca zona cea mai saraca din Romania din punct de vedere al PIB, somajului sau salariului mediu, regiunea est gazduieste totusi cateva companii industriale importante ‘mostenite’ din comunism, dar este si locul infiintarii unor firme private de succes cu capital romanesc care activeaza in comert, transport, turism sau industria alimentara. Regiunea este in continuare influentata puternic de afacerile conexe producatorului Arcelormittal. Ponderea investitiilor straine de tip greenfield este mai redusa in regiune, in special din cauza distantei geografice mai mari fata de Uniunea Europeana si a infrastructurii nedezvoltate; in consecinta, regiunea de est are un potential mai ridicat de dezvoltare in perioada urmatoare decat celelalte zone, dar care poate fi valorificat doar in masura imbunatatirii calitatii fortei de munca, a cresterii veniturilor salariale si atragerea interesului investitorilor prin metode fiscale adecvate.

Anul 2014 a confirmat dinamica ridicata a regiunii, deoarece doar primele 2 companii, ARCELORMITTAL din Galati si DEDEMAN din Bacau, si-au pastrat aceleasi locuri si in 2013, in timp ce ocupantele pozitiilor 10,13, 17, 18, 19, 20 din 2013, SPEDITION UMB din Bacau, COMCEREAL din Vaslui, POPASUL TREBES din Bacau, LICURICI IMPEX din Bacau, COMPANIA DE NAVIGATIE FLUVIALA ROMANA NAVROM din Galati si ROLANA TEX din Botosani, au parasit topul.

Top 20 de companii din estul Romaniei

Top 20 de companii din estul Romaniei

Societatile EGGER din Suceava, VEGA 93 din Galati, ANGHEL N.G. din Galati, TANCRAD din Galati, ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS din Iasi si AEROSTAR Bacau sunt nou intrate in Top 20 de companii din Estul Romaniei, pe pozitiile 5, 11, 13, 15, 19 si 20.

Locul 1 este ocupat, ca si in 2013 de ARCELORMITTAL din Galati. Anul 2014 a fost dificil pentru producatorul de otel, intrucat aceasta a prezentat modificari negative atat din punct de vedere al cifrei de afaceri, cat si al numarului de angajati. Totusi, Arcelormittal a reusit sa isi micsoreze pierderea cu 34,9 % comparativ cu valoarea acesteia din 2013, la 482,2 milioane lei. Vanzarile au scazut de la 3,7 miliarde lei in 2013 la 3,5 miliarde in 2014, iar numarul angajatilor in 2014 a fost de 6752, in scadere cu 363 de persoane fata de 2013.

Cu o cifra de afaceri in crestere, de la 2,6 miliarde lei in 2013 la 3,4 miliarde lei in 2014, retailerul de materiale de constructii cu capital romanesc DEDEMAN din Bacau si-a mentinut pozitia in clasament. In 2014, societatea a inregistrat un profit de 415,7 milioane lei, cu 30,6 % mai mare ca in 2013 si a avut un numar de 7179 angajati, cu 690 de persoane mai mult ca in 2013, ca urmare a planurilor de extindere a retelei sale de magazine la nivel national.

Cu o pozitie mai sus fata de anul trecut, DELPHI DIESEL SYSTEMS din Iasi a inregistrat in 2014 o cifra de afaceri de 1,5 miliarde lei, in crestere cu 13,7 milioane lei fata de 2013, si un profit net ce a crescut de la 113,7 milioane lei in 2013 la 131,2 milioane lei in 2014. Americanii de la Delphi, care detin in Romania 4 fabrici de sisteme de distributie si injectie pentru industria auto a avut in fabrica de la Miroslava 1778 angajati din cei peste 12.000 in Romania, cu 136 de persoane mai mult ca in 2013.

Pozitia 4 a Top 20 de companii din estul Romaniei ii revine societatii cu capital romanesc ARABESQUE din Galati, care in 2013 a fost pe locul 3 in cadrul aceluiasi clasament. Cifra de afaceri a distribuitorului de materiale de constructii in 2014 a fost de 1,5 miliarde lei, iar profitul net a crescut de la 24,9 milioane lei in 2013 la 44,8 milioane lei. Numarul angajatilor ARABESQUE a fost de 2486,.
Prezent in acest clasament este si grupul austriac EGGER, pe locurile 5 si 18, prin EGGER si EGGER TEHNOLOGIA, ambele din Suceava.

Nou intrata in top, EGGER din Radauti ocupa locul 5. Cresterea numarului de angajati de la 501 in 2013 la 682 persoane in 2014 a condus la majorarea cifrei de afaceri, dar nu si a profitului. Astfel, in 2014 producatorul de mobila a avut o cifra de afaceri de 1,3 miliarde lei, cu 400,3 milioane lei mai mult ca in 2013, insa profitul companiei a scazut de la 66,5 milioane lei la 38,5 milioane lei in 2014.

Urmatoarea clasata este MAIRON din Galati, care pana la finele anului 2014 a insumat o cifra de afaceri de 1,1 miliarde lei, cu 59,1 milioane lei mai mare fata de valoarea inregistrata in 2014. Profitul net total al producatorului roman de otel si tevi sudate a fost de 31,8 milioane lei, in crestere cu 19% comparativ cu 2013, iar numarul angajatilor a ramas constant, in jurul a 404 angajati.

Locul 7 al topului este ocupat de societatea PRUTUL din Galati. Producatorul autohton de uleiuri vegetale a incheiat anul 2014 cu un profit de 1,8 milioane lei, fata de pierderea de 20,6 milioane lei din 2013. Cifra de afaceri a fost intr-o usoara scadere, de la 751,7 milioane lei in 2013 la 745,7 milioane lei in 2014, iar numarul angajatilor de 555 persoane in 2014.

ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS din Neamt, parte a grupului ARCELORMITTAL, lider global in industria metalurgica, ocupa pozitia 8 in top. Desi cifra de afaceri a companiei a scazut de la 687,5 milioane lei in 2013 la 646,6 milioane lei in 2014, ARCELORMITTAL a trecut de la pierderea de 587,8 mii lei din 2013 la un profit de 3,04 milioane lei raportat in 2014. Numarul de angajati a fost de 1407.

Constructorul de nave SANTIERUL NAVAL DAMEN din Galati face si el parte din Topul companiilor din estul Romaniei, ocupand locul 9 al clasamentului. Cresterea numarului de angajati de la 1986 la 2333 persoane in 2014 nu a condus si la o majorare a cifrei de afaceri si a profitului net. Cifra de afaceri inregistrata in 2014 a fost de 500,7 milioane lei, in scadere cu 20,2% fata de 2013. Profitul net al societatii a scazut de la 60,8 milioane lei in 2013 la 31,3 milioane lei in 2014.

Pe pozitia 10 a topului se afla COMFERT din Bacau. Pentru furnizorul de ingrasaminte agricole anul 2014 nu a fost unul profitabil, intrucat a prezentat scaderi atat din punct de vedere al cifrei de afaceri, cat si al profitului si al numarului de angajati. Astfel, cifra de afaceri in 2014 a fost de 447,2 milioane lei, in scadere cu 112,4 milioane lei fata de 2013, iar profitul de 395,5 mii lei din 2013 s-a transformat intr-o pierdere de 45,8 milioane lei in 2014. Numarul angajatilor a scazut si acesta, de la 279 de persoane in 2013 la 221 in 2014. Astfel, vanzarea catre irlandezii de la Origin Enterprises pare o miscare logica pentru actionarii romani.

Nou intrata in acest top este si VEGA 93 din Galati, care in 2014 a raportat o cifra de afaceri a fost de 1662.

Cu un profit de 21,4 milioane lei si o cifra de afaceri de 353,6 milioane lei, AGRICOLA INTERNATIONAL din Bacau se claseaza pe locul 11 in acest top. Numarul angajatilor producatorului de carne si produse de pui a fost de 1580.
Locul 13 ii revine companiei ANGHEL NG din Galati, nou intrata in top. Comerciantul de produse petroliere si deseuri de fier a raportat la finalul anului 2014 o cifra de afaceri de 335,6 milioane lei, o pierdere de 136,4 mii lei si a avut un numar de 81 de angajati.

Cu o pozitie mai jos fata de anul 2013, producatorul de medicamente ANTIBIOTICE din Iasi ocupa locul 14. Cu un numar de 1465 de angajati, firma a raportat in 2014 o cifra de afaceri de 320,05 milioane lei si un profit de 31,1 milioane lei.

TANCRAD din Galati, nou intrata in clasament, se afla pe locul 15 in cadrul Top companii din estul Romaniei. In 2014 aceasta societate a inregistrat un profit de 13,1 milioane lei, o cifra de afaceri de 311,7 milioane lei si a avut un numar de 216 angajati.

Producatorul de fire acrilice REFIL din Neamt a coborat 2 pozitii fata de 2013 si a ajuns pe locul 16. Cifra de afaceri din 2014 a fost de 300,9 milioane lei, iar profitabilitatea companiei a fost de 7,02 milioane lei, la un numar de 705 angajati.

Locul 17 din top ii revine societatii TEHNOSTRADE din Bacau. Cu un numar de 1009 angajati, constructorul de drumuri si autostrazi a avut o cifra de afaceri in valoare de 293,6 milioane lei si un profit net de 30,03 milioane lei, dar societatea are mari sanse sa fie inchisa in 2015 de actionarul sau.

Parte a grupului EGGER, EGGER TECHNOLOGIA se claseaza pe locul 18. Firma a avut la finalul anului 2014 o cifra de afaceri de 284,03 milioane lei, un profit net total de 11,5 milioane lei si 49 de angajati.
Ultimele 2 pozitiii ale Top companii din estul Romaniei apartin societatilor ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS din Iasi si AEROSTAR din Bacau.
Cifra de afaceri a ARCELORMITTAL TUBULAR PRODUCTS a fost de 277,6 milioane lei, in timp ce a AEROSTAR a fost de 261,05 milioane lei.

Topul companiilor din S-E Romaniei

RisCo.ro va pune la dispozitie clasamentul primelor 20 de companii care au inregistrat cea mai mare cifra de afaceri in anul 2014 din Sud-Estul Romaniei. Au fost luate in calcul judetele Braila, Buzau, Calarasi, Constanta, Ialomita si Tulcea. Economia din zona de sud-est este, prin natura resurselor existente, dominata de agricultura si domeniile conexe acesteia (datorita zonei intinse de campie) si activitatile de comert (datorita porturilor la Marea Neagra si Dunare). De asemenea, industria are o importanta componenta legata de prelucrarea primara a materiilor prime (care se transporta ieftin pe apa din si in locatii diverse). Turismul este si el reprezentat la nivel de companii de succes; totusi, firmele din turism au putine sanse sa patrunda in topul regional din punct de vedere al cifrei de afaceri. Mai recent, producerea de energie neconventionala (in special eoliana) s-a dezvoltat in aceasta regiune tot datorita conditiilor de mediu prielnice, iar companiile din acest domeniu ar putea incepe sa fie prezente in topuri in anii urmatori.

In anul 2014 doar 3 dintre companii, ROMPETROL RAFINARE si AMEROPA GRAINS, ambele din Constanta si GREENFIBER INTERNATIONAL din Buzau, si-au pastrat aceleasi pozitii ca in 2013, in timp ce BLACK SEA SUPPLIERS din Constanta, locul 20 in 2013, a parasite acest clasament si a fost inlocuita de DUCTIL STEEL din Buzau. Restul companiilor fac parte in continuare din Topul companii din S-E Romaniei, insa pe alte pozitii comparativ cu 2013.

Topul companiilor din S-E Romaniei

Topul companiilor din S-E Romaniei

Pe primul loc al acestui clasament se afla, ca si in 2013, la mare distanta fata de urmatoarea companie, ROMPETROL RAFINARE din Constanta. Rafinarie Petromidia, preluata acum de producatorii din Kazahstan, a avut o cifra de afaceri in 2014 de 13,4 miliarde lei, in crestere cu 1,7 miliarde lei comparativ cu 2013. Conditiile dificile de pe piata petrolului, care au determinat prabusirea pretului fata de anii anteriori, face ca societatea sa isi mareasca in 2014 pierderea la 1,07 miliarde lei, fata de 0,2 miliarde pierdere in 2013. Numarul total al angajatilor in 2014 a fost de 1272, in crestere cu 295 fata de 2013. Si in anii urmatori, profitabilitatea Rompetrol Rafinare va depinde atat de pretul international al petrolului, cat si de politica de transfer de profitabilitate intre entitatile grupului in Romania si catre grup in tara mama.

AMEROPA GRAINS din Constanta este urmatoarea clasata in acest top. Ocupanta locului 2 si in 2013, sucursala din Romania a traderului de cereale si ingrasaminte inregistrat in Elvetia, a prezentat la finalul anului 2014 cresteri atat din punct de vedere al cifrei de afaceri, cat si al profitului net si al numarului de angajati. Astfel, cifra de afaceri a crescut de la 1,7 miliarde lei in 2013 la 2,2 miliarde lei in 2014, iar profitabilitatea companiei in 2014 a fost de 16,06 milioane lei, cu 31% mai mare comparativ cu 2013. Numarul angajatilor a ramas relativ constant, fiind de 212 in cursul anului 2014.

Locul 3 ii revine companiei BRISEGROUP din Constanta, care urca 2 pozitii comparativ cu 2013. Traderul de cereale cu prezenta regionala a avut in 2014 o cifra de afaceri de 1, 2 miliarde lei, cu 121,8 milioane lei mai mult ca in 2013 si un profit de 3,4 milioane lei, in scadere cu 2,05 milioane lei fata de 2013. Numarul total al angajatilor in 2014 a fost de 388, in crestere cu 129 de persoane fata de 2013.

Cu o cifra de afaceri de 1,2 miliarde lei, mai mica cu 43,2 milioane lei fata de valoarea din 2013, BUNGE din Buzau este ocupanta locul 4 al Top companii din S-E Romaniei. In 2014, producatorul multinational de uleiuri si trader de cereale (prezent in top doua pozitii mai jos) si-a micsorat pierderea de la 132,2 milioane lei din 2013 la 63,1 miloane lei si si-a majorat numarul de angajati, de la 268 in 2013 la 192 de persoane in 2014.

Pozitia 5 ii revine societatii EXPUR din Ialomita. Producatorul domestic de uleiuri si-a majorat numarul de angajati de la 493 in 2013 la 518 persoane in 2014, fara un efect pozitiv asupra cifrei de afaceri a companiei, care a scazut marginal de la 1,1 miliarde lei in 2013 la 1,09 milioane lei in 2014. In 2014, Expur a inregistrat o pierdere de 19,7 milioane lei, cu 20,3 milioane lei mai mica fata de cea din 2013.

Cu o pozitie mai sus fata de 2013, BUNGE DANUBE TRADING din Buzau ocupa locul 6 al acestui top. Crestera numarului de angajati de la 35 la 41 de persoane in 2014 a insotit si cresterea cifrei de afaceri a companiei, dar si o diminuare a pierderii inregistrate de aceasta societate. Cifra de afaceri din 2014 a fost de 932,4 milioane lei, in crestere cu 70,4 milioane lei fata de valoarea din 2014, iar pierderea companiei in 2014 a fost de 10,3 milioane lei, cu 384,7 mii lei mai mica fata de cea din 2013.

DAEWOO-MANGALIA HEAVY INDUSTRIES din Mangalia ocupa locul 7 al clasamentului. Pentru constructorul naval sud-coreean, anul 2014 nu a fost unul foarte favorabil, intrucat acesta a prezentat modificari negative din punct de vedere al cifrei de afaceri care a scazut de la 1,1 miliarde lei in 2013 la 914,02 milioane lei in 2014. De asemenea, si pierderea inregistratata pana la finalul lui 2014, 706,06 milioane lei, a fost cu 85 % mai mare ca cea din 2013. Numarul angajatilor a ramas constant, in jurul a 2574 de persoane. In acest an insa, firma mama a decis inchiderea capacitatii de productie din Mangalia, intr-un efort global de restructurare a operatiunilor neprofitabile.

Locul 8 al Top companii din S-E Romaniei este ocupat de AGRO-CHIRNOGI din Calarasi, societate care in 2014 a reusit sa isi creasca atat cifra de afaceri, cat si profitul net si numarul angajatilor. Astfel, cu un numar de 695 de persoane, in crestere cu 24 de persoane fata de 2013, producatorul de cereale a insumat in 2014 o cifra de afaceri de 709,8 milioane lei, cu 14,7 milioane lei mai mult ca in 2013. De asemenea, in 2014 AGRO-CHIRNOGI a reusit sa treaca de la o pierdere de 4,9 milioane lei la un profit net in valoare de 3,4 milioane lei.

Ocupanta locul 10 in 2013, VARD TULCEA a ajuns pe locul 9 in 2014. Desi in 2014 aceasta companie si-a crescut numarul de angajati de la 3277 la 3525, acest lucru nu a avut un efect pozitiv asupra cifrei de afaceri si asupra profitului. Astfel, cifra de afaceri din 2014 a fost de 580,8 milioane lei, in scadere cu 112,7 milioane lei fata de cea inregistrata in 2013. Fata de un profit de 7,8 milioane lei in 2013, in 2014 firma a inregistrat o pierdere de 21,9 milioane lei.

Pozitia 10 a acestui clasament ii revine societatii COMISION TRADE din Braila. Comerciantul de carburanti a prezentat la finalul anului 2014 o cifra de afaceri de 565,7 milioane lei, un profit net in valoare de 2,4 milioane lei si a avut un numar de 249 de angajati.

Producatorul de alumina, ALUM Tulcea, este ocupantul locului 11 al topului. Producatorul, integrat cu Alro Slatina, a raportat in 2014 o cifra de afaceri de 536 milioane lei, un profit de 50,1 milioane si un numar de 685 de angajati.

Locul 12 al Top companii din S-E Romaniei ii revine firmei ENEL DISTRIBUTIE DOBROGEA din Constanta. Cu un numar de 714 angajati, distribuitorul de energie a insumat in 2014 o cifra de afaceri de 492,8 milioane lei si un profit net in valoare de 87,7 milioane lei.

REMAT din Calarasi ocupa locul 13 al topului. Compania de reciclare a deseurilor metalice si nemetalice a avut in 2014 un profit de 3,9 milioane lei si a avut o cifra de afaceri de 479,9 milioane lei. Numarul total al angajatilor a fost de 110 persoane.

Producatorul de carne de pui AAYLEX PROD din Buzau ocupa pozitia 14 a topului. In 2014 aceasta societate a avut o cifra de afaceri de 385,8 milioane lei si o pierdere de 2,09 milioane lei, iar numarul angajatilor a fost de 846.

Pozitia 15 a Top companii din S-E Romaniei este ocupata de ZOO SINTEX din Calarasi. Cu un numar de 64 de angajati si o cifra de afaceri de 354,2 milioane lei, aceasta societate a avut in 2014 un profit net de 1,2 milioane lei.

Cu o cifra de afaceri de 334,2 milioane lei si cu un profit de 57,5 milioane lei, AGRICOST din Braila este cea care ocupa locul 16 al clasamentului. Numarul total de angajati ai acestei companii a fost de 1007.

GREENFEEBER INTERNATIONAL din Buzau este ocupanta pozitiei 17 a clasamentului. Compania de recilare a insumat pana la finalul anului 2014 o cifra de afaceri de 332,2 milioane lei si un profit net total de 13,9 milioane lei. Numarul angajatilor acestei societati a fost de 626 de persoane.

Pozitia 18 a clasamentului ii revine societatii VARD Braila. Constructorul de nave a acumulat in 2014 un profit de 8,02 milioane lei si o cifra de afaceri de 319,2 milioane lei, iar numarul angajatilor a fost de 1918 persoane.

Ultimele 2 locuri ale acestui top sunt ocupate de SAINT-GOBAIN GLASS din Calarasi si de DUCTIL STEEL din Buzau, nou intratata in acest clasamnet.

Cifra de afaceri a producatorului multinational de sticla plata SAINT-GOBAIN GLASS a fost de 314,4 milioane lei, iar a DUCTIL STEEL de 300,6 milioane lei.

Si in acest an, firmele din productia si comertul cu produse agricole vor ocupa pozitii importante in clasamentul zonei de sud-est a Romaniei. Performanta mai slaba in productia de cereale asteptata in 2015 va avea probabil un impact negativ asupra producatorilor, dar este posibil ca marii traderi sa inlocuiasca sursele locale cu importuri si sa isi mentina cifrele de afaceri si chiar marjele de profit. In partea de sus a clasamentului nu sunt asteptate iesiri sau intrari importante in anul 2015.