Arhive etichetă: dreptul muncii

Avocat CJUE: Cetațenii UE care merg să lucreze în alte state membre pot pierde anumite prestații sociale

În opinia avocatului general Melchior Wathelet, cetățenii Uniunii care se deplasează într-un stat membru a cărui cetățenie nu o au pentru a căuta un loc de muncă pot fi excluși de la beneficiul anumitor prestații sociale. Acesta este concluzia avocatului în în cauza C-67/14 Jobcenter Berlin Neukölln/Nazifa, Sonita, Valentina și Valentino Alimanovic

Totuși, atunci când persoana în cauză a desfășurat deja o activitate salariată, nu i se poate refuza acordarea unor astfel de prestații în mod automat, fără o examinare individuală, se precizează în concluzii.

În Hotărârea Dano, Curtea de Justiție a statuat recent că statele membre pot exclude de la beneficiul prestațiilor de asistență socială cetățenii Uniunii care intră pe teritoriul lor fără intenția de a găsi un loc de muncă. Această cauză a vizat prestațiile germane ale asigurării de bază („Grundsicherung”), care urmăresc în special să asigure subzistența beneficiarilor.

În prezenta cauză, Curtea este chemată să se pronunțe asupra problemei dacă astfel de prestații pot fi de asemenea refuzate unui cetățean al Uniunii care este în căutarea unui loc de muncă după ce a fost deja încadrat în muncă pe o anumită perioadă în statul membru gazdă.

Doamna Nazifa Alimanovic și cei trei copii ai săi, Sonita, Valentina și Valentino, au toți cetățenia suedeză. Cei trei copii sunt născuți în Germania în 1994, în 1998 și, respectiv, în 1999. După ce au locuit în străinătate familia a revenit în Germania în iunie 2010. Între această dată și luna mai 2011, adică timp de mai puțin de un an, doamna Alimanovic și fiica sa cea mare, Sonita, au fost active în Germania în posturi de scurtă durată sau ocazionale. De la acel moment, cele două femei nu au mai desfășurat o activitate profesională. De la 1 decembrie 2011 și până la data de 31 mai 2012, ele au primit alocații de subzistență pentru beneficiarii apți de muncă („Arbeitslosengeld II”), iar Valentina și Valentino au beneficiat de alocații sociale pentru beneficiarii inapți de muncă. Ulterior, autoritatea germană competentă, Jobcenter Berlin Neukölln, a încetat să plătească aceste alocații apreciind că, în calitate de solicitanți de muncă străini, doamna Alimanovic și fiica sa cea mare, Sonita, dar și, pe cale de consecință, Valentina și Valentino, erau excluși de la beneficiul alocațiilor în discuție. Astfel, potrivit legiuitorului german, străinii (și membrii familiilor acestora) al căror drept de ședere este justificat numai de căutarea unui loc de muncă nu pot pretinde astfel de prestații. Sesizat cu acest litigiu, Bundessozialgericht (Curtea Federală de Contencios Social, Germania) solicită Curții să stabilească dacă această excludere este compatibilă cu dreptul Uniunii.

În concluziile sale din 26 martie, avocatul general Melchior Wathelet pleacă de la ipoteza potrivit căreia prestațiile în discuție în prezenta cauză, la fel ca în cauza Dano, privesc (cel puțin în mod preponderent) să asigure mijloacele de existență necesare pentru a duce o viață conformă cu demnitatea umană, iar nu (sau, atunci, doar cu titlu subsidiar) să faciliteze accesul pe piața muncii. Rezultă că aceste prestații trebuie calificate drept prestații de asistență socială în sensul directivei „cetățeanul Uniunii”.

Amintind că discriminarea unui cetățean al Uniunii pe motiv de cetățenie sau naționalitate este interzisă, directiva prevede o derogare de la acest principiu în ceea ce privește prestațiile de asistență socială. Astfel, potrivit directivei, un stat membru nu este obligat să acorde dreptul la prestații de asistență socială în timpul primelor trei luni de ședere sau, după caz, în timpul perioadei mai lungi de căutare a unui loc de muncă, pentru cetățenii Uniunii care au intrat pe teritoriul său în acest scop.

Potrivit avocatului general, această excepție trebuie interpretată în mod strict și limitările care decurg din aceasta trebuie să fie legitime. Domnul Wathelet propune așadar să se distingă trei ipoteze.

În primul rând, un resortisant al unui stat membru care intră pe teritoriul unui alt stat membru unde locuiește (de mai puțin de trei luni sau de mai mult de trei luni) fără a urmări obiectivul de a căuta un loc de muncă poate fi în mod legitim, astfel cum a statuat Curtea în Hotărârea Dano, exclus de la beneficiul prestațiilor de asistență socială, pentru a se menține echilibrul financiar al sistemului național de securitate socială.

În al doilea rând, o astfel de excludere este de asemenea legitimă, din aceleași motive, în ceea ce privește un resortisant al unui stat membru care intră pe teritoriul unui alt stat membru pentru a căuta un loc de muncă.

În schimb, referitor, în al treilea rând, la un resortisant al unui stat membru care locuiește de mai mult de trei luni pe teritoriul unui alt stat membru unde a desfășurat o activitate salariată, avocatul general apreciază că prestațiile în discuție nu îi pot fi refuzate în mod automat.

Este adevărat că un cetățean al Uniunii care a desfășurat pe teritoriul național o activitate profesională timp de mai puțin de un an poate, conform dreptului Uniunii, să își piardă calitatea de lucrător după șase luni de șomaj (în cazul doamnei Alimanovic și a fiicei sale Sonita, acest lucru sa întâmplat în luna decembrie 2011).

Cu toate acestea, este contrar principiului egalității ca un cetățean al Uniunii să fie exclus în mod automat de la beneficiul prestațiilor de asistență socială, precum cele în cauză, după o perioadă de șomaj involuntar de șase luni ulterioară unei activități profesionale de mai puțin de un an fără a permite acestui cetățean să demonstreze existența unei legături reale cu statul membru gazdă.

În această privință, pe lângă elementele care reies din contextul familial (precum școlarizarea copiilor), căutarea unui loc de muncă în mod efectiv și real, pe o perioadă rezonabilă, este un element care poate dovedi existența unei astfel de legături cu statul membru gazdă. Desfășurarea unei activități salariate în trecut sau chiar faptul de a fi găsit un nou loc de muncă ulterior introducerii cererii de acordare a unor prestații sociale ar trebui să fie de asemenea luate în considerare în acest sens.

Dincolo de întrebările adresate de Bundessozialgericht, domnul Wathelet subliniază că, dacă se dovedește că copiii Valentina și Valentino Alimanovic urmează în mod regulat o formă de școlarizare în cadrul unei instituții situate în Germania (ceea ce revine Bundessozialgericht să verifice), ei au – la fel ca mama lor, doamna Alimanovic – un drept de ședere pe teritoriul german în temeiul dreptului Uniunii. Astfel, copiii unui resortisant al unui stat membru care este sau a fost încadrat în muncă în statul membru gazdă și părintele care le asigură în fapt îngrijirea se pot prevala, în acest din urmă stat, de un drept de ședere pentru simplul fapt că dreptul Uniunii6 conferă acestor copii un drept de acces la instruire. Acest drept de ședere nu depinde de condițiile definite în directiva „cetățeanul Uniunii” (printre care figurează mai ales resursele suficiente și asigurarea medicală completă). În aceste condiții, excluderea de la beneficiul prestațiilor de asistență socială prevăzută de legislația germană nu ar fi aplicabilă situației doamnei Alimanovic și nici situației celor doi copii mai mici ai acesteia, întrucât nu privește decât persoanele „al căror drept de ședere este justificat numai de căutarea unui loc de muncă și membrii familiilor acestora”.
Sursa: costelgilca.ro

Noi promovări de parteneri la Muşat & Asociaţii

Muşat & Asociaţii a cooptat trei noi parteneri în structura de conducere a firmei – Mihai Popa, Cosmin Libotean şi, respectiv Răzvan Stoicescu, fiecare dintre aceştia având o experienţă îndelungată în ariile lor de expertiză. Echipa Muşat & Asociaţii numără, astfel, 19 parteneri şi peste 100 de avocaţi, consultanţi fiscali şi practicieni în restructurare şi insolvenţe.

„Muşat & Asociaţii îşi respectă angajamentul de a oferi avocaților săi oportunităţile de dezvoltare și promovare pe care le merită. Avem alături de noi avocaţi care s-au remarcat prin calități profesionale și personale deosebite, iar aceste promovări reprezintă o dovadă de încredere în talentul, priceperea și devoțiunea lor profesională. Toți cei trei noi parteneri – Mihai, Cosmin și Răzvan – deși tineri, au o bogată experiență avocațială fiind recunoscuți ca lideri de practică în ariile lor de expertiză. Îi felicit şi am încredere că şi în viitor spiritul de leadership şi talentul profesional pe care le cultivăm de 25 de ani vor continua să facă diferenţa”, a declarat Mona Muşat, Managing Partner Muşat & Asociaţii.

Mihai Popa are o vechime de 10 ani la Muşat & Asociaţii, perioadă în care a acumulat o expertiză deosebită în asistarea şi consilierea clienţilor în toate etapele reorganizării şi insolvenţei, inclusiv reorganizare judiciară şi voluntară, proceduri de pre–insolvenţă, faliment şi lichidare, valorificare active şi/sau negocieri cu debitorii şi creditorii. De asemenea, Mihai gestionează dosare litigioase complexe în domeniul insolvenței, inclusiv recuperări de creanţe, anulare de acte frauduloase, contestarea măsurilor dispuse de administratorul judiciar, coordonând cu succes mandate încredinţate de clienţi din domenii variate precum energie, industria de construcţii, farma, retail sau financiar.

Cosmin Libotean este un vechi membru al echipei de avocaţi Muşat & Asociaţii, având o experienţă profesională de peste 12 ani. Aria sa de expertiză acoperă litigii comerciale, contencios administrativ sau dispute privind achiziţiile publice dintre cele mai complexe. Pe parcursul carierei sale de avocat pledant, a reprezentat un portofoliu larg de companii naţionale şi internaţionale din diverse domenii – financiar/bancar, farma, media sau retail – în faţa instanţelor de judecată din România, în dosare de anvergură, cu implicații financiare considerabile. De asemenea, Cosmin acordă asistenţă juridică în proceduri de insolvenţă şi executare silită, fiind unanim apreciat de către clienții firmei pentru promptitudinea și eficiența dovedită în gestionarea unor astfel de dosare.

Răzvan Stoicescu are o vechime în profesie de peste 11 ani, fiind specializat în Drept Bancar, Finanţări, Pieţe de Capital şi, de asemenea, în domeniul Telecom & IT. A fost implicat în proiecte de anvergură, derulate de prestigioase instituţii internaţionale din domeniul financiar, dar şi de entităţi juridice deţinute de statul român. A consiliat un portofoliu semnificativ de clienţi de talie internaţională (finanţatori, împrumutaţi, emitenţi etc.) cu privire la problematici specifice sectorului financiar-bancar şi pieţe de capital – finanţări locale şi internaţionale, produse structurate, derivative, aspecte de reglementare în sectorul financiar-bancar şi al pieţelor de capital. Răzvan este de asemenea recunoscut pentru expertiza sa în domeniul fuziunilor și achizițiilor și în mod particular pentru capacitatea de analiză şi soluțiile inovative privind structurarea unor astfel de tranzacţii.

Totodată, 5 avocaţi cu o vechime îndelungată în cadrul firmei specializaţi în diferite arii de practică au fost promovaţi în poziţia de “Managing Associates”, aceştia fiind: Vlad Cordea (Energie & Resurse Naturale), Bogdan Mihai (Telecom, IT & Media), Bogdan Riti (Drept Societar / Fuziuni & Achiziţii), Andrei Georgescu (Dreptul Concurenţei şi IP) şi Liviu Viorel (Litigii civile şi comerciale), în timp ce alţi 8 avocaţi au fost promovaţi ca “Senior Associates”, respectiv: Alina Tacea, Alina Solschi, Andra Mihalache, Ioana Doboacă, Iuliana Iacob, Alexandra Vîjîiac, Iuliana Popa şi Andreea Piţurcă.

Despre MUŞAT & ASOCIAŢII

MUŞAT & ASOCIAŢII este una dintre primele case de avocatură înfiinţate în România, după 1 ianuarie 1990. Având 19 parteneri şi peste 100 de avocaţi şi consilieri, MUŞAT & ASOCIAŢII acordă servicii de consultanţă în toate sectoarele avocaturii de business, incluzând fuziuni & achiziţii, privatizări, drept bancar, energie & resurse naturale, concurenţă, drept societar, telecomunicaţii & IT, dreptul muncii, fiscalitate, pieţe de capital, drept imobiliar, dreptul mediului, litigii & arbitraje comerciale.

MUŞAT & ASOCIAŢII este recunoscută ca fiind unul dintre pilonii avocaturii de business din România, iar publicaţiile internaţionale de specialitate (Chambers & Partners, International Financial Law Review, Legal 500 etc.) recomandă cu regularitate firma ca fiind unul din liderii pieţei avocaţiale, mulţi dintre avocaţii firmei fiind la rândul lor nominalizaţi de aceste publicaţii ca făcând parte din elita avocaturii de business din România.

În anul 2013, MUŞAT & ASOCIAŢII a fost desemnată „Casa de avocatură a anului în România”, distincţie acordată de către International Financial Law Review, fiind pentru a doua oară în ultimii patru ani când Muşat & Asociaţii îşi adjudecă acest valoros premiu, după distincţia primită în 2011, anul în care România a fost inclusă pentru prima dată în lista ţărilor nominalizate pentru premiile International Financial Law Review (IFLR).

De asemenea în 2012, MUŞAT & ASOCIAŢII a fost recompensată cu premiul Gold Award la categoria „Cea mai bună casă de avocatură din Europa Centrală şi de Est”, distincţie acordată de International Legal Alliance Summit & Awards 2012, pentru rezultatele excelente înregistrate în România de echipa de avocaţi Muşat & Asociaţii, în ceea ce priveşte evoluţia portofoliului de mandate în practica de fuziuni & achiziţii şi strategia de management adoptată.

Totodată, renumita publicaţie Chambers Europe a decernat firmei MUŞAT & ASOCIAŢII trofeul „Romanian Law Firm of the Year”, pentru casa de avocatură cu cele mai bune performanţe în România, în cadrul galei „Chambers Europe Awards for Excellence 2011”.

MUŞAT & ASOCIAŢII acordă în mod regulat consiliere juridică celor mai cunoscute şi respectate corporaţii din România, inclusiv o treime din Top 100 şi jumatate din Top 500 mari companii, precum şi instituţiilor publice şi financiare locale în tranzacţii corporative şi financiare sofisticate şi în proceduri complexe de rezolvare a disputelor. Portofoliul firmei cuprinde peste 2.500 clienţi, majoritatea din categoria investitorilor străini.

Sursa: http://www.musat.ro

Modificarea Codului Muncii prin Legea nr. 12/2015

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 din 22 ianuarie 2015

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I
Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 16, dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) si (6), cu urmatorul cuprins:
„(5) Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca.
(6) Fac exceptie de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesionala fara plata, acordate in conditiile art. 155 si 156.”

2. La articolul 56 alineatul (1), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare; la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II;”

3. La articolul 92, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) si (4), cu urmatorul cuprins:

„(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar.
(4) In masura in care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luandu-se in considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munca si care presteaza aceeasi munca sau una similara, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul utilizatorului.”

4. La articolul 145, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.”

5. La articolul 145, dupa alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu urmatorul cuprins:
„(4) La stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se considera perioade de activitate prestata.
(5) In situatia in care incapacitatea temporara de munca sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru ingrijirea copilului bolnav a survenit in timpul efectuarii concediului de odihna anual, acesta se intrerupe urmand ca salariatul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa ce a incetat situatia de incapacitate temporara de munca, de maternitate, de risc maternal ori cea de ingrijire a copilului bolnav, iar cand nu este posibil urmeaza ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.
(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihna anual si in situatia in care incapacitatea temporara de munca se mentine, in conditiile legii, pe intreaga perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat sa acorde concediul de odihna anual intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care acesta s-a aflat in concediu medical.”

6. Articolul 146 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 146
(1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
(2) In cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.
(3) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.”

Art. II
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) alin. (3) al art. 22 din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 66 din 29 ianuarie 2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.232/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) alin. (4) al art. 23 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de baza si al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, precum si unele masuri de reglementare a drepturilor salariate si a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 177/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Sursa: dreptonline.ro

MFP estimează crearea a 20.000 de locuri de muncă în 2015 prin măsuri de ajutor de stat

În 2015, politica ajutorului de stat va duce la crearea a cel puțin 20.000 de noi locuri de muncă prin două scheme de ajutor de stat, după cum a declarat joi ministrul Finanțelor Publice, Darius Vâlcov, la finalul întâlnirii cu premierul Victor Ponta la sediul MFP.

Vâlcov a precizat că la jumătatea lunii februarie vor fi semnate la Guvern acorduri cu 30 de companii, care vizează crearea a 3.000 de noi locuri de muncă, în urma solicitărilor depuse până acum.

Cele două scheme de ajutor de stat la care a făcut referire oficialul MFP sunt multianuale și autoritățile estimează circa 1.700 de companii beneficiare pentru prima schemă, care va duce la crearea a 35.000 locuri de muncă și 150 de beneficiari pentru cea de-a doua schemă de ajutor de stat.
Sursa: agerpres.ro

Acte normative și decizii ale Curții Constituționale de interes pentru domeniul dreptului muncii și securității sociale

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 8 ianuarie 2015 au fost publicate o serie de acte normative și decizii ale Curții Constituționale de interes pentru domeniul dreptului muncii și securității sociale.

  • Decizia Curții Constituționale nr. 608 din 4 noiembrie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, precum și ale art. 23 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
  • Decizia Curții Constituționale nr. 637 din 11 noiembrie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și (2), art. 2 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.
  • Ordinul  Ministerului Educației Naționale nr. 5144 din 15 decembrie 2014 privind organizarea și desfășurarea simulării evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a și a simulării probelor scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2014-2015.

Sursa: monitoruloficial.ro

Din 1 ianuarie, salariul minim este de 975 de lei.

Salariul minim brut pe tara garantat in plata va creste in doua transe in acest an, se mentioneaza in HG nr. 1091/2014, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 902 din 11 decembrie 2014.

Concret, din 1 ianuarie 2015, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata a crescut de la 900 de lei pana la 975 de lei, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2015, reprezentand 5,781 lei/ora.

De asemenea, din 1 iulie 2015, salariul minim va urca cu inca 75 de lei, la 1.050 de lei, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2015, reprezentand 6,225 lei/ora.

Atentie! Angajatorii care acorda un salariu mai mic decat cel minim risca o amenda cuprinsa intre 1.000 lei si 2.000 lei.
Sursa: avacatnet.ro

Acte normative de interes pentru domeniul dreptului muncii și securității sociale

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 26 noiembrie 2014 au fost publicate o serie de acte normative de interes pentru domeniul dreptului muncii și securității sociale.

H.G.  nr. 1032 din 18 noiembrie 2014 privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2014, la titlul 10 „Cheltuieli de personal“ și titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice“, pentru plata titlurilor executorii aferente trimestrului III al anului 2014, care intră sub incidența prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, Ordonanței Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învățământului și cercetării, precum și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2013.
Ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 4895 din 10 noiembrie 2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2015-2016.
Sursa: Monitorul Oficial

A fost publicată Inițiativă legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii

În Expunerea de motive privind inițiativa legislativă a cetățenilor pentru promovarea proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 11.03.2014 se precizează ca proiectul are in vedere doua mari aspecte:

Elaborarea unor soluții legislative apte și capabile să asigure un cadru normativ echilibrat în distribuirea drepturilor și obligațiilor partenerilor relației de muncă și utile în vederea implementării cu succes a politicilor privind ocuparea forței de muncă apare ca necesară și oportună.

Echilibrarea relațiilor de muncă între angajatori și angajați.
În vederea asigurarii unui echilibru în relațiile de muncă dintre angajatori si angajați, se au in vedere mai multe măsuri, printre care:

  • instituirea pentru angajator a obligației de a informa salariatul asupra modalităților de verificare a aptitudinilor profesionale și personale, precum și asupra obiectivelor de performanță individuală;
  • instituirea, în sarcina angajatorului, a obligației de a comunica în scris salariatului propunerile de modificare a contractului individual de muncă;
  • revizuirea reglementărilor privind aplicarea clauzei de neconcurență si clauzei de confidențialitate;
  • reglementarea în detaliu a obiectivelor de performanță. Astfel, obiectivele de performanță fac obiectul negocierii colective, putând fi stabilite pe categorii de salariați, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, după caz. Îndeplinirea obiectivelor de performanță constituie condiții de majorare a salariului sau de promovare în carieră. Neîndeplinirea lor nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională;
  • reglementarea clauzei de obiectiv de performanță;
  • reglementarea perioadei de probă ca modalitate de sine stătătoare de verificare a aptitudinilor profesionale și personale ale persoanei care solicită angajarea;
  • stabilirea unei durate mai reduse a perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificați;
  • reglementarea unui nou caz de modificare unilaterală a contractului individual de muncă de către angajator. Așadar, angajatorul va putea modifica unilateral durata timpului de muncă, pe o perioadă ce nu poate depăși 3 luni cumulat într-un an calendaristic, pentru motive tehnice, tehnologice sau structurale;
  • abrogarea dispoziției potrivit căreia angajatorul poate dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activității;
  • modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective. Cu ocazia stabilirii ordinii de prioritate la concediere, nu vor putea fi utilizate criterii ce țin de îndeplinirea obiectivelor de performanță de către salariați. Concedierile colective sunt dispuse pentru motive ce nu țin de persoana salariatului. Astfel, nu se justifică stabilirea ordinii de prioritate la concediere în funcție de motive ce țin de persoana salariatului;
  • revizuirea termenului în care angajatorul are obligația de a reangaja salariații concediați prin concediere colectivă cu prioritate pe posturile reînființate;
  • mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată, de la 3 ani la 5 ani;
  • reglementarea condițiilor și a termenelor în care pot fi prelungite contractele pe durată determinată;
  • modificarea prevederilor privind munca prin agent de muncă temporară:
  • stabilirea regulii potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată;
  • stabilirea regulii potrivit căreia salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primește salariatul utilizatorului care prestează aceeași muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar;
  • reglementarea telemuncii;
  • modificarea prevederilor privind durata timpului de lucru și munca suplimentară:
  • compensarea muncii suplimentare atât prin acordarea de ore libere plătite în următoarele 30 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, cât și prin acordarea unui spor la salariu;
  • reglementarea condițiilor în care angajatorul poate acorda zile libere plătite în perioadele de reducere a activității;
  • modificarea dispozițiilor privind salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel național comunicat de Institutul Național de Statistică avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat;
  • modificarea prevederilor ce privesc dialogul social:
  • acordarea posibilității pensionarilor și șomerilor de a adera la sindicatele constituite potrivit legii;
  • extinderea interdicției de concediere a reprezentanților aleși în organele de conducere ale sindicatelor, precum și a reprezentanților salariaților pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate și pe o perioadă de 2 ani de la încetarea mandatului;

Sursa: costelgilca.ro

O nouă asociere pe piața avocaturii de business: Gîlcă Neacșu Paler SCA

Avocații Costel Gîlcă și Mara Moga Paler împreună cu fostul judecator Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, au pus bazele unei noi societăți pe piața avocaturii de business: Gîlcă Neacșu Paler SCA.

Costel Gilca este unul dintre cei mai importanti avocati din tara specializati pe dreptul muncii, autor a peste 10 carti de specialitate si a cateva sute de articole stiintifice. Portofoliul sau ca avocat cuprinde cateva reusite de senzatie, inclusiv in ce priveste procesele colective legate de reducerea pensiilor in sectorul militar. Din 2008 a coordonat societatea de avocati care ii poarta numele.

Mara Moga Paler, a fost, pana in toamna acestui an, avocat in cadrul Clifford Chance Badea, biroul local al celei mai mari firme de avocatura din lume si, anterior, a ocupat functia de Director Juridic in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Cu o experiență de mai bine de 13 ani în domeniul dreptului muncii și al dreptului societar, Mara a asistat companii nationale si internationale din diverse domenii de activitate și fonduri de investitii, fiind implicata in tranzactii de fuziuni si achizitii pe plan local si la nivel transfrontalier. De asemenea, Mara a acordat clientilor consultanta in domeniile telecomunicatii si media, proprietate intelectuala, protectia consumatorilor.

Adrian Toni Neacsu, unul dintre cei mai cunoscuti judecatori din Romania, a intrat în avocatură în toamna acestui an. Cu o activitate de instanta de peste 15 ani, a detinut de asemenea functii administrative la varful sistemului judiciar, inclusiv functia de presedinte de tribunal ori de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Adrian Toni Neacsu este membru fondator al unora dentre cele mai importante asociatii profesionale ale judecatorilor, editorul si coordonatorul mai multor publicatii stiintifice dar si initiatorul si promotorul celui mai mare program national de jurisprudenta, cunoscut drept Jurindex.

Noua societate de avocatura este concentrata pe calitatea si diversitatea serviciilor oferite, realizand o simbioza care ofera reale avantaje clientilor, intre experienta, ca avocati practicieni, a lui Costel Gilca si Mara Moga Paler si cea de judecator, a lui Adrian Toni Neacsu. Societatea se adreseaza, cu predilectie, clientilor din mediul de business, cu un portofoliu variat de servicii juridice in domeniul dreptulului muncii si securitatii sociale, drept societar, proprietate intelectuala, drept comercial, drept fiscal, drept bancar, drept imobiliar si constructii, servicii care includ atat consultanta cat si reprezentarea clientilor in litigii si arbitraj.

Costel Gilca: „Dupa o experienta de succes pe nisa dreptului muncii, am luat decizia strategica de dezvoltare in forta pe zona litigiilor si a consultantei de afaceri. Sinteza experientelor profesionale ale celor trei parteneri este unica pe piata si vom avea inteligenta sa o folosim pentru a ne impune rapid in topul avocaturii de bussines. Principalul instrument prin care vom face asta este calitatea serviciilor noastre, dar si unicitatea lor.

Mara Moga Paler: „Avem, în această asociere, un plan de dezvoltare pe termen lung in care ne propunem ca, unind experiențele noastre individuale, să ne remarcam prin excelenta, dinamism, flexibilitate, spirit practic si inovator si sa devenim un nume de referință pe piața avocaturii de afaceri.

Adrian Toni Neacsu: „E un drum nou pentru mine, pe care am sansa sa-l parcurg alaturi de parteneri in care am incredere si pe care ma bazez pentru o resusita sigura. Oferim servicii unice pe piata avocaturii, prin utilizarea la maximum a carierelor si experientelor noastre profesionale diferite. Litigiile reprezinta o dimensiune importanta a activitatii juridice si este zona de interes in care imi voi concentra eforturile. Cunosc foarte bine activitatea instantelor si a judecatorilor, iar acesta va fi motorul dezvoltarii.

Societatea GILCA NEACSU PALER SCA porneste cu puncte de lucru in Bucuresti, Luxembourg si Focsani.
Sursa: avocatie.ro

Ultimele decizii ale ICCJ în RIL-uri privind dreptul muncii și securității sociale

În ședința din 18 noiembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, a soluționat 4 recursuri în interesul legii de interes pentru domeniul dreptului muncii și securității sociale.

1.Decizia nr.19 în dosarul nr.13/2013

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în ceea ce privește interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.1, art.2 alin.(1) și 15 lit.p) din Legea nr.146/1997, modificată și completată.

Astfel, cererile prin care se solicită, pe cale separată, acordarea cheltuielilor de judecată sunt cereri principale supuse taxei judiciare de timbru, care se calculează la valoarea pretențiilor deduse judecății, chiar dacă cererile care au format obiectul litigiului din care aceste cheltuieli provin au fost scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.

2.Decizia nr.20 în dosarul nr.14/2013

Respinge ca inadmisibil recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați în legătură cu problemele de drept vizând „natura juridică a drepturilor prevăzute a se acorda, potrivit contractelor colective de muncă, cu diferite ocazii (tichete de masă, tichete cadou, prima de Paști, prima de Crăciun, drepturi speciale pentru menținerea sănătății și securității muncii, etc.) și termenul de prescripție aplicabil cererilor având un asemenea obiect.

3. Decizia nr.21 în dosarul nr.16/2013

Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilind faptul că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.8 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară  a personalului plătit din fonduri publice, a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor art.1 din Legea nr.285/2010, nemaiputând fi acordat în forma supusă vechii reglementări.

4. Decizia nr.22 în dosarul nr.19/2013

Admite recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului.

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.4 alin.(4) și art.5 alin.(1) lit.m) din Legea nr.341/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art.10 alin.(1) din Legea nr.285/2010, stabilește că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de Legea nr.341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.

Toate deciziile sunt obligatorii, potrivit dispozițiilor art.517 alin.(4) din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.134/2010. După redactarea considerentelor și semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Sursa: costelgilca.ro