Arhive etichetă: UE

Avocat CJUE: Cetațenii UE care merg să lucreze în alte state membre pot pierde anumite prestații sociale

În opinia avocatului general Melchior Wathelet, cetățenii Uniunii care se deplasează într-un stat membru a cărui cetățenie nu o au pentru a căuta un loc de muncă pot fi excluși de la beneficiul anumitor prestații sociale. Acesta este concluzia avocatului în în cauza C-67/14 Jobcenter Berlin Neukölln/Nazifa, Sonita, Valentina și Valentino Alimanovic

Totuși, atunci când persoana în cauză a desfășurat deja o activitate salariată, nu i se poate refuza acordarea unor astfel de prestații în mod automat, fără o examinare individuală, se precizează în concluzii.

În Hotărârea Dano, Curtea de Justiție a statuat recent că statele membre pot exclude de la beneficiul prestațiilor de asistență socială cetățenii Uniunii care intră pe teritoriul lor fără intenția de a găsi un loc de muncă. Această cauză a vizat prestațiile germane ale asigurării de bază („Grundsicherung”), care urmăresc în special să asigure subzistența beneficiarilor.

În prezenta cauză, Curtea este chemată să se pronunțe asupra problemei dacă astfel de prestații pot fi de asemenea refuzate unui cetățean al Uniunii care este în căutarea unui loc de muncă după ce a fost deja încadrat în muncă pe o anumită perioadă în statul membru gazdă.

Doamna Nazifa Alimanovic și cei trei copii ai săi, Sonita, Valentina și Valentino, au toți cetățenia suedeză. Cei trei copii sunt născuți în Germania în 1994, în 1998 și, respectiv, în 1999. După ce au locuit în străinătate familia a revenit în Germania în iunie 2010. Între această dată și luna mai 2011, adică timp de mai puțin de un an, doamna Alimanovic și fiica sa cea mare, Sonita, au fost active în Germania în posturi de scurtă durată sau ocazionale. De la acel moment, cele două femei nu au mai desfășurat o activitate profesională. De la 1 decembrie 2011 și până la data de 31 mai 2012, ele au primit alocații de subzistență pentru beneficiarii apți de muncă („Arbeitslosengeld II”), iar Valentina și Valentino au beneficiat de alocații sociale pentru beneficiarii inapți de muncă. Ulterior, autoritatea germană competentă, Jobcenter Berlin Neukölln, a încetat să plătească aceste alocații apreciind că, în calitate de solicitanți de muncă străini, doamna Alimanovic și fiica sa cea mare, Sonita, dar și, pe cale de consecință, Valentina și Valentino, erau excluși de la beneficiul alocațiilor în discuție. Astfel, potrivit legiuitorului german, străinii (și membrii familiilor acestora) al căror drept de ședere este justificat numai de căutarea unui loc de muncă nu pot pretinde astfel de prestații. Sesizat cu acest litigiu, Bundessozialgericht (Curtea Federală de Contencios Social, Germania) solicită Curții să stabilească dacă această excludere este compatibilă cu dreptul Uniunii.

În concluziile sale din 26 martie, avocatul general Melchior Wathelet pleacă de la ipoteza potrivit căreia prestațiile în discuție în prezenta cauză, la fel ca în cauza Dano, privesc (cel puțin în mod preponderent) să asigure mijloacele de existență necesare pentru a duce o viață conformă cu demnitatea umană, iar nu (sau, atunci, doar cu titlu subsidiar) să faciliteze accesul pe piața muncii. Rezultă că aceste prestații trebuie calificate drept prestații de asistență socială în sensul directivei „cetățeanul Uniunii”.

Amintind că discriminarea unui cetățean al Uniunii pe motiv de cetățenie sau naționalitate este interzisă, directiva prevede o derogare de la acest principiu în ceea ce privește prestațiile de asistență socială. Astfel, potrivit directivei, un stat membru nu este obligat să acorde dreptul la prestații de asistență socială în timpul primelor trei luni de ședere sau, după caz, în timpul perioadei mai lungi de căutare a unui loc de muncă, pentru cetățenii Uniunii care au intrat pe teritoriul său în acest scop.

Potrivit avocatului general, această excepție trebuie interpretată în mod strict și limitările care decurg din aceasta trebuie să fie legitime. Domnul Wathelet propune așadar să se distingă trei ipoteze.

În primul rând, un resortisant al unui stat membru care intră pe teritoriul unui alt stat membru unde locuiește (de mai puțin de trei luni sau de mai mult de trei luni) fără a urmări obiectivul de a căuta un loc de muncă poate fi în mod legitim, astfel cum a statuat Curtea în Hotărârea Dano, exclus de la beneficiul prestațiilor de asistență socială, pentru a se menține echilibrul financiar al sistemului național de securitate socială.

În al doilea rând, o astfel de excludere este de asemenea legitimă, din aceleași motive, în ceea ce privește un resortisant al unui stat membru care intră pe teritoriul unui alt stat membru pentru a căuta un loc de muncă.

În schimb, referitor, în al treilea rând, la un resortisant al unui stat membru care locuiește de mai mult de trei luni pe teritoriul unui alt stat membru unde a desfășurat o activitate salariată, avocatul general apreciază că prestațiile în discuție nu îi pot fi refuzate în mod automat.

Este adevărat că un cetățean al Uniunii care a desfășurat pe teritoriul național o activitate profesională timp de mai puțin de un an poate, conform dreptului Uniunii, să își piardă calitatea de lucrător după șase luni de șomaj (în cazul doamnei Alimanovic și a fiicei sale Sonita, acest lucru sa întâmplat în luna decembrie 2011).

Cu toate acestea, este contrar principiului egalității ca un cetățean al Uniunii să fie exclus în mod automat de la beneficiul prestațiilor de asistență socială, precum cele în cauză, după o perioadă de șomaj involuntar de șase luni ulterioară unei activități profesionale de mai puțin de un an fără a permite acestui cetățean să demonstreze existența unei legături reale cu statul membru gazdă.

În această privință, pe lângă elementele care reies din contextul familial (precum școlarizarea copiilor), căutarea unui loc de muncă în mod efectiv și real, pe o perioadă rezonabilă, este un element care poate dovedi existența unei astfel de legături cu statul membru gazdă. Desfășurarea unei activități salariate în trecut sau chiar faptul de a fi găsit un nou loc de muncă ulterior introducerii cererii de acordare a unor prestații sociale ar trebui să fie de asemenea luate în considerare în acest sens.

Dincolo de întrebările adresate de Bundessozialgericht, domnul Wathelet subliniază că, dacă se dovedește că copiii Valentina și Valentino Alimanovic urmează în mod regulat o formă de școlarizare în cadrul unei instituții situate în Germania (ceea ce revine Bundessozialgericht să verifice), ei au – la fel ca mama lor, doamna Alimanovic – un drept de ședere pe teritoriul german în temeiul dreptului Uniunii. Astfel, copiii unui resortisant al unui stat membru care este sau a fost încadrat în muncă în statul membru gazdă și părintele care le asigură în fapt îngrijirea se pot prevala, în acest din urmă stat, de un drept de ședere pentru simplul fapt că dreptul Uniunii6 conferă acestor copii un drept de acces la instruire. Acest drept de ședere nu depinde de condițiile definite în directiva „cetățeanul Uniunii” (printre care figurează mai ales resursele suficiente și asigurarea medicală completă). În aceste condiții, excluderea de la beneficiul prestațiilor de asistență socială prevăzută de legislația germană nu ar fi aplicabilă situației doamnei Alimanovic și nici situației celor doi copii mai mici ai acesteia, întrucât nu privește decât persoanele „al căror drept de ședere este justificat numai de căutarea unui loc de muncă și membrii familiilor acestora”.
Sursa: costelgilca.ro

Parlamentul European a votat asocierea Ucrainei la UE

La Strasbourg, Parlamentul European a votat, acum câteva minute, asocierea Ucrainei la UE. Concret, “pentru” au votat 535 de parlamentari, împotrivă au fost 127,  35 s-au abţinut, iar patru au fost absenţi. Pentru prima oară un astfel de acord a fost semnat printr-un duplex video între Kiev şi Strasbourg. Martin Schulz şi Petro Poroşenko au ţinut discursuri urmate de aplauze furtunoase.

Anunt INM: Conferinta europeana privind instantele si comunicarea, 16-17 octombrie 2014, Budapesta

Pe site-ul Institutului National al Magistraturii a fost dat publicitatii anuntul cu prtivire la organizarea celei de-a doua conferinte anuale europene privind instantele si comunicarea, Budapesta, 16-17 octombrie 2014.

Seminarul „A doua conferinta anuala europeana privind instantele si comunicarea” va avea loc in zilele de 16 si 17 octombrie 2014.

Evenimentul va avea loc la Academia Judiciara, Budapesta, in Ungaria. Seminarul se va desfasura in limba engleza.

„Conferinta isi doreste sa ofere prezentari sustinute de experti internationali, precum si workshop-uri in care se vor discuta cele mai bune practici in diferitele state membre ale Uniunii Europene in ceea ce priveste comunicarea in sistemul judiciar.”, se precizeaza in cadrul anuntului publicat pe site-ul INM.

Iata si tematicile care urmeaza sa intre in dezbatere:

1. Legal background of the courts’ relationship with the press
2. Internal regulation of press and communication activities of the judicial organisations
3. New trends in court communication (Facebook, Twitter, Youtube, etc.)

sursa: INM-LEX.ro

Comisia Europeană a publicat harta europeană a profesiilor reglementate

Comisia Europeană a publicat joi harta europeană a profesiilor reglementate – acele profesii la care accesul este condiționat de deținerea unor calificări specifice sau în care folosirea unui anumit titlu este protejată, după cum transmite Agerpres.

Harta interactivă adună cele mai importante informații privind modul în care sunt reglementate profesiile în diferite state membre, precum numărul acestora și modul în care sunt împărțite pe sectoare economice, trendul în numărul deciziilor de recunoaștere a profesiilor din 2005 sau punctele de contact naționale care au răspunderea de a-i informa pe cei interesați despre procedurile și formalitățile care trebuie îndeplinite pentru a obține recunoașterea calificărilor profesionale.

În România există 109 profesii reglementate, din care 53,1% sunt în domeniul sănătății și al serviciilor sociale, 20,8% în serviciile de afaceri, 12,5% în transport, 6,3% în servicii publice și educație, în timp ce 1% sunt în domeniul imobiliar, manufacturier și al vânzărilor angro și cu amănuntul. De asemenea, 4,2% dintre profesiile reglementate sunt în alte sectoare, precum divertisment, turism, agricultură și minerit.

Această hartă poate ajuta un absolvent de studii universitare din România să descopere, în caz că vrea să lucreze pe teritoriul unui alt stat UE, în ce țară profesia pentru care s-a pregătit este reglementată, ceea ce înseamnă că diploma îi poate fi recunoscută.

Comisarul european pentru piața internă și servicii, Michel Barnier, susține că harta europeană a profesiilor reglementate este un instrument de transparență care furnizează o perspectivă asupra situației din UE ca întreg.

Sursa: agerpres.ro

Administrația Prezidențială: Comunicare privind intrarea în vigoare a deciziei privind introducerea Republicii Moldova printre statele ai căror cetățeni vor putea circula fără viză în spațiul Schengen.

Comunicat de presă Ref.: Mesajul președintelui României, domnul Traian Băsescu, cu ocazia intrării în vigoare a deciziei privind introducerea Republicii Moldova printre statele ai căror cetățeni vor putea circula fără viză în spațiul Schengen

Președintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis luni, 28 aprilie a.c., un mesaj cu ocazia intrării în vigoare a deciziei privind introducerea Republicii Moldova printre statele ai căror cetățeni vor putea circula fără viză în spațiul Schengen.

Vă prezentăm textul mesajului:

Vreau să îmi exprim deplina satisfacție pentru faptul că de astăzi cetățenii Republicii Moldova vor putea să călătorească liber în Europa, fără vize. Din păcate, această apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană se petrece pe fundalul violențelor și presiunilor politice făcute de Rusia asupra unor țări independente și suverane, Ucraina și Republica Moldova, ai căror cetățeni și-au exprimat clar opțiunea de a se racorda la spațiul de civilizație politică occidentală. Pe de altă parte, asistăm la apropierea dintre NATO și UE în fața unei primejdii comune, Rusia. Europenii realizează acum importanța vitală a solidarității și a unei acțiuni politice comune, pragmatice, care să pună capăt presiunilor rusești.

Firește, dreptul la libera circulație în UE va trebui să fie asumat cu deplină responsabilitate de fiecare persoană. Un drept nu este un dat, acesta poate fi retras dacă nu sunt îndeplinite și obligațiile pe care trebuie să le accepte orice cetățean al Europei. Este nevoie de dialog, de cunoașterea și de asumarea unor principii pe care se sprijină identitatea noastră în Europa. Mai ales în contextul internațional tensionat pe care îl traversăm avem nevoie să ne stabilim clar prioritățile, să consolidăm încrederea și respectul fără de care nu vom avea capacitatea să edificăm un viitor comun într-o lume demnă și liberă, democratică.

Sunt convins că atât liberalizarea circulației în UE pentru cetățenii moldoveni, cât și apropiata semnare a Acordul de asociere și de liber-schimb va consolida parcursul european al Republicii Moldova. Acest lucru este o prioritate pentru România și vom susține, prin toate mijloacele de care dispunem, integrarea Republicii Moldova în marea familie europeană.

Traian Băsescu

Președintele României
Departamentul de Comunicare Publică

Parlamentul European voteaza astazi eliminarea taxelor de roaming

Parlamentul European va vota astazi, 3 aprilie, un pachet de reguli noi ce vor avea impact pe piata telecomunicatiilor. Furnizorii de internet nu vor mai putea bloca sau incetini serviciile oferite de companiile cu care sunt in competitie, iar taxele de roaming vor fi abolite de la 15 decembrie 2015.

Peste 200 de operatori telecom supusi unor reguli diferite si care impun costuri diferite clientilor lor deservesc o piata fragmentata de 510 milioane de consumatori in UE.

Din cauza ca este atat de fragmentata, piata telecomunicatiilor costa aproximativ 0,9% din PIB-ul UE, adica 110 miliarde de euro pe an. Conform unui sondaj al Comisiei Europene din 2014, 94% dintre europenii care calatoresc in alt stat UE isi limiteaza utilizarea internetului (inclusiv a platformelor sociale, precum Facebook), datorita taxelor de roaming.

Ce se intampla cu calitatea?

De exemplu, organul de reglementare a telecomunicatiilor in UE, BEREC (Body of European Regulators for Electronic Communications), a aratat ca multi furnizori de internet blocau sau incetineau serviciile VoIP precum Skype, folosite pentru apelarea pe internet.

Ce face Parlamentul European in aceasta situatie?

  •  (pentru apelarea sau trimiterea unui email din alt stat UE) de la 15 decembrie 2015
  • asigurarea neutralitatii internetului: furnizorii de internet nu vor mai putea bloca sau incetini serviciile oferite de companiile cu care sunt in competitie
  • gestionarea eficienta a spectrului radio
  • recunoasterea reciproca a identificarii electronice: noi reguli ofera companiilor, cetatenilor si autoritatilor publice moduri mai rapide si mai sigure de a semna si certifica documente online.

Pe 3 aprilie va fi votat in plen pachetul telecom (raportoare Pilar del Castillo, PPE, Spania). Un acord cu ministrii nationali pentru telecomunicatii va fi una din cele mai importante prioritati ale noului mandat. In ceea ce priveste  (raportoare Marita Ulvskog, S&D, Spania), dupa votul din Parlament, acordul trebuie aprobat de Consiliu pentru a intra in vigoare.

Sursa: infolegal.ro

Orizont 2020 – va investi 15 miliarde de euro pe o perioada de 2 ani, in proiecte destinate crearii de locuri de munca.

Primele cereri de proiecte din cadrul „Orizont 2020” au fost lansate saptamana trecuta.

Pentru a ajuta universitatile, organizatiile de cercetare si intreprinderile sa investeasca in produse si servicii noi si inovatoare, UE va pune la dispozitia acestora, in urmatorii 7 ani, un buget de 80 de miliarde de euro.

Se spera ca aceste investitii masive vor stimula economia cunoasterii si vor promova descoperirile stiintifice in Europa, ajutand-o sa tina pasul cu concurentii la nivel mondial.

Stimularea inovarii si cresterii economice

Pe langa investitiile private pe care le va atrage programul, acesta va furniza capitalul de pornire necesar stimularii progreselor si descoperirilor tehnologice, facilitand transpunerea ideilor inovatoare in produse si servicii.

Cererile de propuneri pentru 2014-2015 vizeaza alocarea a 500 de milioane de euro intreprinderilor mici si mijlocii.

Pentru prima data, Comisia si-a precizat prioritatile de finantare pentru urmatorii 2 de ani, oferind astfel mai multe certitudini cu privire la directia politicii de cercetare a UE. In 2014-2015, finantarile vor avea in vedere 12 domenii, printre care asistenta medicala personalizata, securitatea digitala si proiectele urbane inteligente .

Cercetatorii vor putea sa acceseze finantari prin Consiliul European pentru Cercetare English, iar tinerii cercetatori vor putea obtine burse.

Fondurile destinate sectorului industrial vor sprijini domenii precum tehnologiile informatiilor si comunicatiilor, nanotehnologiile, sistemele avansate de fabricatie, robotica, biotehnologiile si cercetarea spatiala.

Sanatatea, agricultura, energia si transporturile vor putea beneficia, de asemenea, de finantare prin bugetul alocat provocarilor societale.

Facilitarea accesului la finantare

Din bugetul total al programului „Orizont 2020”, cel putin 60% va fi orientat catre promovarea dezvoltarii durabile, in timp ce cheltuielile legate de combaterea schimbarilor climatice vor reprezenta minim 35%.

Comparativ cu programele de cercetare anterioare ale UE, procedura de depunere a proiectelor a fost mult simplificata, astfel incat participantii sa fie informati rapid cu privire la deciziile de finantare si sa demareze proiectele intr-un timp cat mai scurt.

Sursa: curieruljudiciar.ro

Procedura în faţa CJUE – Trier, 7-9 octombrie 2013

Institutul Naţional al Magistraturii are plăcerea de a vă informa cu privire la organizarea de către Academia de Drept European (ERA) a seminarului cu tema “Procedura în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, care va avea loc în Trier (Germania), în perioada 7-9 octombrie 2013.

Seminarul se adresează magistraţilor, funcţionarilor din administraţia publică şi avocaţilor. Participanţii trebuie să aibă cunoștințe de bază în domeniul legislației UE.

În cadrul seminarului se vor supune discuţiilor aspecte privind legătura dintre legislaţia națională și cea Uniunii Europene, domeniul de aplicare al dreptului Uniunii Europene şi rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea, în cadrul seminarului va fi organizată o vizită la CJUE.

Mai multe informaţii despre acest eveniment şi despre înscriere în vederea participării la seminar se regăsesc AICI.

Se va percepe o taxă standard de participare de 621 Euro, pentru înscrierile efectuate înainte de data de 7 septembrie, respectiv de 690 Euro, pentru înscrierile ulterioare acestei date.
Limba de lucru a seminarului este limba germană.

Parlamentul European pune in discutie desfiintarea serviciului de roaming

Uniunea Europeană pregăteşte sfarşitul serviciului roaming. Comisarul european pentru agenda digitală, Neelie Kroes propune o nouă lege prin care ar urma să se elimine tarifele de roaming în ţările Uniunii Europene.

Astfel cei care folosesc telefonul mobil cât timp se află în străinătate nu vor mai plăti niciun ban în plus. Proiectul de lege va fi prezentat pe 11 septembrie guvernelor statelor membre şi Parlamentului European. 

El mai prevede şi măsuri prin se va asigura accesul liber la internet pentru toţi cetăţenii europeni.

Sursa: Antena 3

 

Apele Române au accesat 90% din fondurile europene alocate

Apele Române au finanțat până în prezent, prin AXA 5 POS MEDIU, peste 20 de lucrări în valoare de 303 milioane de euro. Suma reprezintă 90% din fondurile europene alocate, de 315 milioane de euro, a anunțat, luni, Administrația Națională Apele Române.

Alte cinci aplicații de finanțare au fost realizate, dar nefinanțate până în prezent din lipsă de fonduri.

Economiile realizate în urma procedurilor de adjudecare a contractelor de servicii și lucrări au permis acceptarea unui alt proiect major – Watman, în valoare de 70 milioane de euro. Proiectul va permite unui număr de 1,5 milioane de locuitori să beneficieze de protecție împotriva inundațiilor în zonele de intervenție, iar riscul de producere a inundațiilor se va diminua cu 7%.

Printre proiectele majore demarcate de Apele Române și aprobate la finanțare se numără bazinul Prut-Bârlad, în valoare de 70 milioane de euro și bazinul Dobrogea-Litoral, în valoare de 170 milioane de euro.

Tot prin AXA 5 POS MEDIU, au mai fost accesate 27,5 milioane de euro pentru cinci lucrări de prevenire a riscurilor la inundații No Regret Measures, în bazinele Jiu (două lucrări), Olt (o lucrare), Crișuri (două lucrări), Argeș-Vedea (o lucrare). Scopul lucrărilor a fost reducerea consecințelor provocate de inundații.

”Putem afirma că, până la sfârșitul anului 2013, vom atrage toată suma alocată Axei 5 POS MEDIU. Mai mult, am propus suplimentarea sumei alocate pentru a putea finanța și alte lucrări din lista de investiții ale ANAR, lucrări care au un grad de realizare de peste 80% și pentru care nu au fost alocați bani de labugetul de stat”, a declarat directorul general al Administrației Naționale Apele Române, Vasile Pintilie.

Sursa: http://rnews.ro