Arhive etichetă: Traian Băsescu

Ministerul Finantelor a retras proiectul noului Cod Fiscal

MFP: În urma solicitării prim-ministrului Victor Ponta, Ministerul Finanţelor Publice a retras de pe site-ul ministerului proiectele Codului Fiscal şi al celui de Procedură Fiscală, pentru ca acestea să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice

Ministerul Finanţelor a retras, sâmbătă, la solicitarea premierului Ponta, proiectele Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, pentru ca acestea să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice. Vineri seara, agenţia Mediafax a anunţat că, potrivit proiectului noului Cod Fiscal, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi, pentru motoare mai mari impozitul urmând însă să scadă. Mediafax a mai anunţat că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale. „În urma solicitării prim-ministrului Victor Ponta, Ministerul Finanţelor Publice a retras de pe site-ul ministerului proiectele Codului Fiscal şi al celui de Procedură Fiscală, pentru ca acestea să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice. Intenţia Guvernului este de a iniţia o dezbatere publică deschisă şi transparentă cu privire la modificările necesare Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, însă dorim, în acelaşi timp, şi adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale”, a transmis ministerul, sâmbătă.

Una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală

Finanţele mai arată că, în prezent, una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală, inclusiv prin modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, dar că modalitatea în care se vor concretiza aceste intenţii, după discuţii cu specialişti şi societatea civilă, va fi decisă de Guvern şi va fi supusă consultării publice înainte de aprobarea de către Parlament. Propunerile care vor fi asumate de Guvern vor fi dezbătute şi asumate, împreună cu bugetul pentru anul viitor, de către Parlament, mai arată ministerul. Conform proiectului noului Cod Fiscal, prezentat vineri seara de Mediafax, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi. Documentul stabileşte că persoanele fizice, care în prezent sunt impozitate cu 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, vor fi obligate să achite pentru clădirile nerezidenţiale un impozit cuprins între 0,25 şi 1,5% din valoarea calculată de către un evaluator autorizat sau de 2% din valoarea impozabilă, dacă nu există un raport de evaluare. Astfel, persoanele fizice vor fi taxate similar firmelor care deţin astfel de clădiri. Modificări sunt indicate şi la impozitul pe terenul din intravilan, unde suma de plată creşte proporţional cu rangul şi zona localităţii, ajungându-se la creşteri de la 10.353 lei/hectar la 83.000 lei/hectar.
Pentru proprietarii de maşini, impozitul va creşte de la 8 lei la 20 lei pentru fiecare 200 centimetri cubi în cazul autoturismelor cu motoare de până la 1.600 cmc inclusiv şi de la 18 lei la 30 lei/200 cmc pentru maşinile cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1.601 cmc şi 2.000 cmc inclusiv. Pentru autoturisme cu o capacitate cilindrică între 2.001 cmc şi 2.600 cmc inclusiv, impozitul va scădea însă, de la 72 lei la 60 lei/200 cmc, scăderea continuând şi pentru maşini cu motoare mai mari. Majorări de impozit vor fi efectuate şi pentru maşini de marfă, motociclete, bărci cu motor, scutere de apă. Acelaşi document relevă că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale.

Legislaţia actuală stabileşte că impozitele şi taxele locale sunt indexate o dată la trei ani prin hotărâre de guvern, în funcţie de rata inflaţiei calculată de la ultima indexare, iar administraţia locală poate majora suma de plată printr-o cotă adiţională, dar nu mai mult de 20% faţă de nivelul stabilit de Guvern. Proiectul noului Cod Fiscal prevede însă că indexarea în funcţie de inflaţie o dată la trei ani va fi efectuată în viitor de către consiliile locale, nu de Guvern, şi că impozitele şi taxele locale vor putea fi majorate, anual, cu „maximum 50%” faţă de nivelul stabilit, în funcţie de condiţiile specifice zonei. La sfârşitul anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional, prin scrisoarea de intenţie, că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate „la latitudinea” autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial. Modificările rezultă din proiectul de modificare a Codului Fiscal, elaborat de Guvern.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri seară, că a primit la promulgare legea privind diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale şi că are semne de întrebare privind oportunitatea măsurii, spunând că este de părere că Guvernul are ca ţintă acoperirea deficitului rezultat prin micşorarea CAS prin creşterea taxei pe proprietate de 2-3 ori.

Sursa: curierulnational.ro

A fost promulgata legea insolventei

Presedintele Traian Basescu a semnat, marti, decretul pentru promulgarea Legii privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa. Saptamana trecuta, premierul Victor Ponta i-a transmis o scrisoare presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, in care afirma ca netransmiterea catre presedinte a deciziei CCR privind Legea insolventei, in vederea promulgarii actului normativ, genereaza neincasarea unor venituri la bugetul de stat.

Proiectul de lege privind insolventa a fost adoptat pe 15 aprilie de plenul Camerei Deputatilor.

Actul normativ a fost contestat pe 22 aprilie de PNL la Curtea Constitutionala a Romaniei. Liberalii invocau faptul ca Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa incalca mai multe principii constitutionale precum: dreptul la proprietate, accesul liber si neingradit la justitie, dar si obligativitatea respectarii legilor in vigoare. Ulterior, CCR a respins aceasta sesizare.

Pe 17 iunie, premierul Victor Ponta i-a transmis o scrisoare presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, in care ii solicita sa dispuna “masurile corespunzatoare” pentru ca decizia CCR privind legea insolventei “sa produca efectele legale”.
“Netransmiterea catre Presedintele Romaniei a deciziei Curtii Constitutionale prin care s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, inclusiv a considerentelor deciziei, este de natura sa genereze neincasarea unor venituri considerabile de catre bugetul de stat”, se arata in scrisoarea premierului Victor Ponta.

Presedintele CCR, Augustin Zegrean, i-a raspuns premierului, ca, potrivit dispozitiilor legale, termenul de redactare a actului jurisdictional este de cel mult 30 de zile de la data pronuntarii.

Sursa: juristpedia.ro

Traian Basescu: Casele mari de avocatura incep sa detina un monopol in zona comerciala

Casele mari de avocatura devin din ce in ce mai influente in spatiul justitiei si incep sa detina un monopol, in special in ceea ce priveste zona comerciala, a precizat, vineri, presedintele Traian Basescu, in mesajul transmis cu ocazia participarii sale la Congresul Avocatilor 2014.

Cunoastem cu totii avocati sau case de avocatura de prestigiu. Casele mari de avocatura sunt insa mult prea influente in spatiul justitiei in raport cu avocatii individuali. Este clar ca, in mod deosebit in zona comerciala, casele mari de avocatura incep sa detina un monopol. Nu stiu daca acest lucru e bun sau e rau. E un semn de intrebare pe care mi-l pun in legatura cu asta. Casele mari de avocatura trebuie sa existe in mod categoric. Pe de alta parte, trebuie sa ne intrebam pana unde poate supravietui avocatul dintr-o casa mica de avocatura. El poate fi un avocat valoros, dar care nu s-a incadrat intr-o astfel de casa, care, intre timp, si-a croit prestigiu si autoritate pe piata si a devenit un jucator aproape de neinfruntat in aceasta competitie. De aceea, poate, o reglementare interna care sa dea sanse egale tuturor ar fi o solutie”, a spus Traian Basescu.

In discursul sau, presedintele a mentionat si relatia avocat-client, pe care o considera partea cea mai dificila a actului de justitie, avocatul aflandu-se, in opinia sa, intr-un dualism continuu, intre loialitatea fata de client si respectul fata de lege. In acelasi timp, Traian Basescu a mai spus ca rolul avocatilor care asista persoane ce au savarsit fapte penale nu este acela de a-i scuti pe acestia de pedeapsa, ci de a incerca sa obtina pentru ei pedeapsa cea mai mica.

Am incercat, de multe ori, pentru ca eu insumi am fost asistat de avocati in procesele pe care le-am avut, sa inteleg care este relatia avocat-client. Va marturisesc ca aceasta relatie mi se pare partea cea mai dificila a actului de justitie. Judecatorul e regele care sta cu Codul penal in mana, procurorul este acuzatorul public, in timp ce avocatul se afla intr-un dualism continuu, intre loialitatea fata de client si respectul fata de lege. Cred ca este cel mai spectaculos “conflict” din justitie si, in acelasi timp, este tipul de “conflict” care necesita cea mai multa intelepciune. Multi cred ca datoria avocatului este te scape de pedeapsa, cand tu esti infractor. Ca beneficiar al serviciilor unui avocat, nu poti sa-i ceri acestuia, pentru fapte pe care le-ai savarsit, decat obtinerea unei pedepse cat mai mici. Nu poti sa-i ceri avocatului sa te faca Alba-ca-Zapada cand tu esti infractor. Relatia avocat-client se asaza, probabil, intre minimul si maximul pedepsei si nu al scutirii totale de pedeapsa. Si asta pentru ca avocatul este si el insusi, la fel ca judecatorul sau ca procurorul, un slujitor al legii. Si deasupra legii nu poate functiona nimic in justitie”, a aratat presedintele Romaniei.

Traian Basescu si-a manifestat, totodata, admiratia fata de capacitatea avocatilor de a face fata acestei situatii generate de caracterul dualist al profesiei lor. “Va invidiez si, in acelasi timp, va apreciez pentru acest mod de a lucra intre lege si loialitatea fata de client. Acest lucru reprezinta, in opinia mea, un varf de intelepciune, deontologie si profesionalism”, a declarat presedintele.

Sursa: legalmarketing.ro

Administrația Prezidențială: Comunicare privind intrarea în vigoare a deciziei privind introducerea Republicii Moldova printre statele ai căror cetățeni vor putea circula fără viză în spațiul Schengen.

Comunicat de presă Ref.: Mesajul președintelui României, domnul Traian Băsescu, cu ocazia intrării în vigoare a deciziei privind introducerea Republicii Moldova printre statele ai căror cetățeni vor putea circula fără viză în spațiul Schengen

Președintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis luni, 28 aprilie a.c., un mesaj cu ocazia intrării în vigoare a deciziei privind introducerea Republicii Moldova printre statele ai căror cetățeni vor putea circula fără viză în spațiul Schengen.

Vă prezentăm textul mesajului:

Vreau să îmi exprim deplina satisfacție pentru faptul că de astăzi cetățenii Republicii Moldova vor putea să călătorească liber în Europa, fără vize. Din păcate, această apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană se petrece pe fundalul violențelor și presiunilor politice făcute de Rusia asupra unor țări independente și suverane, Ucraina și Republica Moldova, ai căror cetățeni și-au exprimat clar opțiunea de a se racorda la spațiul de civilizație politică occidentală. Pe de altă parte, asistăm la apropierea dintre NATO și UE în fața unei primejdii comune, Rusia. Europenii realizează acum importanța vitală a solidarității și a unei acțiuni politice comune, pragmatice, care să pună capăt presiunilor rusești.

Firește, dreptul la libera circulație în UE va trebui să fie asumat cu deplină responsabilitate de fiecare persoană. Un drept nu este un dat, acesta poate fi retras dacă nu sunt îndeplinite și obligațiile pe care trebuie să le accepte orice cetățean al Europei. Este nevoie de dialog, de cunoașterea și de asumarea unor principii pe care se sprijină identitatea noastră în Europa. Mai ales în contextul internațional tensionat pe care îl traversăm avem nevoie să ne stabilim clar prioritățile, să consolidăm încrederea și respectul fără de care nu vom avea capacitatea să edificăm un viitor comun într-o lume demnă și liberă, democratică.

Sunt convins că atât liberalizarea circulației în UE pentru cetățenii moldoveni, cât și apropiata semnare a Acordul de asociere și de liber-schimb va consolida parcursul european al Republicii Moldova. Acest lucru este o prioritate pentru România și vom susține, prin toate mijloacele de care dispunem, integrarea Republicii Moldova în marea familie europeană.

Traian Băsescu

Președintele României
Departamentul de Comunicare Publică

Avocatul Poporului a contestat, miercuri, la Curtea Constituţională Ordonanţa de urgenţă privind insolvenţa, invocând lipsa conformităţii unor dispoziţii legale din actul normativ faţă articolul 1 alineatul 5 şi articolul 15 alineatul 2 din Constituţie.

În sesizarea trimisă Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului a ridicat direct excepţia de neconstituţionalitate a articolului 81 alineatul 3 şi a articolului 348 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

„Argumentele invocate au vizat conformitatea dispoziţiilor legale criticate faţă de art. 1 alin. (5) şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, cât şi a neretroactivităţii legii”, se arată într-un comunicat de presă al Avocatului Poporului.

Ordonanţa de Urgenţă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, adoptată pe 2 octombrie de Guvern, prevede la articolul 81 că: „În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licenţa audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului”.

De asemenea, ordonanţa prevede că „în planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului”.

Adoptarea acestei OUG a fost justificată de Guvern având în vedere actualul context economic, care impune luarea unor măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative şi administrative care să conducă la creşterea eficienţei operatorilor economici, la creşterea siguranţei circuitului economic şi a atractivităţii investiţionale a pieţei româneşti.

Avocatul Poporului, Crişu Anastasiu, declara marţi, pentru MEDIAFAX, că posibila ridicare a unei excepţii de neconstituţionalitate privind Codul insolvenţei este analizată de vineri, urmând să fie consultaţi cei implicaţi în elaborare, pentru a stabili „care a fost intenţia legiuitorului”.

Anastasiu preciza că, încă de vineri, având în vedere discuţiile privind excepţia de neconstituţionalitate ce au urmat publicării în Monitorul Oficial a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind insolvenţa, instituţia analizează prevederile actului normativ.

Marţi, PDL a transmis Avocatului Poporului solicitarea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la articolul 81 din OUG privind insolvenţa.

PDL consideră că prin această prevedere se încalcă mai multe articole din Constituţie. Democrat-liberalii menţionează în acest sens articolul 1 alineat (4), potrivit căruia „statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor”, articolul 16 alineat (1), conform căruia „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, şi articolul 31, alineat (1), care prevede că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”.

Uniunea Judecătorilor din România a cerut luni Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să sesizeze Avocatul Poporului pentru a supune Codul insolvenţei controlului la Curtea Constituţională, susţinând că actul normativ nesocoteşte flagrant dispoziţiile articolului 115 din Constituţie, ce limitează situaţiile în care Guvernul poate emite ordonanţă de urgenţă.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni seară, la Cotroceni, că Ordonanţa de Urgenţă 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei cuprinde un articol care este discriminatoriu pentru că reglementează strict pentru audiovizual.

Marţi, şeful statului a spus că efectul numirii în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul grupurilor parlamentare se vede în faptul că sunt 96 de Ordonanţe neatacate.

Traian Băsescu a arătat că un punct al Acordului de coabitare cu premierul s-a referit la consolidarea independenţei justiţiei în raport cu influenţa politică, precum şi respectarea prevederilor Constiţutiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă şi punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale.

„Ştim toţi că s-a spus «Asta e soluţia», iar efectul îl vedem. Sunt 96 de Ordonanţe de Urgenţă emise de Guvernul Ponta, niciuna atacată de Avocatul Poporului”, a precizat Traian Băsescu, făcând referire inclusiv la OUG care „încalcă grosier tratamentul egal al persoanelor”, şi anume modificările la Legea insolvenţei.

„Domnul Ghiţă trebuie să purceadă la a achizitiona televiziuni şi radiouri, dacă se poate şi Televiziunea Română, să le pună în slujba domnului Victor Ponta. Şi atunci, dăm o Ordonanţă de Urgenţă cu caracter discriminatoriu pentru ţintele domnului Ghiţă şi ale domnului Ponta. Din păcate, Avocatul Poporului am înţeles că astăzi a anunţat că reflectează, că va discuta. Cum este posibil să nu iei Articolul 16 din Constituţie şi să vezi în ce măsură 80 aliniatul corespunde acestui articol? Dânsul gândeşte”, a mai comentat preşedintele Traian Băsescu.

Prevederile articolului 81 din Codul insolvenţei au fost de asemnenea criticate, vineri, de mai multe ONG-uri, ca Reporteri fără Frontiere, ActiveWatch şi Centrul pentru Jurnalism Independent, care au susţinut că aceste dispoziţii pun în pericol libertatea presei şi dreptul la informare al publicului, sunt restrictive, instaurează un regim discriminatoriu şi creează premisele unor posibile abuzuri.

 

Sursa: http://www.mediafax.ro

 

Decrete semnate de presedintele României, domnul Traian Basescu, luni, 19 august a.c.

Președintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat luni, 19 august a.c., următoarele decrete:

• Decret privind eliberarea din funcţia de judecător la Curtea de Apel Timişoara şi numirea sa în funcţia de procuror militar în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Bucureşti a domnului Grigore-Florin Popescu;
• Decret privind eliberarea din funcția de judecător la Judecătoria Petroșani a doamnei Maria Zeteş – pensionare;
• Decret privind eliberarea din funcția de judecător cu grad de tribunal la Judecătoria Petroşani a domnului Ioan-Dorel-Viorel Zeteş – pensionare;
• Decret privind supunerea spre adoptare Parlamentului a aderării României la Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare din cadrul Băncii Mondiale;
• Decret privind acreditarea domnului Valentin Florea în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Orientală a Uruguayului;
• Decret privind acreditarea domnului Nicolae Marin în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statul Libia;
• Decret privind acordarea Drapelului de luptă Taberei de Instrucție și Poligon de Trageri Sol – Aer „General de brigadă Ion Bungescu”.
Departamentul de Comunicare Publică
Sursa: presidency.ro

Romania sub povara taxelor. Cat de mult ne vor afecta noile biruri

Tot auzim in ultimele zile discutandu-se despre noi taxe – de la cresterea accizelor la alcool si introducerea de accize la bunuri de lux, (pentru a compensa reducerea TVA la paine), pana la CASS pe veniturile din chirii. Cu toate intentiile autoritatilor de a reduce evaziunea fiscala, specialistii in domeniu spun ca rezultatul ar putea sa nu fie cel scontat, ci sa impovareze si mai mult cetatenii.

Prin Ordonanta Guvernului nr. 16/2013, publicata in Monitorul Oficial din 2 august 2013, a fost crescut nivelul accizelor la alcool etilic cu 33% de la 750 euro/hl alcool pur la 1.000 euro/hl alcool pur. De asemenea, s-a extins si sfera de aplicare a accizelor nearmonizate pentru o serie de produse de lux precum:

– Bijuterii din aur si/sau platina cu exceptia verighetelor;
– Confectii din blanuri naturale;
– Iahturi si alte nave si ambarcatiuni, cu sau fara motor, pentru agrement, cu exceptia celor destinate utilizarii in sportul de performanta;
– Autoturisme si autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achizitionate intracomunitar, noi sau rulate, a caror capacitate cilindrica este mai mare sau egala cu 3.000 cm3 ;
– Arme de vanatoare si arme de uz personal, altele decat cele de uz militar sau uz sportiv si munitia aferenta.
Pe langa acestea, de la 1 ianuarie 2014, ar putea fi introduce noi taxe, precum impozitarea diferentiata sau CASS (contributia de asigurari sociale de sanatate) in cazul veniturilor obtinute din chirii de persoanele fizice.

TVA mai mic, dar accize mai mari

“OG nr. 16/2013, care contine prevederea reducerii TVA la paine la procentul de 9%, cuprinde, de asemenea, introducerea accizelor pentru anumite categorii de produse considerate de lux, ale caror preturi de achizitie vor creste in consecinta. Prevederile intra in vigoare la 1 septembrie 2013 si cu siguranta ca vor avea impact asupra indicatorilor financiari ai companiilor din sectoarele de activitate respective (care produc sau care comercializeaza produsele accizate), care poate au previzionat in aceasta perioada investitii sau angajari“, a declarant pentru DailyBusiness.ro Mirela Serban, managing partner R&M Audit Contabilitate.

Ea a adaugat ca, in conditiile introducerii accizelor precizate, este de asteptat o scadere a vanzarilor produselor respective, asa incat implicatiile sunt mult mai complexe: sunt posibile anumite disponibilizari, amanari de investitii, credite neperformante etc.

Conform Notei de fundamentare a Ordonantei, introducerea acestei prevederi de urgenta a fost justificata de necesitatea unor masuri care sa reduca evaziunea fiscala pe intreg lantul de productie si distributie a painii, respectiv a materiilor prime principale ale acesteia, graul si faina.

Mircea Maier, senior associate in cadrul Dragne & Asociatii, este de parere ca reducerea TVA la paine ar trebui sa fie resimtita de cetatean in mod pozitiv, prin reducerea pretului la paine. Aceasta cu atat mai mult cu cat este cunoscut faptul ca in Romania consumul de paine este foarte mare.

Acesta adauga insa, ca scaderea TVA nu garanteaza ca si comerciantii vor reduce pretul painii.

“Avem in vedere ipoteza in care comerciantii vor capitaliza in profitul inregistrat de acestia reducerea de TVA, populatia fiind astfel nevoita sa resimta efecte negative ale masurilor luate in contrapondere, chiar daca efectul pozitiv nu va exista. Ca atare, nu trebuie eliminat riscul ca aceste masuri sa nu conduca la reducerea pretului la paine, ci la sporirea profiturilor producatorilor si comerciantilor, sau chiar la efectul nedorit de marire a evaziunii fiscal”, a mai spus avocatul specializat in drept fiscal.

Maier a aratat ca un alt efect pozitiv, care ar putea fi generat de aceasta masura este si reducerea inflatiei, prin reducerea pretului la paine, masura insa care poate fi anulata de masurile luate in contrapartida, prin care pretul altor produse (spre exemplu alcoolul) va creste. Deci este incert si daca, cu privire la inflatie, masura de reducere a TVA la paine va avea un efect pozitiv.

La randul sau, Andreea Florian, senior tax manager TPA Horwath Romania, a precizat ca expertii FMI au avut o oarecare reticenta in ceea ce priveste combaterea evaziunii fiscale in domeniul panificatiei prin implementarea acestei masuri de reducere a TVA. Din acest motiv, Guvernul a fost nevoit sa garanteze FMI introducerea unor masuri fiscale prin care sa se compenseze eventuala scadere a veniturilor bugetare cauzate de reducerea TVA la paine.

Ea a mai mentionat ca masura majorarii accizei la alcool etilic si introducerea acesteia la produsele de lux au fost introduse in scopul compensarii reducerii veniturilor bugetare cauzate de reducerea TVA la paine, este posibil ca efectul sa nu fie cel scontat.

“Dupa cum stim, sectorul bauturilor alcoolice si al produselor de lux este unul in care evaziunea fiscala se ridica la valori destul de mari, iar prin introducerea unor accize suplimentare se creeaza premisele unei cresteri si mai mari a evaziunii fiscale in aceste industrii. Astfel, este posibil ca veniturile bugetare de pe urma acestor produse sa aiba chiar de suferit daca nu se vor lua si alte masuri de combatere a evaziunii fiscale in aceste sectoare”, a adaugat Andreea Florian.

Normal ca orice crestere sau orice taxa noua este o impovarare, fie ca vorbim de toti contribuabilii, fie ca vorbim doar de o parte dintre acestiaMirela Serban, R&M Audit

Totodata, Stroea Lavinia, avocat in cadrul casei de avocatura Olteanu si Asociatii, a declarant ca masura de reducere a TVA-ului la paine, departe de a fi populista, este o masura prin care se va ajunge numai la a apropia pretul producatorilor mari de cel al companiilor mai mici, care sunt inclinate sa nu fiscalizeze anumite venituri, creandu-se astfel in mod artificial competitie intre cele doua tipuri de producatori. “Vom vedea imediat daca Bugetul de Stat va suferi, dar parerea noastra e ca nu vom asista la o scadere dramatica a veniturilor Bugetului de Stat obtinut din TVA-ul aplicat produselor de panificatie”, a adaugat ea.

Avocatul Mircea Maier este de parere ca masurile luate in contrapondere, pentru a genera veniturile reduse prin aplicarea TVA de 9% la paine, vor fi resimtite de populatie. Cel mai mare efect il va avea probabil masura de crestere a accizei la alcool, de la 750 euro/U.M la 1.000 euro/UM, deci o majorare substantiala, cunoscut fiind ca o mare parte din populatie consuma produse care fac obiectul acestei accize. Pe langa o crestere imediata a pretului acestor produse, care se traduce si in cresterea inflatiei, s-ar putea inregistra si o crestere semnificativa a evaziunii fiscale intr-un domeniu care oricum este cunoscut pentru evaziune.

“Accizarea bijuteriilor, a armelor sau mijloacelor de transport va afecta populatia, insa probabil o mica parte din aceasta. Avem in vedere spre exemplu ca pentru un mijloc de transport care va avea capacitatea cilindrica de 3.000 cmc se va plati o acciza de 3.000 euro (1 euro/cmc), suma deloc neglijabila”, a mai spus Maier.

Accizele pe lux, resuscitate

Andreea Florian, senior tax manager TPA Horwath Romania, a explicat ca accizele pentru produsele de lux nu reprezinta o noutate pentru legislatia fiscala din Romania. Astfel de accize la produsele de lux au mai existat si in trecut in legislatia romaneasca, dar au fost abrogate la 1 ianuarie 2010. Pana la acea data, accizele la produsele de lux erau stabilite in cote procentuale aplicate asupra preturilor acestor produse.

“Motivele ce au dus la abrogarea la acea vreme a accizelor la produsele de lux au fost faptul ca aceste accize nu erau in concordanta cu viziunea Comisiei Europene (Romania era pasibila de inceperea unei proceduri de infrigement din partea UE) si, mai mult, faptul ca aceste accize la produsele de lux au dus la o cresterea evaziunii fiscale in acest sector”, a spus Florian.

“Se pare insa ca Guvernul a fost nevoit sa reintroduca accizele la produsele de lux (pe fondul crizei economice si a necesitatii cresterii veniturilor la bugetul de stat), de aceasta data, ele avand valori fixe pentru fiecare tip de produs in parte”, a adaugat oficialul TPA Horwath.

La randul sau, Stroea Lavinia, avocat in cadrul casei de avocatura Olteanu si Asociatii, a aratat ca Guvernul reintroduce accize pentru alcool, precum si pentru o serie de produse de lux ca parte a masurilor de compensare a minusului determinat de reducerea TVA la paine.

Reducerea TVA-ului nu garanteasca scaderea pretului la paineMircea Maier, Dragne & Asociatii

“Toate aceste masuri vor conduce o data in plus la deficiente in activitatea sectoarelor respective, aplicandu-se din nou masuri restrictive de consum, cu menirea directa sau indirecta de a reintroduce in circuitul civil sume de bani nefiscalizate. Se apeleaza tot mai des, in scopul umplerii vistieriei tarii, la impozitul direct al consumului, prin “interzicerea” achizitiei si prin impozitarea ulterioara a acesteia. Asistam, in ultima vreme, la un tir concentrat a unor masuri de “impozitare a fumului” in Romania, a adaugat Stroea Lavinia.

Pot fi evitate noile taxe?

“In ceea ce priveste o posibila evitare a acestor taxe, suntem de parere ca ele ar putea fi inlaturate prin eficientizarea sistemului fiscal din Romania si prin imbunatatirea legislatiei fiscale, tinand cont de fenomenele evazioniste in vederea contracararii acestora. Este foarte important ca politicile fiscale din Romania sa se afle in interdependenta cu politicile bugetare, insa, mai presus de toate, trebuie sa se ia in considerare stimularea mediului de afaceri”, a mentionat Andreea Florian.
Ea a subliniat ca o reducere a TVA la paine si produse de panificatie ar putea avea efecte benefice asupra populatiei (in cazul in care intr-adevar, pretul painii va scadea ca urmare a reducerii cotei de TVA) insa, asupra mediului de afaceri, masura s-ar putea sa nu aiba efectul scontat.

“Asadar, luand in considerare reticenta asupra eficientei masurii de reducere a TVA la paine, masurile de contracarare a scaderii veniturilor bugetare (prin cresterea accizelor si eventual largirea bazei de impozitare pentru contributii sociale de sanatate) ar putea fi de asemenea puse sub semnul intrebarii. O crestere a poverii fiscale nu trebuie decisa doar din prisma contracararii efectelor unor politici fiscale, care la randul lor, ar putea sa nu aiba rezultatul scontat. Politica fiscala adoptata de un guvern ar trebui sa aiba o viziune si coerenta de ansamblu, luand in considerare cu precadere necesitatile mediului de afaceri si nu sa fie decisa ad-hoc sau experimental”, a mai spus Florian.

Totodata, avocatul din cadrul fiemei Olteanu si Asociatii este de parere ca, crearea de noi locuri de munca, adoptarea de legi deosebite cu avantaje clare pentru investitorii care preiau cheltuielile Statului cu somajul, introducerea cardului de sanatate, in vederea atenuarii costului ridicat al sanatatii, sunt numai cateva elemente care pot conduce cu succes la echilibrarea balantei de plati a Romaniei.

CASS pe veniturile din chirii

Referitor la introducerea CASS pe veniturile obtinute din chirii de catre persoanele fizice, din explicatiile autoritatilor Mirela Serban, managing partner R&M Audit Contabilitate, a inteles ca masura isi propune sa contribuie la o abordare fiscala unitara.

Avocatul Mircea Maier a spus, in legatura cu introducerea CASS asupra veniturilor din chirii, ca si actualmente asemenea venituri sunt impozabile in masura in care contribuabilul nu are alte venituri.

“Totusi, trebuie tinut cont de faptul ca veniturile din chirii se impoziteaza pe baza declaratiilor facute de catre contribuabili. Astfel, in masura in care aceste venituri vor fi fiscalizate excesiv, probabil ca cei vizati vor avea tendinta de a nu le declara, astfel ca masura nu va fi eficienta, ci, mai mult, va duce la cresterea evaziunii fiscale”, a mai spus Maier.
Chiar si Ministerul Finantelor a recunoscut ca se ia in considere introducerea acestei masuri.
„Referitor la introducerea CASS (contributiei de asigurari sociale de sanatate) in cazul veniturilor obtinute din chirii de persoanele fizice, precizam ca aceasta masura are in vedere largirea bazei de contributie, reprezentand un prim pas in vederea implementarii unei abordari fiscale unitare, astfel incat contributiile pentru sanatate sa fie platite de catre persoanele care obtin venituri si din alte surse decat cele de natura salariala”, se arata intr-un comunicat transmis saptamana trecuta de Ministerul Finantelor.
Si presedintele Traian Basescu a criticat, miercuri, intentia Guvernului de a majora unele taxe sau de a impune noi taxe, cum ar fi in cazul chiriilor, in timp ce fondurile europene nu sunt utilizate, seful statului aratand ca majorarea taxelor in perioada de criza inseamna sa tragi o frana.

Anterior, si fostul premier Calin Popescu Tariceanu a criticat masura care ar urma sa fie promovata de Guvern de majorare a impozitelor pe veniturile din chirii, in contextul reducerii TVA la paine, el declarand ca reducerea taxei nu va duce la reducerea evaziunii fiscale in domeniul panificatiei.
Sursa: dailybusiness.ro

Ref.: Decrete semnate de președintele României, domnul Traian Băsescu, vineri, 19 iulie a.c.

Președintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat vineri, 19 iulie a.c., următoarele decrete:

• Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social;
• Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului;
• Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și pentru modificarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale;
• Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiare în domeniul programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor;
• Decret pentru promulgarea Legii privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune;
• Decret pentru promulgarea Legii privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
• Decret pentru promulgarea Legii privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
Decret privind promulgarea Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, care va deveni Legea nr. 255/2013 (se asteapta publicarea in Monitorul Oficial)

Legea nr. 255/2013 modifică, completează sau abrogă, de la data de 1 februarie 2014, şi următoarele acte normative:
1. Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României
2. Legea nr. 31/1990 – Legea societăţilor
3. Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale
4. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
5. Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României
6. Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii
7. Legea nr. 83/1992 privind procedura urgentă de urmărire şi judecare pentru unele infracţiuni de corupţie
8. Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale
9. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
10. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe
11. Legea nr. 21/1996 – Legea concurenţei
12. Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari
13. Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului
14. Legea nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora
15. Legea nr. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante
16. Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici
17. Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
18. Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie
19. Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri
20. Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti
21. O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic
22. O.U.G. nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor
23. O.G. nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală
24. Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane
25. O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române
26. O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României
27. Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate
28. Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române
29. Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului
30. Legea nr. 546/2002 privind graţierea şi procedura acordării graţierii
31. Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism
32. Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor
33. O.U.G. nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoa-nelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii
34. O.U.G. nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie
35. O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice
36. Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate
37. Legea nr. 53/2003 – Codul muncii
38. Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
39. Legea nr. 191/2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval
40. Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României
41. Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor
42. O.U.G. nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare
43. O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
44. Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor
45. Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar
46. Legea nr. 293/2004 privind statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor
47. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
48. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
49. Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
50. Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare
51. Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
52. Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului
53. Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române
54. Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice
55. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale
56. O.U.G. nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială
57. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei
58. Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României
59. Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor
60. Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator
61. O.U.G. nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă
62. O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului
63. Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României
64. O.G. nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului
65. Legea nr. 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive
66. Legea nr. 46/2008 – Codul silvic
67. Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare
68. Legea nr. 173/2008 privind intervenţiile active în atmosferă
69. Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare
70. O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc
71. Legea nr. 155/2010 – Legea poliţiei locale
72. Legea nr. 259/2010 a siguranţei digurilor
73. Legea nr. 61/2011 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF
74. Legea nr. 62/2011 – Legea dialogului social
75. Legea nr. 55/2012 privind cooperarea României cu Oficiul European de Poliţie (Europol)
76. Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice
77. Legea nr. 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale
Sursa: www.presidency.ro/