Arhive etichetă: procuror

RIL-uri privind Art. 215 și 431 din Noul Cod de Procedură Penală

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunțat, în ședința din 19 ianuarie 2015, cu privire la două noi recursuri în interesul legii cu privire la Legea 135/2010 –  Noul Cod de Procedură Penală.

Decizia 3/2015

Prin Decizia 3/2015, ICCJ a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală stabileşte că:
„Admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare se examinează în cameră de consiliu, fără citarea părţilor, cu participarea procurorului.”

Conținutul art. 431 din Noul Cod de Procedură Penală, astfel cum a fost modificat prin Lege nr. 255/2013 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial 515/2013:

Art. 431 NCPP

Admiterea în principiu

„(1) Instanţa examinează admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, fără citarea părţilor.
(2) Instanţa, constatând că cererea de contestaţie în anulare este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prevăzute la art. 426 şi că în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestaţia şi dispune citarea părţilor interesate.”

Decizia 4/20150

Prin Decizia 4/2015, ICCJ a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 215 alin. (8) din Codul de procedură penală stabileşte că:
„În cursul urmăririi penale, competenţa de a dispune impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial revine procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.”

Conținutul art. 215 din Noul Cod de Procedură Penală, astfel cum a fost modificat prin Lege nr. 255/2013 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial 515/2013:

Art. 215 NCPP
Conţinutul controlului judiciar
„(1) Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
(2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;
b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;
c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
d) să nu revină în locuinţa familiei, să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;
e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;
f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;
g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;
h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;
i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;
j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;
k) să nu emită cecuri.
(3) În cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia şi i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
(4) Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condiţiile legii.
(5) Dacă, în cadrul obligaţiei prevăzute la alin. (2) lit. a), s-a impus inculpatului interdicţia de a părăsi ţara sau o anumită localitate, câte o copie a ordonanţei procurorului ori, după caz, a încheierii se comunică, în ziua emiterii ordonanţei sau a pronunţării încheierii, inculpatului, unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte, precum şi celei în a cărei circumscripţie are interdicţia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, Poliţiei de Frontieră Române şi Inspectoratului General pentru Imigrări, în situaţia celui care nu este cetăţean român, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligaţiei care îi revine. Organele în drept dispun darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.
(6) Instituţia, organul sau autoritatea prevăzute la alin. (4) verifică periodic respectarea obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii.
(7) În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.
(8) În cursul urmăririi penale, procurorul care a luat măsura poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanţă, impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, după audierea inculpatului.
(9) Dispoziţiile alin. (8) se aplică în mod corespunzător şi în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecăţii, când judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată dispune, prin încheiere, la cererea motivată a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu, după audierea inculpatului.
(10) Abrogat.
(11) Abrogat.
(12) Abrogat.
(13) Abrogat.
(14) Abrogat.
(15) Abrogat.”

Considerentele celor două decizii nu sunt redactate la această dată. După ce ICCJ va redacta motivarea deciziilor, acestea vor fi trimise spre publicare Monitorului Oficial al Românie

Sursa: legeaz.net

CCR a constatat neconstitutionalitatea unui articol din Codul de procedura penala

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis marti ca art. 341 alin. (5) din Codul de procedura penala este neconstitutional.

Potrivit unui comunicat al CCR, cu unanimitate de voturi, judecatorii constitutionali au admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 341 alin. (5) din Codul de procedura penala si au constatat ca solutia legislativa potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii “fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor” este neconstitutionala.

Art. 341 se refera la solutionarea de catre judecatorul de camera preliminara a plangerilor impotriva masurilor si actelor de urmarire penala. Alin. (5) stipuleaza: “Judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor”.

Practic, prin decizia CCR, solutionarea plangerilor de acest tip se va face de acum inainte cu participarea partilor.

Sursa: Agerpres

DIICOT organizează la începutul lunii iunie interviuri pentru douăsprezece posturi de procuror

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a dat un comunicat prin care a transmis că va organiza în zilele de 3 și 4 iunie 2014 interviuri în vederea ocupării a douăsprezece posturi de procuror, în conformitate cu art. 75 alin (4) și (5) din Legea 304/2004. Cererile de înscriere ce urmează a fi depuse până la data de 26 mai 2014 trebuie să fie însoțite de un referat de apreciere în legătură cu activitatea profesionala, un curriculum vitae, precum și de o mapă conținând lucrări reprezentative.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a comunicat organizarea la începutul lunii iunie, respectiv zilele de 3 și 4, de interviuri pentru ocuparea a douăsprezece posturi vacante de procuror. Șase dintre posturile vacante există în cadrul Structurii centrale, iar restul sunt la Structurile și Birourile teritoriale din București, Pitești, Brașov, Maramureș, Bistrița-Năsăud și Timișoara.

Cererile de înscriere la interviu trebuie adresate procurorului șef al DIICOT și vor conține: nume, prenume, unitatea în cadrul căreia candidatul își desfășoară activitatea, vechimea în funcția de procuror, mențiunea conform căreia acesta nu a fost sancționat disciplinar în ultimii trei ani, calificativul “foarte bine” obținut la ultima evaluare, precum și opțiunile candidatului în funcție de posturile oferite.

Cererile urmează a fi înaintate până în ziua de 26 mai 2014 la Biroul de resurse umane, studii și perfecționare profesională, și trebuie să fie însoțite de un referat ce cuprinde note privitoare la activitatea profesională și la conduita procurorului, un CV, precum și o mapă alcătuită din lucrări considerate a fi reprezentative pentru activitatea desfășurată până în prezent.

Interviurile se vor desfășura cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 75 alin (4), (6) și (7) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările i completările ulterioare. Locația va fi sediul Structurii centrale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Tematica a fost publicată pe site-ul DIICOT.

sursa:www.eurojust.ro

Dispozitii din Statutul judecatorilor si procurorilor declarate neconstitutionale

In Monitorul Oficial nr. 351 din 13 mai 2014 a fost publicata Decizia nr. 176/2014 a Curtii Constitutionale referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Autorul exceptiei, dl. Victor Vaduva, intr-un dosarul al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal, sustine ca textul criticat este neconstitutional, intrucat face posibila promovarea in functii de conducere, in conditii mai facile, a magistratilor fosti avocati, fata de magistratii care au avut alte profesii dintre cele prevazute de dispozitiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 inainte de a accede in magistratura. In continuare face referire la Decizia nr. 785/2009 a Curtii Constitutionale, considerand ca argumentele ce au dus la admiterea exceptiei in acea speta se aplica mutatis mutandis si spetei actuale.

Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal, fundamentandu-si opinia pe motivele retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 785/2009, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata. Dispozitiile criticate constituie o incalcare a principiului egalitatii si nediscriminarii, prin instituirea unui tratament diferentiat unor cazuri egale, in lipsa unei justificari obiective si rezonabile, si contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Dispozitiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 au urmatorul continut: “La calcularea vechimii prevazute la alin. (1) se ia in considerare si perioada in care judecatorul sau procurorul a fost avocat.”

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca atat autorul acesteia, cat si ICCJ isi fundamenteaza opiniile, in sensul neconstitutionalitatii dispozitiilor criticate, pe motivele retinute de instanta de contencios constitutional in Decizia nr. 785/2009, publicata in Monitorul Oficial nr. 404 din 15 iunie 2009, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Curtea remarca ca dispozitiile art. 44 din Legea nr. 303/2004 reglementeaza conditiile de participare la concursul de promovare la instantele sau parchetele imediat superioare, stabilind vechimea necesara in functia de judecator sau procuror pe care candidatul trebuie sa o aiba pentru a putea participa la concurs.

Totodata, in ceea ce priveste dispozitiile art. 50 din Legea nr. 303/2004, criticate in cauza de fata, Curtea retine ca acestea reglementeaza conditiile pentru numirea in functii de conducere, stabilind vechimea necesara in functia de judecator sau procuror pe care candidatul trebuie sa o aiba pentru a putea fi numit.

Curtea observa ca pentru ambele situatii se prevede ca la calculul vechimii necesare se ia in considerare si perioada in care judecatorul sau procurorul a fost avocat, textul de referinta in ceea ce priveste concursul de promovare la instantele sau parchetele imediat superioare – art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 – fiind declarat neconstitutional.

Curtea constata ca cele doua situatii sunt similare, considerentele retinute de Curtea Constitutionala in decizia anterior mentionata aplicandu-se mutatis mutandis si in cauza de fata.

Ca atare, Curtea Constitutionala admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor sunt neconstitutionale.
Sursa: curieruljudiciar.ro

Candidatii pentru functia de judecator la instanta suprema incep interviurile in fata membrilor CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii, marti 13 mai 2014, numele candidatilor la examenul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, organizat in perioada 6 ianuarie-6 iunie 2014, care urmeaza sa sustina proba interviului in fata membrilor CSM, printre care si sefa instantei supreme Livia Stanciu (foto). Este vorba despre 5 judecatori care aspira la singurul loc vacant la Sectia a I-a civila a ICCJ, respectiv, 7 judecatori pentru cele 2 posturi disponibile la Sectia de contencios administrativ si fiscal a instantei supreme, programati la interviu in ziua de joi, 15 mai 2014. Dintre acestia, jumatate sunt judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti: Doina Anghel, Antonela Bratuianu si Georgeta Stegaru – pentru locul vacant la Sectia a I-a civila a ICCJ, respectiv, Iuliana Maiereanu, Veronica Nastasie si Horatiu Patrascu – aflati in cursa pentru 2 posturi disponibile la Sectia de contencios administrativ si fiscal a instantei supreme. Audierea magistratilor care vizeaza ocuparea unuia dintre cele 5 locuri vacante la Sectia penala a ICCJ este programata o zi mai tarziu, vineri 16 mai 2014. Si la Sectia penala, aproape jumatate din candidati provin de la Curtea de Apel Bucuresti.

Daca anul trecut au fost scoase la concurs 29 de posturi de judecator suprem, in acest an, la examenul de promovare sunt disponibile doar 8 posturi (5 la Sectia penala, 2 la Sectia de contencios administrativ si fiscal si 1 la Sectia a I-a civila).

Prezentam numele candidatilor si orarul interviurilor de joi, 15 mai 2014
Sectia I civila a ICCJ – 5 candidati/ 1 loc
Doina Anghel (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 9:00
Antonela-Catalina Bratuianu (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 9:30
Marian Lungu (Curtea de Apel Craiova) – ora 10:00
Georgeta Stegaru (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 10:30
Nicoleta Tandareanu (Curtea de Apel Craiova) – ora 11:00
Sectia de contencios administrativ si fiscal a ICCJ – 7 candidati/ 2 locuri
Maria Bacau (Curtea de Apel Timisoara) – ora 12:00
Ecaterina Grigore (Curtea de Apel Constanta) – ora 12:30
Marius Ionel Ionescu (Curtea de Apel Timisoara) – ora 13:00
Iuliana Maiereanu (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 13:30
Veronica Nastasie (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 14:00
Horatiu Patrascu (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 14:30
Aurelia-Ileana Schnepf (Curtea de Apel Timisoara) – ora 15:00

Judecatoarea Gabriela Mariana Carneluti, de la Curtea de Apel Craiova, candidata pentru Sectia de contencios administrativ si fiscal a ICCJ, s-a retras.
Pentru cele 5 posturi de judecator la Sectia penala a ICCJ, au ramas in cursa 8 judecatori si procurorul Adrian Dicu, de la PICCJ

In ceea ce priveste magistratii care vor sustine interviul pentru accederea in functia de judecator la Sectia penala a ICCJ, unde au fost scoase la concurs 5 posturi, au ramas in concurs 8 judecatori si 1 procuror. Dintre cei 12 candidati admisi initial la examenul pentru ocuparea functiei de judecator la Sectia penala a ICCJ, nu vor mai sustine proba interviului judecatorii Elena-Iulia Ciobanu, de la Curtea de Apel Iasi, si Viorel-Adrian Podar, de la CAB, precum si procuroarea Elisabeta Ponea, de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova. Dintre acestia trei, unul s-a retas, iar doi au fost declarati „respins”.
Iata numele celor 9 candidati care vor fi intervievati, vineri 16 mai 2014, de membrii CSM:

Anca Alexandrescu (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 9:00

Corina Ciobanu (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 9:30

Iuliana-Marilena Ciolca (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 10:00

Lucian Constantin Craciunoiu (CA Ploiesti) – ora 10:30

Adrian Dicu (procuror, PICCJ) – ora 11:00

Floarea Grosu (CA Targu Mures, in prezent inspector judiciar la IJ a CSM) – ora 11:30

Gheorghe Aurel Ilie (CA Craiova) – ora 12:00

Lia Savonea (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 12:30

Florentin Teisanu (CA Ploiesti) – ora 13:00

Calendarul concursului de promovare in functia de judecator la ICCJ, ulterior sustinerii interviurilor

19 mai 2014 – publicarea rezultatelor obtinute la interviu
21 mai 2014 – publicarea numelor candidatilor admisi dupa primele doua probe de concurs
25 mai 2014 – sustinerea probei scrise
2 iunie 2014 – publicarea rezultatelor obtinute la proba scrisa
6 iunie 2014 – publicarea rezultatelor finale ale concursului

Sursa: luju.ro

Traian Basescu: Casele mari de avocatura incep sa detina un monopol in zona comerciala

Casele mari de avocatura devin din ce in ce mai influente in spatiul justitiei si incep sa detina un monopol, in special in ceea ce priveste zona comerciala, a precizat, vineri, presedintele Traian Basescu, in mesajul transmis cu ocazia participarii sale la Congresul Avocatilor 2014.

Cunoastem cu totii avocati sau case de avocatura de prestigiu. Casele mari de avocatura sunt insa mult prea influente in spatiul justitiei in raport cu avocatii individuali. Este clar ca, in mod deosebit in zona comerciala, casele mari de avocatura incep sa detina un monopol. Nu stiu daca acest lucru e bun sau e rau. E un semn de intrebare pe care mi-l pun in legatura cu asta. Casele mari de avocatura trebuie sa existe in mod categoric. Pe de alta parte, trebuie sa ne intrebam pana unde poate supravietui avocatul dintr-o casa mica de avocatura. El poate fi un avocat valoros, dar care nu s-a incadrat intr-o astfel de casa, care, intre timp, si-a croit prestigiu si autoritate pe piata si a devenit un jucator aproape de neinfruntat in aceasta competitie. De aceea, poate, o reglementare interna care sa dea sanse egale tuturor ar fi o solutie”, a spus Traian Basescu.

In discursul sau, presedintele a mentionat si relatia avocat-client, pe care o considera partea cea mai dificila a actului de justitie, avocatul aflandu-se, in opinia sa, intr-un dualism continuu, intre loialitatea fata de client si respectul fata de lege. In acelasi timp, Traian Basescu a mai spus ca rolul avocatilor care asista persoane ce au savarsit fapte penale nu este acela de a-i scuti pe acestia de pedeapsa, ci de a incerca sa obtina pentru ei pedeapsa cea mai mica.

Am incercat, de multe ori, pentru ca eu insumi am fost asistat de avocati in procesele pe care le-am avut, sa inteleg care este relatia avocat-client. Va marturisesc ca aceasta relatie mi se pare partea cea mai dificila a actului de justitie. Judecatorul e regele care sta cu Codul penal in mana, procurorul este acuzatorul public, in timp ce avocatul se afla intr-un dualism continuu, intre loialitatea fata de client si respectul fata de lege. Cred ca este cel mai spectaculos “conflict” din justitie si, in acelasi timp, este tipul de “conflict” care necesita cea mai multa intelepciune. Multi cred ca datoria avocatului este te scape de pedeapsa, cand tu esti infractor. Ca beneficiar al serviciilor unui avocat, nu poti sa-i ceri acestuia, pentru fapte pe care le-ai savarsit, decat obtinerea unei pedepse cat mai mici. Nu poti sa-i ceri avocatului sa te faca Alba-ca-Zapada cand tu esti infractor. Relatia avocat-client se asaza, probabil, intre minimul si maximul pedepsei si nu al scutirii totale de pedeapsa. Si asta pentru ca avocatul este si el insusi, la fel ca judecatorul sau ca procurorul, un slujitor al legii. Si deasupra legii nu poate functiona nimic in justitie”, a aratat presedintele Romaniei.

Traian Basescu si-a manifestat, totodata, admiratia fata de capacitatea avocatilor de a face fata acestei situatii generate de caracterul dualist al profesiei lor. “Va invidiez si, in acelasi timp, va apreciez pentru acest mod de a lucra intre lege si loialitatea fata de client. Acest lucru reprezinta, in opinia mea, un varf de intelepciune, deontologie si profesionalism”, a declarat presedintele.

Sursa: legalmarketing.ro

Legea care ii apara pe bancheri de clauzele abuzive ar putea fi retrasa

Proiectul de modificare a Legii clauzelor abuzive, care favoriza bancile, va fi retras, au dat asigurari doi deputati si ANPC, potrivit avocatului Gheorghe Piperea.

„Dezbaterea publica de vineri, organizata la initiativa Asociatiei Parakletos, s-a terminat cu asigurari din partea deputatilor prezenti (Mihai Sturzu si Theodor Nicolescu) si a ANPC ca proiectul de modificare a Legii clauzelor abuzive va fi retras, iar in caz ca retragerea nu va fi eficienta, proiectul fi respins in plenul Camerei Deputatilor”, spune Piperea.

De altfel, cu semnatura primului ministru, Guvernul a emis aviz negativ contra proiectului, adauga avocatul.

„Daca, intr-o forma insidioasa, proiectul va „trece” totusi de Camera Deputatilor, in conditiile acestor declaratii politice publice, atunci ne va fi evident ca este ceva foarte in neregula cu acest proiect”, mai spune avocatul care este si presedintele asociatiei pentru protectia consumatorilor Parakletos.

Un proiect al PSD depus in septembrie 2013 isi propunea sa modifice legea clauzelor abuzive. Proiectul a trecut deja de Senat, cu amendamente depuse de Asociatia Romana a Bancilor (ARB).

Acesta spune ca instantele nu vor mai putea elimina clauzele contractuale care se refera la pretul contractelor – in cazul contractelor bancare, asta inseamna dobanzi si comisioane -, ca actiunile pentru eliminarea clauzelor abuzive vor putea fi initiate doar de catre presedintele ANPC, in timp ce drepturile asociatiilor vor fi limitate drastic.

De asemenea, toti consumatorii care vor sa dea banca in judecata vor trebui sa vina la Bucuresti, la tribunalul specializat. Totodata, conditiile in care o clauza va putea fi declarata abuziva sunt inasprite, fiind necesara analiza cumulativa a mai multor criterii.

Forma actuala a proiectului da indicatii serioase ca a fost croit pentru bancheri.

Noi reguli de joc in litigiile de munca

Intrarea în vigoare a noului Cod de Procedura Civilă aduce modificări şi la nivelul jurisdicției muncii. Totodată, modificările succesive aduse Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator au generat și ele o nouă serie de întrebări cu privire la modul de derulare a litigiilor de muncă, scrie HR Manager.

In lipsa unor dispozitii speciale in Codul muncii si in Legea dialogului social, litigiile de munca vor urma orientarea generala introdusa de noul Cod de Procedura Civila, care mizeaza, in principal, pe solutionarea amiabila, precum si pe accelerarea ritmului de judecare a cauzelor.

Informarea cu privire la avantajele medierii
Un prim element de noutate introdus de actuala reglementare consta in participarea obligatorie a partilor la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii. Aceasta informare nu trebuie confundata cu medierea propriu-zisa, pentru care partile pot opta in mod liber. In cazul litigiilor de munca izvorate din incheierea, executarea si incetarea contractelor individuale de munca, Legea medierii prevede expres ca partile sa faca dovada ca au participat la sedinta de informare.
Efectuarea acestei proceduri de informare poate fi realizata de catre judecator, procuror (in cauzele cu implicatii penale), consilier juridic, avocat, notar, caz in care aceasta se atesta in scris, serviciile prestate in acest sens fiind gratuite.

Daca in prezent exista discutii cu privire la sanctionarea nerespectarii obligatiei de participare la sedinta de informare, situatia va deveni cat se poate de clara incepand cu 1 august 2013: Legea medierii stabileste ca instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire a acestei obligatii de catre reclamant. Totodata, noul Cod de Procedura Civila prevede ca instanta poate sanctiona cu amenda judiciara refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare, in situatiile in care a acceptat.

Accelerarea ritmului de solutionare
Un alt element de noutate este legat de modul de desfasurare a procedurii de judecata in fata instantei, noile dispozitii fiind menite sa accelereze ritmul de solutionare a procesului.
Astfel, spre deosebire de vechea reglementare, sunt prevazute noi proceduri, dar si termene precise pentru fixarea primului termen de judecata, acesta urmand a fi stabilit abia dupa ce la dosarul cauzei se regasesc atat cererea de chemare in judecata, intampinarea si raspunsul la intampinare, cat si probele ce urmeaza a fi folosite de parti.

Sursa: hrmanageronline.ro

Admitere în magistratura – grile si bareme

Institutul National al Magistraturii a dat publicitatii duminica, 25 august 2013, grilele cu subiectele date candidatilor la concursul de admitre la Magistratura (25 iunie – 2 octombrie 2013)

Grila 1

Grila 2

Grila 3

Grila 4

Barem grilele 1-4

Concursul de admitere în magistratură se organizează pentru ocuparea unui număr de 70 de posturi de judecător la judecătorii.

Pentru acest concurs s-au înscris 1258 de candidaţi.

La data de 25 august 2013 s-a desfăşurat proba eliminatorie tip grilă de verificare a cunoştinţelor juridice din cadrul primei etape a concursului la care au participat 1144 de  candidaţi.

A doua probă din cadrul primei etape, constând în testul grilă de verificare a raţionamentului logic, va avea loc la data de 8 septembrie 2013.

Concursul de admitere în magistratură este organizat conform dispoziţiilor art. 33 alin. 1 din Legea nr 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, adoptat prin HCSM nr.279/2012, modificată. La acest concurs participă persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.14 alin. 2 din Legea nr. 303/2204 cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, în funcţiile prevăzute de lege.