Arhive etichetă: proiect de lege

Proiectul noii Legi a salarizării stabilește indemnizaţii mai mari pentru magistrați

Conform noii Legi a salarizării, personalul din justiţie va avea îndemnizaţii mai mari, scriu jurnaliştii de la profit.ro.

Un judecător sau procuror stagiar își va începe cariera cu o indemnizație lunară de 7.272 de lei, iar, după definitivat, 9.631 lei și să ajungă la 14.301 lei după ce depășește 20 de ani vechime la grad de judecătorie.

Alte majorări se acordă pentru magistrații care ocupă funcții de conducere, scrie profit.ro. Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte au prevăzut un procent de majorare de 2%.

În cazul personalului auxiliar din instanțe și parchete, salariile de bază pornesc de la 2.405 lei pentru un grefier, dacă acesta este debutant cu studii medii, și ajung la 5.171 de lei.

Proiectul noii legi stabilește niveluri noi și pentru salariile de bază de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Directorul general va câștiga 11.725 lei, directorul general-adjunct – 11.084 lei, un director – 10.777 lei, directorul adjunct – 10.478 de lei, un șef de serviciu 9.364 lei, iar un șef de birou – 8.852 lei.

Sursa: Puterea.ro

Cititul dauneaza grav sanatatii?

Un proiect de lege iniţiat de 84 de parlamentari prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru literar, care va ridica dramatic costurile

Polirom: Timbrul este similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice. Cererea de carte va scădea odată cu suprataxarea, iar accesul la cultură va fi şi mai restricţionat
Editorii: „Taxa pe cultură”, instituită în folosul unor asociaţii de creatori va fi suportată de consumatori, în special elevi şi studenţi

Stimulentele gândite şi acordate în ultimii ani în scopul facilitării accesului românilor la educaţie şi cultură, atât prin diminuarea TVA la 9% pentru cărţi şi publicaţii, cât şi prin diferite programe menite să diminueze cât mai mult cu putinţă numărul analfabeţilor şi al celor care, deşi ştiu să citească, nu par să înţeleagă prea mare lucru – după cum arăta un raport al Comisiei Europene care ne plasa pe ultimul loc în Europa, cu mari dificultăţi de citire şi înţelegere – se duc văzând cu ochii pe „apa Sâmbetei”.

Un proiect de lege iniţiat de 84 de parlamentari, adoptat deja de Senat pe 8 decembrie 2014, iar, după prezentarea în Biroul Permanent al Camerei Depu­taţilor din 15 decembrie anul trecut, avizat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pe 3 februarie 2015, prevede instituirea unei „taxe pe cultură” (asemănătoare „taxei pe viciu” impusă tutunului şi alcoolului în scopul descurajării acestui gen de consum) care ar duce la majorarea cu 250% a preţului mediu al cărţilor editate în prezent.

Cu alte cuvinte, iniţiatorii acestui proiect de lege consideră că gradul ridicat al abandonului şcolar (estimat la aproximativ 67.000 de copii în acest an, care s-ar adăuga celor 260.000 care
n-au fost niciodată la şcoală) nu este îngrijorător, cum nu este ruşinos nici faptul că un studiu al Comisiei Europene arată că în România procentul de elevi în vârstă de 15 ani care sunt analfa­beţi funcţional a crescut de la 41,3% la 53,5%, prin comparaţie cu Finlanda, cu doar 4,8% dintre elevii în vârstă de 15 ani care au dificultăţi în a înţelege ce citesc.
Faptul că acest procent plasează România pe ultimul loc din ţările europene la ştiinţa de carte (pe penultimul loc fiind Bulgaria, cu 51,1% de tineri care nu înţeleg ceea ce citesc), nu le dă deloc de gândit legiuitorilor, ci doar editorilor şi asociaţiilor care activează în domeniul cultural…

Preţul mediu al cărţilor va creşte cu 250%

„Îngrijorarea noastră nu priveşte aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creşterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărţilor de beletristică, proiectul prevede o creştere de la 2% din preţul de vânzare al cărţilor la o valoare forfetară de 1 leu. Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este acum de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va creşte de cinci ori. Pentru un preţ mediu al cărţilor editate azi în România – de 20 lei –, creşterea va fi de 250%.
Continuarea articolului AICI

Codul muncii s-ar putea modifica: Concediul medical nu va diminua durata concediului de odihna anual

Propunerea legislativa aflata in discutie a fost respinsa de Senat si apoi a fost transmisa Camerei Deputatilor, unde a primit avize favorabile de la Comisia juridica, cea pentru egalitate de sanse si cea pentru drepturile omului, iar Comisia pentru munca a propus adoptarea proiectului cu anumite amendamente.

Propunerea legislativa a fost inscrisa pe ordinea de zi a sedintelor deputatilor inca din vara, dar acestia n-au apucat inca sa se pronunte asupra ei prin vot decisiv, Camera Deputatilor fiind Camera decizionala in acest caz.

Ce modificari s-ar putea face la Codul muncii

In prezent, potrivit Codului muncii, concediul de odihna „se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic”. Prin proiectul de act normativ se propune eliminarea acestei sintagme. Astfel, dispozitia respectiva va prevede doar ca durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.

De asemenea, in proiect se mentioneaza ca, la stabilirea duratei concediului de odihna, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate sa fie considerate perioade de activitate prestata.

Concret, initiatorii au propus ca durata concediului medical sa nu afecteze durata concediului de odihna.

Daca incapacitatea temporara de munca sau concediul de maternitate vor interveni in timpul concediului de odihna, acesta se va intrerupe si salariatul isi va lua zilele neefectuate dupa iesirea din concediul medical sau de maternitate. Daca acest lucru nu va fi posibil, zilele neefectuate din concediul de odihna vor fi reprogramate.

Totodata, in Codul muncii ar urma sa fie introdusa si precizarea conform careia salariatul va avea dreptul la concediu de odihna chiar si in situatia in care concediul medical se intinde pe durata unui intreg an calendaristic. In aceasta situatie, angajatorul va fi obligat sa acorde concediul de odihna intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care salariatul s-a aflat in concediu medical.

Referitor la salariatii care, din motive justificate, nu-si vor putea lua integral sau partial concediul de odihna la care aveau dreptul intr-un an, angajatorii vor fi obligati sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.

Potrivit prevederilor propuse, se va mai stabili ca absentele nemotivate de la munca siconcediile fara plata vor fi scazute din vechimea in munca. Exceptie vor face concediile fara plata pentru formare profesionala.

Codul muncii, in dezacord cu reglementarile europene

Propunerea legislativa aflata la Camera Deputatilor vine in contextul in care exista o directiva europeana care prevede ca durata concediului de odihna nu este afectata de durata concediului medical, despre care specialistii din cadrul Forumului AvocatNet.ro au precizat in acest articol.

Mai exact, in Forumul AvocatNet.ro a fost deschis recent un subiect referitor la situatia in care concediul medical modifica sau nu numarul zilelor de concediu de odihna la care are dreptul un salariat. In acest sens, avocatul si consultantul Catalin Predut din cadrul casei de avocatura cu acelasi nume a precizat: „In conformitate cu prevederile Directivei 2003/88/CE, durata concediului medical nu reduce durata concediului de odihna cuvenit”. Astfel, perioada in care o persoana se afla in concediu medical este considerata a fi perioada lucrata, care se ia in calcul la stabilirea duratei concediului de odihna.

Informatia a fost confirmata si de consilierul juridic Cornel Vasile, care a amintit de hotararea preliminara pronuntata de Curtea Europeana de Justitie (CJUE) privind interpretarea dispozitiilor art. 7 din Directiva 2003/88/CE. Potrivit specialistului, Curtea a statuat in 2009 ca salariatul nu-si pierde dreptul la concediul de odihna chiar daca s-a aflat in concediu medical un intreg an calendaristic.

Cornel Vasile a amintit pe forum si cu alta ocazie urmatorul aspect: „Angajatorii trebuie sa tina seama de aceste prevederi europene (…) si sa nu diminueze numarul zilelor de concediu de odihna daca salariatul a fost in incapacitate temporara de munca, indiferent de numarul zilelor de concediu medical acordate de medic”.

Potrivit expunerii de motive a propunerii legislative, articolul 7 din Directiva 2003/88/CEstabileste: „statele membre iau masurile necesare pentru ca orice lucrator sa beneficieze de un concediu anual platit de cel putin patru saptamani in conformitate cu conditiile de obtinere si de acordare a concediilor prevazute de legislatiile si practicile nationale”.

In plus, initiatorii proiectului scriu ca, astfel cum a stabilit CJUE in mai multe randuri, statele membre sunt obligate sa interpreteze aceste norme si sa isi organizeze ordinea juridica interna astfel incat absentele de la munca pentru caz de boala sa nu aduca atingere dreptului la o perioada minima de concediu anual platit.

Totodata, de retinut este ca in Constitutia Romaniei se stabileste ca prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriuau prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne.

Salariatii nu pot renunta la concediul de odihna

Potrivit Codului muncii, dreptul la concediul de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor, iar acesta nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Salariatii au dreptul la un concediu de odihna de cel putin 20 de zile lucratoare, iar acesta se efectueaza in fiecare an.

In afara de durata normala, se acorda inca cel putin trei zile in cazul salariatilor care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, in cazul nevazatorilor sau altor persoane cu handicap, precum si in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani.

Efectuarea concediului de odihna in anul urmator este permisa doar in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.

In cazul salariatilor care intr-un an calendaristic nu si-au luat integral concediul de odihna la care aveau dreptul, angajatorii sunt obligati sa le acorde concediu pana la sfarsitul anului urmator.

Tot Codul muncii stabileste ca sarbatorile legale in care nu se lucreaza si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil NU sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa doar la incetarea contractului individual de munca.

Sursa: avocatnet.ro

Proiect de lege privind infiintarea Tinutului Secuiesc

Reprezentantii UDMR se tin de cuvant fata de populatia maghiara din Romania si se pregatesc sa depuna in Parlament un proiect de lege prin care se cere infiintarea Tinutului Secuiesc, regiune care sa cuprinda judetele Mures, Harghita si Covasna. Mai exact, maghiarii viseaza la o mica Ungarie in inima Romaniei.

Legea propusa de UDMR e bine pusa la punct: ea cere pentru Tinutul Secuiesc insemne proprii (drapel, stema, stampila), limba maghiara obligatorie pentru toti cetatenii incepand cu clasa a II-a, control deplin asupra scolilor, angajarilor, bancilor, padurilor, resurselor, liniilor de transport, comunicatiilor, concesionarilor, alimentarii cu energie electrica! Statul roman nu va avea dreptul sa detina nimic din ce apartine zonei, scrie in legea UDMR.

Mai mult, Tinutul Secuiesc va avea dreptul la cel putin doi europarlamentari, din locurile rezervate Romaniei, si locuri in Parlamentul de la Bucuresti. Mai grav e faptul ca in proiect, la articolul 84, scrie ca populatia din zona care nu doreste sa faca parte din Tinutul Secuiesc poate solicita stramutarea intr-un judet limtrof in sase luni de la adoptarea legii.

Mai pe sleau, romanii carora nu le convine situatia nu au decat sa plece! “Acest proiect e dovada ca UDMR lucreaza impotriva statului roman si ca doreste secesiunea etnica. Acest act reprezinta desfiintarea Constitutiei si ruperea a trei judete din teritoriul national, creand un stat-enclava pe criterii etnice!”, crede deputatul PSD Bogdan Diaconu, cel care a facut public documentul.

sursa: juristpedia.ro

Proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice dezbatut de Senatul Romaniei

Indatorati peste masura, o buna parte a romanilor de buna-credinta ar putea apela in viitorul apropiat la umbrela insolventei, proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice aflandu-se in prezent in dezbatere la Senat, procedura fiind menita sa-i scoata din impas intr-o perioada de maximum 5 ani, fara a periclita insa situatia economica a bancilor.

Potrivit proiectului de act normativ, cererea de insolventa poate fi depusa, deopotriva, de catre debitor si de creditori, conditiile fiind insa diferite cu exceptia cuantumului minim al datoriilor. Astfel, in cazul in care debitorul cere instantei de judecata sa accepte cererea sa de deschidere a procedurii de insolventa, va trebui sa dovedeasca faptul ca are datorii catre doi sau mai multi creditori de mai mult decat 30 de zile de la data scadentei, cererea debitorului urmand sa fie insotita de un plan de stingere a datoriilor.

Acest plan de stingere a datoriilor nu trebuie sa depaseasca o perioada de 5 ani, putand contine orice termeni de natura sa duca la o indestulare cat mai adecvata a creantelor, luand in considerare creantele creditorilor, precum si bunurile, veniturile si circumstantele familiale ale debitorului. In cazul in care cererea este depusa de creditor, acesta va trebui sa dovedeasca faptul ca debitorul nu are capacitatea de a-si achita datoriile in momentul scadentei acestora si in cazul in care valoarea totala nominala a creantei creditorului fata de debitorul respectiv depaseste suma de 25.000 lei.

Daca cererea de deschidere a procedurii de insolventa este depusa de creditor, debitorul trebuie sa furnizeze o propunere de plan de stingere a datoriilor in termen de 15 zile de la intocmirea listei preliminare a creantelor de catre administratorul judiciar, in caz contrar dispunandu-se lichidarea bunurilor persoanei fizice.

Creditorii care nu se inscriu la masa credala in timp de 20 de zile de la deschiderea procedurii de insolventa nu-si vor mai primi creantele.

Desi aparent proiectul de lege nu se adreseaza Persoanelor Fizice Autorizate (PFA), in actul normativ exista o exceptie care arata ca instantele pot decide ca actul normativ sa se aplice si in raport cu un debitor care are datorii ce decurg din activitati comerciale desfasurate in nume propriu, ca PFA, in situatia in care creditorii consimt asupra deschiderii procedurii de insolventa sau daca valoarea totala a principalului datoriilor rezultate din astfel de activitati comerciale depaseste suma de 45.000 lei, iar debitorul nu are mai mult de 20 de creditori la momentul solicitarii procedurii de insolventa.

Se va intocmi lista bunurilor de peste 1.000 lei

Instanta poate refuza deschiderea procedurii de insolventa in cazul in care aceasta nu este insotita de toate documentele doveditoare.

Conform dispozitiilor aflate in dezbatere la Senat, solicitarea insolventei va trebui transmisa de catre debitor impreuna cu un raport al bunurilor proprietatea sa si a veniturilor disponibile, incluzand date referitoare la veniturile preconizate a fi obtinute in urmatorii cinci ani si informatii cu privire la veniturile sale din ultimii trei ani, precum si o situatie a datoriilor sale si detalii privind creditorii aferenti. Raportul va include, totodata, o declaratie conform careia continutul acestuia este corect si complet; o lista a bunurilor mobile si imobile cu o valoare individuala care depaseste suma de 1.000 lei, care au fost instrainate de catre debitor in decursul ultimilor patru ani; o declaratie pe propria raspundere in care sa explice motivele pentru care se afla in incapacitate de a-si achita datoriile la termenul scadent; o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor care poate contine orice termeni de natura sa conduca la o indestulare cat mai adecvata a creantelor, luand in considerare creantele creditorilor, precum si bunurile, veniturile si circumstantele familiale ale debitorului. Planul va contine o explicatie cu privire la modalitatea si la masura in care garantiile sau alte drepturi ale creditorilor asupra bunurilor debitorului vor fi afectate de catre acesta.

In plus, la solicitarea debitorului, creditorii ar putea fi obligati sa puna la dispozitia acestuia, pe propria cheltuiala, o declaratie scrisa privind creantele pe care le detin asupra lui, spre a-l ajuta in elaborarea raportului privind bunurile si veniturile sale, se precizeaza in proiectul de act normativ. In special, creditorii vor mentiona cuantumul creantelor cu defalcarea acestora in principal, dobanda si alte costuri aferente.

Sursa: Curierul National

Legea care ii apara pe bancheri de clauzele abuzive ar putea fi retrasa

Proiectul de modificare a Legii clauzelor abuzive, care favoriza bancile, va fi retras, au dat asigurari doi deputati si ANPC, potrivit avocatului Gheorghe Piperea.

„Dezbaterea publica de vineri, organizata la initiativa Asociatiei Parakletos, s-a terminat cu asigurari din partea deputatilor prezenti (Mihai Sturzu si Theodor Nicolescu) si a ANPC ca proiectul de modificare a Legii clauzelor abuzive va fi retras, iar in caz ca retragerea nu va fi eficienta, proiectul fi respins in plenul Camerei Deputatilor”, spune Piperea.

De altfel, cu semnatura primului ministru, Guvernul a emis aviz negativ contra proiectului, adauga avocatul.

„Daca, intr-o forma insidioasa, proiectul va „trece” totusi de Camera Deputatilor, in conditiile acestor declaratii politice publice, atunci ne va fi evident ca este ceva foarte in neregula cu acest proiect”, mai spune avocatul care este si presedintele asociatiei pentru protectia consumatorilor Parakletos.

Un proiect al PSD depus in septembrie 2013 isi propunea sa modifice legea clauzelor abuzive. Proiectul a trecut deja de Senat, cu amendamente depuse de Asociatia Romana a Bancilor (ARB).

Acesta spune ca instantele nu vor mai putea elimina clauzele contractuale care se refera la pretul contractelor – in cazul contractelor bancare, asta inseamna dobanzi si comisioane -, ca actiunile pentru eliminarea clauzelor abuzive vor putea fi initiate doar de catre presedintele ANPC, in timp ce drepturile asociatiilor vor fi limitate drastic.

De asemenea, toti consumatorii care vor sa dea banca in judecata vor trebui sa vina la Bucuresti, la tribunalul specializat. Totodata, conditiile in care o clauza va putea fi declarata abuziva sunt inasprite, fiind necesara analiza cumulativa a mai multor criterii.

Forma actuala a proiectului da indicatii serioase ca a fost croit pentru bancheri.

Proiectul legii salarizării suplimentare a medicilor, criticat pentru că ar fi discriminatoriu

Proiectul legii salarizării suplimentare a medicilor creează discriminare „neproductivă” între angajaţii spitalului, întrucât banii privaţi vor ajunge numai la o anumită categorie de doctori, restul echipei primind aproape nimic, a declarat vicepreşedintele Colegiului Medicilor din România, Gheorghe Borcean.

Vicepreşedintele CMR a argumentat că banii primiţi de la pacienţii trataţi în regim privat vor ajunge, în pondere de 60 la sută, la un singur medic.

„Proiectul prevede că 60 la sută din fondurile rezultate din tratarea pacienţilor în regim privat în cadrul unităţii sunt distribuite medicului curant. Apoi, 30 la sută revine personalului implicat direct în tratarea pacienţilor în acest sistem, iar 10 la sută, unităţii. Altfel spus, anestezistul, medicul de laborator, cel de la serviciul de imagistică, internistul sau mâna a doua – în cazul chiurgului, dar şi asistentele, infirmierele, brancardierul ar trebui să împartă cei 30 la sută”, a mai spus Borcean.

În aceste condiţii, spune vicepreşedintele CMR, ar putea apărea nemulţumiri în rândul angajaţilor, dată fiind discriminarea, care nu va fi deloc productivă pentru activitatea spitalului.
Şi Federaţia Solidaritatea Sanitară din România susţine că ideea salarizării suplimentare a medicilor este compromisă întrucât, prin forma sa, proiectul de act normativ „ascunde” mai curând dorinţa impozitării excesive a veniturilor informale decât construirea unei legi care să crească gradul de satisfacţie al personalului şi al pacienţilor.
„În acest sens, un calcul simplu al rezultatelor aplicării acestui proiect de lege indică faptul că pentru 100 lei plătiţi de un pacient care doreşte să se trateze în regim privat într-un spital public medicul va lua, după impozitare, 33 la sută din tariful aplicat, adică 33 de lei. Alte categorii de personal participante la realizarea serviciului medical primesc 16,5 lei (16,5 la sută)”, arată Federaţia, într-un comunicat de presa.

Proiectul de lege privind salarizarea medicilor se află în dezbatere publică până la 1 septembrie.

Conform proiectului, spitalele publice vor putea organiza clinici sau secţii private, în care medicii să poată lucra după programul de lucru din unitatea de stat.

De la 1 august unele acţiuni în justiţie sunt inadmisibile fără informarea despre mediere

Sedinta de informare obligatorie privind avantajele medierii a fost introdusa prin legea nr. 115/2012 si apoi a devenit o conditie de admisibilitate a acţiunii incepand cu 15 februarie 2013, potrivit OUG 90/2012.

Scopul informarii este ca sa se aduca la cunostinta partilor avantajele, efectele, regulile si limitele medierii adaptat la situatia lor concreta, astfel încât părţile să aleagă în cunoştinţă de cauză dacă apelează la mediere sau justiţie pentru soluţionarea conflictului. Alegerea medierii poate duce la degrevarea instantelor de multe procese prin reducerea numarului de dosare, reducerea cheltuielilor cu justiţia, creşterea calităţii actului de justiţie prin faptul ca judecatorii vor avea mai mult timp pentru studiul dosarelor, legislatiei, pentru dezbateri şi luarea unei hotărâri. Această măsură s-a luat în extremis, pentru că de peste 6 ani campaniile de informare publică privind medierea initiate şi suportate de mediatori nu şi-au atins scopul, apelarea la mediere fiind destul de rară în lipsa unei sancţiuni judiciare. De retinut ca aceasta masura priveste doar informarea despre mediere pentru ca medierea propriu-zisă rămâne voluntară, la alegerea părţilor.

Conform prevederilor legale, pana la data de 1 august, cei care refuzau sa se prezinte la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii puteau fi sanctionati doar cu amenzi potrivit dispozitiilor art.187 alin.1 pct.1 lit. f) din Noul Cod de Procedura Civila, în valoare de la 100 lei la 1000 lei.

Incepand de la 1 august insă, cei care vor sa inceapa un proces sunt obligati sa participe la sedinta de informare, in caz contrar cererea lor de chemare in judecata fiind respinsa.

Un alt act normativ in domeniu, OUG nr. 4/2013, Art. III., prevede ca dispozitiile referitoare la sanctiunea inadmisibilitatii se aplica numai proceselor incepute dupa data de 1 august 2013.

Reclamantul este obligat sa participe la sedinta de informare, in vreme ce paratul este invitat, de catre reclamant, sa o faca, insa pentru el nu exista decat sanctiunea amenzii daca intr-un proces deja in desfasurare, judecatorul i-a recomandat sa participe la o sedinta de informare conform art. 227 Cod Procedura Civila, paratul a acceptat si apoi nu s-a prezentat la informare.

Art. 2. -(1) Daca legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind medierea, inclusiv dupa declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe aceasta cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penala, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Dispoziţiile art. 182 alin. (1) pct. 1 lit. e) din C.pr. civilă rămân aplicabile în mod corespunzator.

După 4 luni de zile de la intrarea în vigoare s-a considerat că această dispoziţie legală dacă nu este corelată cu aplicarea unei sancţiuni procedurale nu va avea efectul scontat şi atunci s-a modificat din nou legea prin O.U.G. 90/ 16.12.2012 publicată în M.Of.R. nr. 878 din 21.12.2012:

„La articolul 2, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) şi (1^2), cu următorul cuprins: “(1^1) Dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Daca una dintre parti refuza in scris participarea la sedinta de informare, nu raspunde invitatiei prevazute la art. 43 alin. (1) ori nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, se intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul instantei.
(1^2) Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop, pentru litigiile în materie prevăzute de art. 60^1 (1) lit. a)-f).”
Sedinta de informare gratuita

Legea nr. 115/2012 stabileste ca sedinta de informare este gratuita: “Pentru activitatea de informare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, indeplinita potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu”.

Legea 214 /28.06.2013 pentru aprobarea OUG nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe publicată în Monitorul Oficial nr. 388 din 28.06.2013, modifică şi Legea 192/2006 la art. 2^1 introducând două noi alineate la art. 2:
“(1^3) Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizată de către judecător, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz în care aceasta se atesta în scris.
(1^4) Serviciile prestate conform dispoziţiilor alin. (1) şi (1^1) sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.”

Informarea se poate realiza in intalniri comune sau individuale, in functie de optiunea partilor si de decizia mediatorului, care va avea in vedere elementele particulare ale conflictului.

Dovada participarii la sedinta de informare
Conform dispozitiilor in vigoare, dovada participarii la sedinta de informare se va face printr-un certificat de informare (vezi aici model) eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Certificatul de informare trebuie semnat de mediator si de partile participante la sedinta de informare, iar eliberarea documentului se va face numai dupa semnarea lui de catre mediator si toate partile conflictului independent de sustinerea informarii in comun sau individual, se precizeaza in ghidul pus la dispozitie de Consiliul de Mediere. Certificatul se elibereaza intr-un numar de exemplare originale egal cu numarul partilor informate plus unul pentru arhiva formei de exercitare a profesiei.

In cazul in care una dintre parti refuza in scris participarea la sedinta de informare ori nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, mediatorul nu va elibera certificatul de informare, ci va intocmi un proces-verbal, care se depune la dosarul instantei.

Dupa aceasta sedinta de informare, urmeaza fie procedura propriu-zisa de mediere (semnarea acordului de mediere intre parti si mediator, urmata de derularea propriu-zisa a procedurii), fie sesizarea instantei de judecata de catre reclamant.

Cine realizeaza informarea?
Prevederile legale stabilesc ca partile au libertatea sa-si aleaga mediatorul, sursa oficiala pentru alegerea mediatorului fiind tabloul mediatorilor autorizati intocmit de Consiliul de Mediere, publicat AICI.

Recent, insa, dispozitiile in domeniu au fost modificate. Mai precis, de la inceputul lunii iulie, sedinta de informare privind medierea poate fi realizata si de judecatori, procurori, consilieri juridici, avocati si notari, desi pana acum doar mediatorul era autorizat sa sustina aceasta procedura.

“Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizata de catre judecator, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz in care aceasta se atesta in scris”, se precizeaza in alin. 1^3 de modificare a art. 2 prin Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea OUG nr. 4/2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 388 din 28 iunie 2013.

Care sunt cazurile în care informarea despre mediere este obligatory înaintea deschiderii unui proces?

ART. 60^1*) (1) În litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluţionare a conflictelor, părţile şi/sau partea interesată, după caz, sunt ţinute să facă dovada că au participat la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în următoarele materii:
a) în domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;
b) în materia dreptului familiei, în situaţiile prevăzute la art. 64;
c) în domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;
d) în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;
e) în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;
f) în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art. 1.013 – 1.024 sau la cea prevăzută la art. 1.025 – 1.032 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
g) în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, după formularea plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima îşi exprimă consimţământul de a participa la şedinţa de informare împreună cu făptuitorul; dacă victima refuză să participe împreună cu făptuitorul, şedinţa de informare se desfăşoară separat.
Art. 60^2 (1) Procedura de informare, incluzând şi formalităţile pentru convocarea părţilor, nu poate depăşi 15 zile calendaristice.

Prevederile art. 2.532 pct. 7 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.
(2) Acceptarea participării sau participarea la şedinţa de informare nu constituie o recunoaştere a dreptului ce ar face obiectul litigiului şi nu întrerupe cursul prescripţiei.
Sursa: http://mediereagalati.wordpress.com

Liviu Dragnea va iniţia un proiect de lege care să permită autorităţilor locale să arboreze steaguri proprii

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat vineri, la Balvanyos, că va iniţia un proiect de lege care să dea posibilitatea autorităţilor locale să adopte şi să-şi poată arbora steaguri proprii alături de însemnele naţionale, deoarece în prezent acest lucru nu este reglementat.
”Voi propune Guvernului ca în foarte scurt timp să adopte un act normativ care să dea fiecărei comunităţi locale posibilitatea să-şi adopte steaguri proprii care să poată fi arborate pe instituţiile administraţiilor locale şi a celor din subordinea lor, lângă drapelul naţional (…) Vreau să adoptăm cât mai repede acest act normativ care să reglementeze un domeniu care în mod inexplicabil a rămas nereglementat”, a spus Liviu Dragnea, la o dezbatere publică pe tema regionalizării, la care au participat peste 200 de persoane, printre care primari, reprezentanţi ai administraţiilor locale, politicieni şi lideri ai societăţii civile din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

Acesta a mai adăugat că, în mod evident, există un sentiment de apartenenţă la o comunitate care se exprimă şi prin acest simbol, prin urmare trebuie acceptat şi reglementat.
Sursa: administratie.ro