Arhive etichetă: Noul Cod penal

Bărbaţii care îşi agresează consoartele riscă să stea 7 ani după gratii.

Acest lucru este prevăzut într-un proiect legislativ de modificare a Codului penal, pe care senatorii se pregătesc să-l voteze. Senatorii pregătesc o schimbare fundamentală în Codul penal, care urmăreşte să stopeze violenţa domestică.

Aceştia au decis să reducă de la 90 de zile la 30 de zile perioada de îngrijiri medicale necesare pentru ca procuratura să-l aresteze pe agresor. Potrivit expunerii de motive din proiectul de act normativ, în perioada februarie-decembrie 2014 au fost sesizate peste 9.000 de acte de violenţă împotriva femeilor, iar majoritatea covârşitoare a cazurilor au rămas fără urmări legale. „Din totalul sesizărilor de violenţe, în doar 276 de cazuri au fost înregistrate condamnări.

Acest fapt se datorează şi retragerii plângerilor depuse de victime, care se află sub şantaj şi ameninţare”, se mai arată în expunerea de motive. „Noi am făcut această propunere de modificare legislativă împreună cu o casă de avocatură. Chiar şi 30 de zile ni se pare mult, dar ne-au explicat cei de la Institutul Medico-Legal cum se interpretează diversele forme de răni şi că nu putem cere mai puţin de atât. De exemplu, pentru o fractură este nevoie de până la şase săptămâni de îngrijiri medicale sau mai sunt controalele medicale şi curăţarea rănilor care se consideră îngrijiri medicale.

După ce aceste modificări ale Codului penal vor intra în vigoare, dacă femeia agresată depune plângere şi înregistrează 31 de zile de îngrijiri medicale, procuratura se autosesizează şi trece la arestarea agresorului, indiferent că femeia îşi retrage plângerea sau nu. Atunci, statul consideră că viaţa ei este pusă în pericol şi acţionează în numele victimei, iar agresorul riscă până la 7 ani închisoare pentru că pedeapsa se majorează dacă este implicat un membru al familiei. Este vorba, până la urmă, de coerciţie. Atât timp cât ştii că nu eşti pedepsit, nu-ţi pasă, dar dacă ştii că rişti ani buni de închisoare, te gândeşti de două ori înainte de a comite acte de violenţă. La 90 de zile, oamenii stăteau relaxaţi”, ne-a declarat Simona Voicescu, preşedinta Asociaţiei „Necuvinte”, iniţiatoarea proiectului legislativ.

Plângerea iniţială a victimei, esenţială Preşedinta Asociaţiei „Necuvinte” ne mai spune că este foarte important ca femeile agresate să depună plângere. „Din păcate, este esenţial ca victima să depună plângere. Noi încercăm să le explicăm tuturor că fără să ceară ajutor nu le poate ajuta nimeni, chiar dacă este neplăcut şi sistemul este anevoios. Noi, ca asociaţie, nu putem interveni cu forţa în viaţa unui om. Majoritatea îmi spun că îşi duc crucea, dar eu nu mai suport să aud acest lucru, sunt nişte drepturi care trebuie respectate, violenţa este prevăzută în Codul penal”, a afirmat Simona Voicescu.

Sursa: http://infoalert.ro

Conferința „Aspecte ale aplicării Noilor coduri în practica juridică – context local și perspectivă europeană”

Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța prin Centrul Enterprise Europe Network Constanța, în colaborare cu Baroul Constanța și I.N.P.P.A Iași vă invită să participați la conferința „Aspecte ale aplicării Noilor coduri în practica juridică – context local și perspectivă europeană”.
Beneficiind de profesionalismul specialistilor invitati ca lectori, prin participarea la acest eveniment se urmărește ca multe din problemele întâmpinate în activitatea de pregătire a proceselor să își găsească rezolvarea.

Taxa de participare este de 190 lei cu tva inclus și se va achita la Baroul Constanța.

Participanții vor primi 15 puncte de pregătire profesională I.N.P.P.A.
Partener media: Editura C.H. Beck.
Data: 21 si 22 noiembrie 2014
Locația: Sala de Conferințe a CCINA Constanta ( B-dul Alex Lăpușneanu nr.185, etaj 2 – fosta Bancă a Religiilor)

Relatii suplimentare la Centrul Enterprise Network Europe – CCINA Constanța
tel: 0241 550960, 0734 885011
e-mail:diaci@ccina.ro
persoană de contact: Corina Ürmösi.

A aparut Legea medierii. Comentarii si explicatii. Editia 3

Activitatea de mediere ca mijloc de soluţionare a conflictelor ocupă un loc din ce în ce mai important în viaţa de zi cu zi a societăţii actuale, un argument în acest sens fiind şi recunoaşterea medierii ca instrument în rezolvarea cerinţelor generate de tendinţele de globalizare şi democratizare. Această importanţă a impus şi necesitatea reglementării cadrului său de desfăşurare în majoritatea statelor lumii.

Apariţia în România a unui cadru legal privind activitatea de mediere este rezultatul unui şir de eforturi legislative, început încă din deceniul trecut, constituind un răspuns la preocupările existente în acest sens la nivel european şi la dorinţa de reformă a sistemului judiciar din România.

IMG_3435.PNG

Invitatie la Conferinta cu tema „Intelegerea si aplicarea noilor coduri fundamentale ale Romaniei” – Constanta

Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi Baroul Constanţa, în colaborare cu Editura Universul Juridic, organizează în zilele de 6 şi 7 iunie conferinţa cu tema „Înţelegerea şi aplicarea noilor coduri fundamentale ale României”.

Evenimentul va avea loc la Hotel Ibis din Constanţa, Str. Mircea cel Bătrân nr. 39 B-41 şi se va desfăşura conform următorului program:

Vineri, 6 iunie:
13.00 – 13.30 – Înregistrarea participanţilor.
13.30 – 13.45 – Alocuţiuni introductive.
13.45 – 15.00 – Domnul av. dr. Traian Briciu, Director al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor.
15.00 – 15.30 – Pauză de cafea.
15.30 – 16.45 – Domnul Claudiu Constantin Dinu, lect. univ. dr. la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.
16.45 – 18.00 – Domnul av. Mircea Ursuţa, lect. univ. dr. la Universitatea din Oradea.

Copyright by UJMAG.roSâmbătă, 7 iunie:
9.00 – 10.15 – Domnul Constantin Duvac, conf. univ. dr., cercetător asociat al Academiei Române – Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”.
10.15 – 11.30 – Domnul Mihail Udroiu, Judecător dr. la Tribunalul Bucureşti, formator INM, membru în Comisia de redactare a noilor coduri: penal şi de procedură penală.
11.30 – 12.30 – Pauză de masă.
12.30 – 13.45 – Domnul Petruţ Ciobanu, lect. univ. dr. la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, lector INPPA la disciplinele Drept Penal şi Drept Procesual Penal, consilier în cadrul Consiliului Baroului Bucureşti şi consilier în cadrul Consiliului UNBR.
13.45 – 15.00 – Domnul Aurel Ciobanu, lect. univ. dr. la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.
15.00 – 16.15 – Domnul Gheorghiţă Mateuţ, prof. univ. dr. la Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj.

Se oferă 15 puncte de pregătire profesională continuă. 

Temele abordate vor fi unele de maxim interes, utile practicienilor dreptului, atât celui civil, cât şi celui penal.

Taxa de participare este de 250 de lei şi se va achita în contul Baroului Constanţa – RO 90 RZBR 0000060011461845 deschis la Raiffeisen Bank sau la sediul Baroului Constanţa. În taxa conferinţei este inclus şi un exemplar al lucrării „Noul Cod penal şi Codul penal anterior. Adnotări, situaţii tranzitorii, noutăţi„, autori Mihai Adrian Hotca şi Radu Slăvoiu.

Pentru participanţii la conferinţă care doresc cazare la Hotel Ibis tariful este de 45 de euro/noapte.

Pentru mai multe informaţii – Daniel Panaitescu, tel. 0733.674.555, e-mail marketing [at] universuljuridic.ro.

Sursa: universuljuridic.ro

A aparut volumul Drept penal. Partea generala. Noul Cod penal – Mihail Udroiu

Despre lucrare
untitledIntrarea în vigoare a Noului Cod penal (NCP) atrage după sine restructurarea nu numai a teoriei infracţiunii, dar şi unor instituţii de bază ale dreptului penal, Partea generală.
Această carte, elaborată de unul dintre membrii comisiei de elaborare a proiectului NCP, conţine un comentariu aprofundat şi clar al noilor instituţii de drept penal Partea generală în scopul înţelegerii intenţiei legiuitorului, dar şi a modului în care se vor aplica în parctică noile dispoziţii penale.

Din cuprins

• sunt subliniate diferenţele dintre vechiul şi noul Cod penal
• prezentare detaliată a modului în care se va determina în practică legea penală mai favorabilă prin raportare la fiecare instituţie în parte
• soluţii jurisprudenţiale ale instanţei supreme şi ale altor instanţe naţionale, care îşi păstrează valabilitatea din perspectiva raţionamentului juridic şi după intrarea în vigoare a NCP
• jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele contra României, în scopul relevării modului în care normele NCP trebuie interpretate din perspectiva instanţei de la Strasbourg

Puncte forte
• una dintre cele mai performante cărţi de Drept penal, Partea generală în înţelegerea şi aplicarea NCP
• informaţii complete pe fiecare temă de drept penal Partea generală
• detalii care fac diferenţa în susţinerea oricărui examen, fie de licenţă, de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în magistratură sau avocatură, de promovare în funcţii de execuţie a magistraţilor, de capacitate al magistraţilor stagiari, respectiv definitivat al avocaţilor stagiari

„Intelegerea si aplicarea noilor coduri fundamentale ale Romaniei” – Arad

În zilele de 7 şi 8 martie, Hotelul Continental din Arad, Bd. Revoluţiei nr. 79-81, găzduieşte conferinţa cu tema „Înţelegerea şi aplicarea noilor coduri fundamentale ale României”. Evenimentul este organizat de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi Baroul Arad, în colaborare cu Editura Universul Juridic.

La conferinţă vor participa:
– Av. dr. Traian Briciu, Director al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – „Probleme de pratică neunitară în aplicarea Noului Cod de procedură civilă”;
– Lect. univ. dr. Claudiu Constantin Dinu, Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti – „Aspectele dificile în materia procedurilor civile speciale”;
– Av. dr. Mircea Ursuţa, lect. univ. dr. la Universitatea din Oradea, lector INPPA – „Aspecte privind procedura regularizării cererii de chemare în judecată”;
– Bogdan Dumitrache, membru al Comisiei de elaborare a Noului Cod civil, al Comisiei de elaborare a Legii de punere în aplicare a Noului Cod civil şi al Comisiei de elaborare a Legii de punere în aplicare a Noului Cod de procedură civilă, executor judecătoresc – „Cererea reconvenţională”;
– Conf. univ. dr. Constantin Duvac, cercetător asociat al Academiei Române – Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” – „Aplicarea legii penale în timp în raport cu noua legislaţie penală”;
– Dr. Mihail Udroiu, Judecător la Tribunalul Bucureşti, formator INM, membru în Comisia de redactare a noilor coduri: penal şi de procedură penală – „Tehnici speciale de supraveghere sau cercetare în noul Cod de procedură penală”;
– Prof. univ. dr. Gheorghiţă Mateuţ, Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca – „Recursul în casaţie în materie penală”;
– Lect. Univ. dr. Petruţ Ciobanu, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, lector INPPA la disciplinele Drept Penal şi Drept Procesual Penal, consilier în cadrul Consiliului Baroului Bucureşti şi consilier în cadrul Consiliului UNBR – „Camera preliminară”.

Temele abordate vor fi unele de maxim interes, utile practicienilor dreptului, atât celui civil, cât şi celui penal. Programul evenimentului şi tematica acestuia vor fi publicate în timp util.

Se vor acorda 15 ore de pregătire profesională continuă avocaţilor participanţi la conferinţă.

Taxa de participare în valoare de 250 lei se va achita la secretariatul Baroului Arad sau în contul Baroului Arad (RO44RNCB0015030328900035, CIF 4145861), deschis la BCR, Sucursala Arad.

Înscrierile se pot face până la data de 6 martie inclusiv.

Mai multe detalii la tel. 0257.257.421 sau e-mail secretariat [at] baroul-arad.org.
Sursa: ujmag.ro

Conferinta cu tema „Elemente de noutate in noul Cod penal si noul Cod de procedura penala” – Brasov

În ziua de sâmbătă, 15 martie, Aula „Sergiu T. Chiriacescu” a Universităţii Transilvania din Braşov (Bd. Iuliu Maniu nr. 47A) va găzdui conferinţa cu tema „Elemente de noutate în noul Cod penal şi noul Cod de procedură penală”. Evenimentul este organizat de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – Centrul Teritorial Braşov şi Baroul Braşov, în colaborare cu Editura Universul Juridic.

Avocaţii participanţi la conferinţă vor primi un număr de 10 puncte de pregătire profesională continuă.

Evenimentul se va desfăşura conform următorului program:
8.30 – 9.00 – Înregistrarea participanţilor.
9.00 – 9.30 – Alocuţiuni introductive – Av. Cristina Gheorghe, decanul Baroului Braşov şi prof. univ. dr. Cristinel Ioan Murzea, decanul Facultăţii de Drept din Braşov.
9.30 – 10.45 – Dr. Mihail Udroiu, Judecător la Tribunalul Bucureşti, formator INM, membru în Comisia de redactare a noilor coduri: penal şi de procedură penală – “Camera preliminară”.
10.45 – 12.00 – Prof. univ. dr. Gheorghiţă Mateuţ, Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca, cu tema “Structura urmăririi penale în viziunea noului Cod” .
12.00 –12.45 – Pauză de masă.
12.45 – 14.00 – Conf. univ. dr. Sergiu Bogdan, Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca cu tema “Infracţiuni contra patrimoniului – Elemente de noutate în raport cu noul Cod penal” .
14.00 – 15.15 – Conf. univ. dr. Constantin Duvac, cercetător asociat al Academiei Române – Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” cu tema “Aplicarea legii penale în timp în raport cu noua legislaţie penală” .

Pentru înscrierile efectuate până la data de 7 martie, taxa de participare este în valoare de 170 de lei. Pentru înscrierile efectuate între 8 şi 15 martie, valoarea taxei este de 200 de lei.

Plata se va efectua în contul Centrului Teritorial Braşov al INPPA, RO84 BPOS 0800 2605 086 RON 0N, deschis la BANCPOST, Sucursala Braşov. Înscrierile se pot face şi în ziua evenimentului, la înregistrarea participanţilor.

Formularul de înscriere, însoţit de dovada plăţii taxei de înregistrare, poate fi depus la sediul INPPA Braşov din str. Ana Ipătescu nr. 6, Braşov, fie personal, fie prin fax, la numărul 0268/547.122, ori prin email la secretariat [at] inppa-brasov.ro.

În taxa conferinţei sunt incluse mapa conferinţei, cărţile Noul Cod penal şi Noul Cod de procedură penală, coffee break şi catering.
Sursa: ujmag.ro

Facultatea de drept organizeaza o conferinta despre noile coduri penale

Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, prin AsociatiaConferintele Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti“, asociatie constituita din cadrele didactice ale Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti, Departamentul de Drept Penal si Centrul de Cercetare in Domeniul stiintelor Penale organizeaza, in perioada 3-4 aprilie 2014, conferinta “Reglementari fundamentale in noul Cod Penal si in noul Cod de Procedura Penala”.
Evenimentul va avea loc in Aula Magna a Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti, iar prelegerile vor fi sustinute de cadre universitare prestigioase, multi dintre acestia fiind membri in Comisiile de redactare a noului Cod Penal si a noului Cod de Procedura Penala.

Printre acestia se numara:
• Prof. univ. dr. hr.c. George Antoniu – Institutul de Cercetari Juridice, Academia Romana,
• Prof. univ. dr. hr.c. Nicolae Volonciu – Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti,
• Prof. univ. dr. Valerian Cioclei – Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti,
• Prof. univ. dr. Anastasiu Crisu – Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti,
• Prof. univ. dr. Gheorghita Mateut – Facultatea de Drept, Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca,
• Prof. univ. dr. Constantin Mitrache – Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti,
• Prof. univ. dr. Ion Neagu – Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu”,
• Prof. univ. dr. Viorel Pasca – Facultatea de Drept, Universitatea de Vest Timisoara,
• Prof. univ. dr. Emilian Stancu – Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti,
• Prof. univ. dr. Tudorel Toader – Facultatea de Drept, Universitatea Al. I. Cuza Iasi.

Lista integrala a lectorilor conferintei si programul acesteia pot fi consultate pe site-ul Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti – http://www.drept.unibuc.ro/.
La conferinta sunt invitati sa participe judecatori, procurori, magistrati-asistenti, functionari ai Ministerului Justitiei, avocati, consilieri juridici, executori judecatoresti, politisti si alte persoane care activeaza in domeniul juridic.
Conferinta face parte din ciclul de evenimente dedicat aniversarii a 150 de ani de la infiintarea Universitatii din Bucuresti, desfasurate pe parcursul anului 2014.

Detalii suplimentare pot fi obtinute de la http://www.drept.unibuc.ro/ sau conferinta@drept.unibuc.ro

Sursa: juristpedia.ro

Liberarea conditionata in cazuri speciale

Cum reglementeaza Noul Cod Penal liberarea conditionata

Prevederile Noului Cod Penal nu pot fi considerate mai favorabile persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate. Iata cateva argumente :

– Fractia de pedeapsa ce trebuie efectiv executata sau considerata ca fiind executata este similara celei prevazute in Vechiul Cod Penal. Favorabila este reglementarea doar in cazul pedepselor mai mari de 10 ani, caz in care, fractia de pedeapsa executata sau considerata ca fiind executata, de trei patrimi din pedeapsa, nu poate depasi 20 de ani. Intrarea in vigoare a Noului Cod Penal nu poate conduce la o avalansa de cereri de liberare conditionata.

– Liberarea conditionata in Noul Cod Penal este conditionata de indeplinirea integrala a obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare mai putin in cazul cand persoana privata de libertate dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca. Vechiul Cod Penal nu cuprindea nicio conditionare a liberarii conditionate functie de indeplinirea obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare. Solutionarea cererilor de liberare conditionata presupune, in actuala reglementare, instrumentarea unui probatoriu in sarcina celui condamnat.

– Liberarea conditionata in Noul Cod Penal nu poate fi acordata decat persoanelor private de libertate ce-si executa pedeapsa in regim semideschis sau deschis (aceasta cerinta nu este aplicabila celor ce executa pedeapsa detentiunii pe viata). Vechiul Cod Penal nu cuprindea nicio cerinta privind regimul de executare a pedepsei pentru persoana privata de libertate la momentul solutionarii cererii de liberare conditionata;

– Noul Cod Penal prevede ca in cazul in care, la data liberarii conditionate, restul de pedeapsa ce a mai ramas de executat este de 2 ani sau mai mare, condamnatul trebuie sa respecte unele masuri de supraveghere. Vechiul Cod Penal nu impunea nicio masura de supraveghere a condamnatului dupa liberare;

– In reglementarea Vechiului Cod Penal, cei condamnati pentru infractiuni savarsite din culpa puteau beneficia de privilegiul liberarii conditionate dupa executarea sau considerarea ca fiind executate a unor fractii de pedeapsa mai mici. In Noul Cod Penal nu se mai face aceasta distinctie si astfel si cei care au fost condamnati pentru infractiuni savarsite din culpa vor trebui sa execute fractii de pedeapsa similare celor ce sunt condamnati pentru savarsirea unor infractiuni intentionate;

Vazand reglementarea liberarii conditionate din Noul Cod Penal putem considera ca de fapt, potrivit Noului Cod Penal, este mult mai greu pentru o persoana condamnata sa beneficieze de privilegiul liberarii conditionate in comparatie cu vechea reglementare.

Dispozitii comparative din Codul Penal:

Noul Cod Penal :

Liberarea conditionata

„ART. 99
 Conditiile liberarii conditionate in cazul detentiunii pe viata
 (1) Liberarea conditionata in cazul detentiunii pe viata poate fi dispusa, daca:
 a) cel condamnat a executat efectiv 20 de ani de detentiune;
 b) cel condamnat a avut o buna conduita pe toata durata executarii pedepsei;
 c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;
 d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate.
 (2) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberarii conditionate si atentionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune, daca va mai comite infractiuni sau nu va respecta masurile de supraveghere ori daca nu va executa obligatiile ce ii revin pe durata termenului de supraveghere.
 (3) De la data liberarii conditionate, condamnatul este supus unui termen de supraveghere de 10 ani.

ART. 100
 Conditiile liberarii conditionate in cazul pedepsei inchisorii
 (1) Liberarea conditionata in cazul inchisorii poate fi dispusa, daca:
 a) cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani;
 b) cel condamnat se afla in executarea pedepsei in regim semideschis sau deschis;
 c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;
 d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate.
 (2) In cazul condamnatului care a implinit varsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea conditionata, dupa executarea efectiva a jumatate din durata pedepsei, in cazul inchisorii ce nu depaseste 10 ani, sau a cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in alin. (1) lit. b) – d).
 (3) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin. (1) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu depaseste 10 ani, si a cel putin doua treimi, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani.
 (4) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin. (2) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu depaseste 10 ani, si a cel putin jumatate, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani.
 (5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberarii conditionate si atentionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune, daca va mai comite infractiuni sau nu va respecta masurile de supraveghere ori nu va executa obligatiile ce ii revin pe durata termenului de supraveghere.
 (6) Intervalul cuprins intre data liberarii conditionate si data implinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

ART. 101
 Masurile de supraveghere si obligatiile
 (1) Daca restul de pedeapsa ramas neexecutat la data liberarii este de 2 ani sau mai mare, condamnatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:
 a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta;
 b) sa primeasca vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa;
 c) sa anunte, in prealabil, orice schimbare a locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;
 d) sa comunice schimbarea locului de munca;
 e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
 (2) In cazul prevazut in alin. (1), instanta poate impune condamnatului sa execute una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:
 a) sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala;
 b) sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate;
 c) sa nu paraseasca teritoriul Romaniei;
 d) sa nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta;
 e) sa nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participantii la savarsirea infractiunii sau cu alte persoane, stabilite de instanta, ori sa nu se apropie de acestea;
 f) sa nu conduca anumite vehicule stabilite de instanta;
 g) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
 (3) Obligatiile prevazute in alin. (2) lit. c) – g) pot fi impuse in masura in care nu au fost aplicate in continutul pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi.
 (4) Cand stabileste obligatia prevazuta la alin. (2) lit. d) – f), instanta individualizeaza, in concret, continutul acestei obligatii, tinand seama de imprejurarile cauzei.
 (5) Masurile de supraveghere si obligatiile prevazute in alin. (2) lit. a) si lit. b) se executa din momentul acordarii liberarii, pe o perioada egala cu o treime din durata termenului de supraveghere, dar nu mai mult de 2 ani, iar obligatiile prevazute in alin. (2) lit. c) – g) se executa pe toata durata termenului de supraveghere.

ART. 102
 Supravegherea condamnatului
 (1) Pe durata supravegherii, datele prevazute in art. 101 alin. (1) lit. c) – e) se comunica serviciului de probatiune.
 (2) Supravegherea executarii obligatiilor prevazute in art. 101 alin. (2) lit. a) si lit. b) se face de serviciul de probatiune. Verificarea modului de indeplinire a obligatiilor prevazute in art. 101 alin. (2) lit. c) – g) se face de organele abilitate, care vor sesiza serviciul de probatiune cu privire la orice incalcare a acestora.
 (3) Supravegherea executarii obligatiilor prevazute in art. 101 alin. (2) lit. d) si lit. e) poate fi realizata si printr-un sistem electronic de supraveghere, in conditiile prevazute de legea speciala.
 (4) Pe durata supravegherii, serviciul de probatiune are obligatia sa sesizeze instanta, daca:
 a) au intervenit motive care justifica fie modificarea obligatiilor impuse de instanta, fie incetarea executarii unora dintre acestea;
 b) persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile ce ii revin.

ART. 103
 Modificarea sau incetarea obligatiilor
 (1) Daca pe durata supravegherii au intervenit motive care justifica fie impunerea unor noi obligatii, fie sporirea sau diminuarea conditiilor de executare a celor existente, instanta dispune modificarea obligatiilor in mod corespunzator, pentru a asigura condamnatului sanse mai mari de reintegrare sociala.
 (2) Instanta dispune incetarea executarii unora dintre obligatiile pe care le-a impus, cand apreciaza ca mentinerea acestora nu mai este necesara.

ART. 104
 Revocarea liberarii conditionate
 (1) Daca pe durata supravegherii persoana condamnata, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse, instanta revoca liberarea si dispune executarea restului de pedeapsa.
 (2) Daca dupa acordarea liberarii cel condamnat a savarsit o noua infractiune, care a fost descoperita in termenul de supraveghere si pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca liberarea si dispune executarea restului de pedeapsa. Pedeapsa pentru noua infractiune se stabileste si se executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor de la recidiva sau pluralitate intermediara.
 (3) Dispozitiile alin. (1) si alin. (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul liberarii conditionate din executarea pedepsei detentiunii pe viata.

ART. 105
 Anularea liberarii conditionate
 (1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana condamnata mai savarsise o infractiune pana la acordarea liberarii, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen, liberarea se anuleaza, aplicandu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara.
 (2) In cazul in care, in raport de pedeapsa rezultata, sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 99 sau art. 100, instanta poate acorda liberarea conditionata. Daca s-a dispus liberarea, termenul de supraveghere se calculeaza de la data acordarii primei liberari.
 (3) Cand, dupa anulare, instanta dispune executarea pedepsei rezultante, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi neexecutata la data anularii liberarii se va executa dupa executarea pedepsei inchisorii.

ART. 106
 Efectele liberarii conditionate
 In cazul in care condamnatul nu a savarsit o noua infractiune descoperita pana la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea liberarii conditionate si nu s-a descoperit o cauza de anulare, pedeapsa se considera executata.”

Vechiul Cod Penal

Art. 59

Liberarea conditionata

Dupa ce a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel putin trei patrimi in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei.

In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin. 1 se tine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz insa, liberarea conditionata nu poate fi acordata inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei cand aceasta nu depaseste 10 ani si a cel putin doua treimi cand pedeapsa este mai mare de 10 ani.

Cand condamnatul executa mai multe pedepse cu inchisoare care nu se contopesc, fractiunile de pedeapsa aratate in alin. 1 se socotesc in raport cu totalul pedepselor.

In aplicarea dispozitiilor alineatelor precedente se are in vedere durata pedepsei pe care o executa condamnatul.


 Art. 591

Liberarea conditionata in cazul infractiunilor savarsite din culpa

Cel condamnat pentru savarsirea uneia sau mai multor infractiuni din culpa poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei, dupa ce a executat cel putin jumatate din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel putin doua treimi in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca indeplineste si celelalte conditii prevazute in art. 59 alin. 1.

Dispozitiile art. 59 alin. 2 se aplica in mod corespunzator, liberarea conditionata neputand fi acordata inainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei cand aceasta nu depaseste 10 ani si a cel putin jumatate cand pedeapsa este mai mare de 10 ani.

In cazul in care pedeapsa ce se executa este rezultata din concursul intre infractiuni savarsite din culpa si infractiuni intentionate, se aplica dispozitiile art. 59.

Dispozitiile art. 59 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.

Art. 6

Condamnatul care, din cauza starii sanatatii sau din alte cauze, nu a fost niciodata folosit la munca ori nu mai este folosit, poate fi liberat conditionat dupa executarea fractiunilor de pedeapsa aratate in art. 59 sau, dupa caz, in art. 591, daca da dovezi temeinice de disciplina si de indreptare.

Cei condamnati in timpul minoritatii, cand ajung la varsta de 18 ani, precum si condamnatii trecuti de varsta de 60 de ani pentru barbati si de 55 de ani pentru femei, pot fi liberati conditionat, dupa executarea unei treimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei jumatati in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca indeplinesc celelalte conditii prevazute in art. 59 alin. 1.

Persoanele prevazute in alin. 2, condamnate pentru savarsirea unei infractiuni din culpa, pot fi liberate conditionat dupa executarea unei patrimi din durata pedepsei in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau a unei treimi in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca indeplinesc celelalte conditii prevazute in art. 59 alin. 1.

Daca pedeapsa ce se executa este rezultata din concursul intre infractiuni savarsite din culpa si infractiuni intentionate, se aplica dispozitiile privind liberarea conditionata in cazul infractiunilor intentionate.

Cand condamnatul executa mai multe pedepse cu inchisoare, care nu se contopesc, fractiunile de pedeapsa se socotesc in raport cu totalul pedepselor.

In toate cazurile, la calculul fractiunii de pedeapsa se tine seama de partea din durata pedepsei considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate.

Dispozitiile art. 59 alin. 4 se aplica in mod corespunzator.

Art. 61

Efectele liberarii conditionate

Pedeapsa se considera executata daca in intervalul de timp de la liberare si pana la implinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune. Daca in acelasi interval cel liberat a comis din nou o infractiune, instanta, tinand seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie mentinerea liberarii conditionate, fie revocarea. In acest din urma caz, pedeapsa stabilita pentru infractiunea savarsita ulterior si restul de pedeapsa ce a mai ramas de executat din pedeapsa anterioara se contopesc, putandu-se aplica un spor pana la 5 ani.

Revocarea este obligatorie in cazul cand fapta savarsita este o infractiune contra sigurantei statului, o infractiune contra pacii si omenirii, o infractiune de omor, o infractiune savarsita cu intentie care a avut ca urmare moartea unei persoane sau o infractiune prin care s-au produs consecinte deosebit de grave.
Sursa: avocatura.com

Regimul infractiunilor prevazute de legea insolventei se modifica

Legea insolventei se modifica de la 1 februarie, ca urmare a intrarii in vigoare a noilor coduri Penal si de Procedura Penala, arata specialistii Casei de Insolventa Transilvania (CITR), intr-un articol publicat in pagina oficiala.

„Schimbarea va avea un impact major asupra sistemului juridic ca intreg, influentand pe alocuri si domeniul insolventei, chiar daca nu intr-o masura atat de mare. Practic, vor fi amendate cateva dintre articolele Legii 85/2006 prin aceste noi coduri – in special art. 36 si art. 53”, a declarat Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator al CITR.

Art. 36 din Legea 85/2006 prevedea ca, in momentul deschiderii procedurii de insolventa, vor fi suspendate „toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita” formulate impotriva societatii debitoare. Prin modificarile aduse de cele doua noi coduri, vor face exceptie de la aceasta suspendare cazurile de judecare a actiunilor civile in cadrul proceselor penale.

Art. 53 din Legea 85/2006, in forma anterioara modificarii, prevedea ca toate bunurile instrainate de catre administratorul judiciar/ lichidator in cadrul procedurii insolventei sunt dobandite libere de sarcini de orice fel, cum ar fi ipoteci, garantii mobiliare de orice fel, inclusiv de masurile asiguratorii instituite in cursul procesului penal. Prevederea era extrem de utila, facilitand valorificarile de active in cadrul procedurii. Modificarea vizeaza partial textul, aratand ca bunurile se dobandesc libere de sarcini, insa se excepteaza masurile asiguratorii sau cele preventive luate in cursul procesului penal. Asta inseamna ca cel care cumpara un bun pe care este pus un sechestru penal ar trebui sa preia bunul cu acel sechestru, sau ca administratorul judiciar sa obtina ridicarea lui de catre organele penale. Cum ambele variante sunt putin probabile, aceasta modificare va insemna practic o blocare a vanzarilor cu efecte nefaste asupra procedurii de insolventa. Mentionam ca prin blocarea la vanzare a acestor bunuri nu se asigura o recuperare efectiva a prejudiciului de catre victima, pentru ca aceasta va avea acelasi tratament la distribuiri, indiferent daca exista sau nu un sechestru. Prevederea este astfel inutila din punctul de vedere al procesului penal, in schimb fiind de natura a ingreuna procedura insolventei.

„Calitatea acestor doua modificari este indoielnica, in sensul in care ele nu rezoneaza deloc cu mecanismele procedurii de insolventa. Desi intentia este cu siguranta una buna – de a proteja posibilitatea de recuperare a prejudiciului partii civile intr-un proces penal – in realitate efectul lor va fi unul de ingreunare a procedurilor de insolventa”, a adaugat Vasile Godinca-Herlea.

O alta modificare este lista infractiunilor savarsite de organele de conducere, care anuleaza dreptul debitoarei de a mai propune un plan de reorganizare. De asemenea, noul Cod Penal abroga o serie de infractiuni din Legea insolventei, urmand ca ele sa fie reglementate in cadrul Codului. Este vorba in special de bancruta simpla (art. 240 noul Cod Penal), bancruta frauduloasa (art. 241 noul Cod Penal) si gestiune frauduloasa (art.242 alin. 2 noul Cod Penal).

Sursa: infolegal.ro