Arhive etichetă: proiect legislativ

Bărbaţii care îşi agresează consoartele riscă să stea 7 ani după gratii.

Acest lucru este prevăzut într-un proiect legislativ de modificare a Codului penal, pe care senatorii se pregătesc să-l voteze. Senatorii pregătesc o schimbare fundamentală în Codul penal, care urmăreşte să stopeze violenţa domestică.

Aceştia au decis să reducă de la 90 de zile la 30 de zile perioada de îngrijiri medicale necesare pentru ca procuratura să-l aresteze pe agresor. Potrivit expunerii de motive din proiectul de act normativ, în perioada februarie-decembrie 2014 au fost sesizate peste 9.000 de acte de violenţă împotriva femeilor, iar majoritatea covârşitoare a cazurilor au rămas fără urmări legale. „Din totalul sesizărilor de violenţe, în doar 276 de cazuri au fost înregistrate condamnări.

Acest fapt se datorează şi retragerii plângerilor depuse de victime, care se află sub şantaj şi ameninţare”, se mai arată în expunerea de motive. „Noi am făcut această propunere de modificare legislativă împreună cu o casă de avocatură. Chiar şi 30 de zile ni se pare mult, dar ne-au explicat cei de la Institutul Medico-Legal cum se interpretează diversele forme de răni şi că nu putem cere mai puţin de atât. De exemplu, pentru o fractură este nevoie de până la şase săptămâni de îngrijiri medicale sau mai sunt controalele medicale şi curăţarea rănilor care se consideră îngrijiri medicale.

După ce aceste modificări ale Codului penal vor intra în vigoare, dacă femeia agresată depune plângere şi înregistrează 31 de zile de îngrijiri medicale, procuratura se autosesizează şi trece la arestarea agresorului, indiferent că femeia îşi retrage plângerea sau nu. Atunci, statul consideră că viaţa ei este pusă în pericol şi acţionează în numele victimei, iar agresorul riscă până la 7 ani închisoare pentru că pedeapsa se majorează dacă este implicat un membru al familiei. Este vorba, până la urmă, de coerciţie. Atât timp cât ştii că nu eşti pedepsit, nu-ţi pasă, dar dacă ştii că rişti ani buni de închisoare, te gândeşti de două ori înainte de a comite acte de violenţă. La 90 de zile, oamenii stăteau relaxaţi”, ne-a declarat Simona Voicescu, preşedinta Asociaţiei „Necuvinte”, iniţiatoarea proiectului legislativ.

Plângerea iniţială a victimei, esenţială Preşedinta Asociaţiei „Necuvinte” ne mai spune că este foarte important ca femeile agresate să depună plângere. „Din păcate, este esenţial ca victima să depună plângere. Noi încercăm să le explicăm tuturor că fără să ceară ajutor nu le poate ajuta nimeni, chiar dacă este neplăcut şi sistemul este anevoios. Noi, ca asociaţie, nu putem interveni cu forţa în viaţa unui om. Majoritatea îmi spun că îşi duc crucea, dar eu nu mai suport să aud acest lucru, sunt nişte drepturi care trebuie respectate, violenţa este prevăzută în Codul penal”, a afirmat Simona Voicescu.

Sursa: http://infoalert.ro

Proiect legislativ pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

Mai multi senatori propun ca statul sa faca „de indata”, dupa condamnarea Romanei la CEDO, actiune in despagubiri impotriva magistratilor care, cu rea credinta sau grava neglijenta, au savarsit erorile judiciare.

Propunerea legislativa pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor are ca semnatari mai multi senatori, printre care Ioan Chelaru, Gabriela Cretu, Georgica Severin si Mihai Fifor (PSD), Sebastian Grapa, Octavian Motoc, Tudor Barbu (PNL), Constantin Popa, Octavian Bumbu si Ciprian Rogojan (UNPR), Cristiana Anghel, Eugen Durbaca, Mihai Nita si Ilie Nastase (PC) si Laszlo Attila, Pataki Csaba si Verestoy Attila (UDMR).

Prin initiativa legislativa se prevede ca „dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care partea a uzat de toate caile de atac prevazute de lege impotriva hotararii ce se pretinde a constitui eroare judiciara”.

Potrivit legii in vigoare, dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savarsita in cursul judecarii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.

Initiativa mai propune ca, dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in urma unei hotarari irevocabile, „statul se va indrepta de indata cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii”.

Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor stipuleaza, in prezent, ca, dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile, statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea credinta sau grava ne glijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.

Prin proiect se mai propune ca termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate aceste cazuri sa fie majorat de la un an la zece ani.
Sursa: ziare.com

Noua propunere de modificare a Codului civil

Un proiect legislativ pentru modificarea si completarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, propunand modificarea art. 2324 privind garantia comuna a creditorilor, in sensul exceptarii contractelor bancare de credit ipotecar, a fost depus la Senat.

Astfel, textul propus dispune ca cel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare. Ele servesc drept garantie comuna a creditorilor sai, cu exceptia contractelor bancare de credit ipotecar.

Aceeasi exceptare este propusa si in privinta obligatiei personale a debitorului reglementata de art. 2456, care ar urma sa aiba urmatorul text: „Debitorul ramane obligat personal pentru partea din creanta care nu este acoperita de pretul obtinut din vanzare, cu exceptia contractelor bancare de credit ipotecar.”

Conform expunerii de motive, de regula, titlul in baza caruia se face executarea silita este o hotarare judecatoreasca definitiva, ceea ce face ca procedura executionala sa fie parte a procesului civil. In situatia in care exista o garantie ipotecara, aceasta va fi executata cu prioritate.

La acest moment, legislatia din Romania nu contine dispozitii de favorizare a debitorilor din cadrul creditelor ipotecare, cum ar fi norme privind iertarea de datorie avand in vedere criza economica sau norme de amanare a executarii silite pentru o anumita perioada de timp in care sa i se confere debitorului posibilitatea de a se redresa economic si de a fi in masura sa achite ratele creditului.

Proiectul a fost inregistrat la Senat in data de 25 iunie si este supus procedurii de urgenta.

Sursa: curieruljudiciar.ro