Arhive etichetă: munca

Avocat CJUE: Cetațenii UE care merg să lucreze în alte state membre pot pierde anumite prestații sociale

În opinia avocatului general Melchior Wathelet, cetățenii Uniunii care se deplasează într-un stat membru a cărui cetățenie nu o au pentru a căuta un loc de muncă pot fi excluși de la beneficiul anumitor prestații sociale. Acesta este concluzia avocatului în în cauza C-67/14 Jobcenter Berlin Neukölln/Nazifa, Sonita, Valentina și Valentino Alimanovic

Totuși, atunci când persoana în cauză a desfășurat deja o activitate salariată, nu i se poate refuza acordarea unor astfel de prestații în mod automat, fără o examinare individuală, se precizează în concluzii.

În Hotărârea Dano, Curtea de Justiție a statuat recent că statele membre pot exclude de la beneficiul prestațiilor de asistență socială cetățenii Uniunii care intră pe teritoriul lor fără intenția de a găsi un loc de muncă. Această cauză a vizat prestațiile germane ale asigurării de bază („Grundsicherung”), care urmăresc în special să asigure subzistența beneficiarilor.

În prezenta cauză, Curtea este chemată să se pronunțe asupra problemei dacă astfel de prestații pot fi de asemenea refuzate unui cetățean al Uniunii care este în căutarea unui loc de muncă după ce a fost deja încadrat în muncă pe o anumită perioadă în statul membru gazdă.

Doamna Nazifa Alimanovic și cei trei copii ai săi, Sonita, Valentina și Valentino, au toți cetățenia suedeză. Cei trei copii sunt născuți în Germania în 1994, în 1998 și, respectiv, în 1999. După ce au locuit în străinătate familia a revenit în Germania în iunie 2010. Între această dată și luna mai 2011, adică timp de mai puțin de un an, doamna Alimanovic și fiica sa cea mare, Sonita, au fost active în Germania în posturi de scurtă durată sau ocazionale. De la acel moment, cele două femei nu au mai desfășurat o activitate profesională. De la 1 decembrie 2011 și până la data de 31 mai 2012, ele au primit alocații de subzistență pentru beneficiarii apți de muncă („Arbeitslosengeld II”), iar Valentina și Valentino au beneficiat de alocații sociale pentru beneficiarii inapți de muncă. Ulterior, autoritatea germană competentă, Jobcenter Berlin Neukölln, a încetat să plătească aceste alocații apreciind că, în calitate de solicitanți de muncă străini, doamna Alimanovic și fiica sa cea mare, Sonita, dar și, pe cale de consecință, Valentina și Valentino, erau excluși de la beneficiul alocațiilor în discuție. Astfel, potrivit legiuitorului german, străinii (și membrii familiilor acestora) al căror drept de ședere este justificat numai de căutarea unui loc de muncă nu pot pretinde astfel de prestații. Sesizat cu acest litigiu, Bundessozialgericht (Curtea Federală de Contencios Social, Germania) solicită Curții să stabilească dacă această excludere este compatibilă cu dreptul Uniunii.

În concluziile sale din 26 martie, avocatul general Melchior Wathelet pleacă de la ipoteza potrivit căreia prestațiile în discuție în prezenta cauză, la fel ca în cauza Dano, privesc (cel puțin în mod preponderent) să asigure mijloacele de existență necesare pentru a duce o viață conformă cu demnitatea umană, iar nu (sau, atunci, doar cu titlu subsidiar) să faciliteze accesul pe piața muncii. Rezultă că aceste prestații trebuie calificate drept prestații de asistență socială în sensul directivei „cetățeanul Uniunii”.

Amintind că discriminarea unui cetățean al Uniunii pe motiv de cetățenie sau naționalitate este interzisă, directiva prevede o derogare de la acest principiu în ceea ce privește prestațiile de asistență socială. Astfel, potrivit directivei, un stat membru nu este obligat să acorde dreptul la prestații de asistență socială în timpul primelor trei luni de ședere sau, după caz, în timpul perioadei mai lungi de căutare a unui loc de muncă, pentru cetățenii Uniunii care au intrat pe teritoriul său în acest scop.

Potrivit avocatului general, această excepție trebuie interpretată în mod strict și limitările care decurg din aceasta trebuie să fie legitime. Domnul Wathelet propune așadar să se distingă trei ipoteze.

În primul rând, un resortisant al unui stat membru care intră pe teritoriul unui alt stat membru unde locuiește (de mai puțin de trei luni sau de mai mult de trei luni) fără a urmări obiectivul de a căuta un loc de muncă poate fi în mod legitim, astfel cum a statuat Curtea în Hotărârea Dano, exclus de la beneficiul prestațiilor de asistență socială, pentru a se menține echilibrul financiar al sistemului național de securitate socială.

În al doilea rând, o astfel de excludere este de asemenea legitimă, din aceleași motive, în ceea ce privește un resortisant al unui stat membru care intră pe teritoriul unui alt stat membru pentru a căuta un loc de muncă.

În schimb, referitor, în al treilea rând, la un resortisant al unui stat membru care locuiește de mai mult de trei luni pe teritoriul unui alt stat membru unde a desfășurat o activitate salariată, avocatul general apreciază că prestațiile în discuție nu îi pot fi refuzate în mod automat.

Este adevărat că un cetățean al Uniunii care a desfășurat pe teritoriul național o activitate profesională timp de mai puțin de un an poate, conform dreptului Uniunii, să își piardă calitatea de lucrător după șase luni de șomaj (în cazul doamnei Alimanovic și a fiicei sale Sonita, acest lucru sa întâmplat în luna decembrie 2011).

Cu toate acestea, este contrar principiului egalității ca un cetățean al Uniunii să fie exclus în mod automat de la beneficiul prestațiilor de asistență socială, precum cele în cauză, după o perioadă de șomaj involuntar de șase luni ulterioară unei activități profesionale de mai puțin de un an fără a permite acestui cetățean să demonstreze existența unei legături reale cu statul membru gazdă.

În această privință, pe lângă elementele care reies din contextul familial (precum școlarizarea copiilor), căutarea unui loc de muncă în mod efectiv și real, pe o perioadă rezonabilă, este un element care poate dovedi existența unei astfel de legături cu statul membru gazdă. Desfășurarea unei activități salariate în trecut sau chiar faptul de a fi găsit un nou loc de muncă ulterior introducerii cererii de acordare a unor prestații sociale ar trebui să fie de asemenea luate în considerare în acest sens.

Dincolo de întrebările adresate de Bundessozialgericht, domnul Wathelet subliniază că, dacă se dovedește că copiii Valentina și Valentino Alimanovic urmează în mod regulat o formă de școlarizare în cadrul unei instituții situate în Germania (ceea ce revine Bundessozialgericht să verifice), ei au – la fel ca mama lor, doamna Alimanovic – un drept de ședere pe teritoriul german în temeiul dreptului Uniunii. Astfel, copiii unui resortisant al unui stat membru care este sau a fost încadrat în muncă în statul membru gazdă și părintele care le asigură în fapt îngrijirea se pot prevala, în acest din urmă stat, de un drept de ședere pentru simplul fapt că dreptul Uniunii6 conferă acestor copii un drept de acces la instruire. Acest drept de ședere nu depinde de condițiile definite în directiva „cetățeanul Uniunii” (printre care figurează mai ales resursele suficiente și asigurarea medicală completă). În aceste condiții, excluderea de la beneficiul prestațiilor de asistență socială prevăzută de legislația germană nu ar fi aplicabilă situației doamnei Alimanovic și nici situației celor doi copii mai mici ai acesteia, întrucât nu privește decât persoanele „al căror drept de ședere este justificat numai de căutarea unui loc de muncă și membrii familiilor acestora”.
Sursa: costelgilca.ro

Ministrul Muncii: Guvernul si-a propus ca in 2015 sa revizuiasca Legea salarizarii unitare

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a precizat, luni, la Adunarea generală a Asociaţiei Comunelor din România, că Guvernul şi-a propus ca în 2015 să revizuiască Legea 284/2010 privind salarizarea unitară, astfel încât aceasta să fie aplicabilă din 2016.

Ne-am propus ca în anul acesta să revizuim Legea salarizării unitare. Ce pot să vă spun este că acum două săptămâni, la nivelul Guvernului, s-a creat un grup de lucru, care a fost aprobat prin memorandum, grup format din reprezentanţi ai ministerelor Dezvoltării şi Administraţiei, Finanţelor şi Muncii, astfel încât, în momentul în care scoatem o viziune clară în ceea ce priveşte modalitatea de salarizare a administraţiei publice, să intrăm în dezbatere cu dumneavoastră, cu Asociaţia oraşelor, a minicipiilor,dar şi cu celeleate sectoare bugetare – educaţie, sănătate”, a spus Rovana Plumb

Ea a spus că Guvernul va ţine cont de propunerile în acest sens înaintate de primari.

Vom ţine cont de propunerile dumneavoastră, am deja o propunere pe modalitatea de salarizare a administraţiei publice locale şi vom continua dialogul astfel încât, începând cu 2016, să putem să punem în aplicare o nouă viziune în ceea ce priveşte salarizarea sectorului bugetar în România. Ne-am propus ca obiectiv ca până la sfârşitul lui 2015 să venim în faţa României şi a românilor cu o vizuune foarte clară în ce priveşte modalitatea de salariare. Ştim care sunt problemele, ştim cât de mici sunt salariile”, a mai spus Rovana Plumb.

Sursa: mediafax.ro

O noua modificare a Codului muncii

In M.Of. nr. 52 din data de 22 ianuarie 2015 a fost publicata Legea nr. 12/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (denumita in continuare „Codul muncii”).

Modificarile aduse Codului muncii vizeaza, in principal:

  • modul de stabilire a vechimii in munca;
  • incetarea de drept a contractului individual de munca;
  • stabilirea salariului primit de catre salariatul temporar;
  • concediul de odihna anual.

MODUL DE STABILIRE A VECHIMII IN MUNCA

Noua reglementare prevede ca absentele nemotivate si concediile fara plata se vor scadea din vechimea in munca. Cu titlu de exceptie, concediile pentru formare profesionala fara plata nu vor fi scazute din vechimea in munca.

INCETAREA DE DREPT A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

Unul dintre cazurile de incetare de drept a contractului individual de munca existent a suferit modificari. Astfel, contractul individual de muncă existent încetează de drept:

  • la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare;
  • la data comunicării deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare;
  • la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II.

STABILIREA SALARIULUI PRIMIT DE CATRE SALARIATUL TEMPORAR

Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu va putea fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar. In masura in care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luandu-se in considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munca si care presteaza aceeasi munca sau una similara, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul utilizatorului.

CONCEDIUL DE ODIHNA ANUAL

Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile. La stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se considera perioade de activitate prestata.

Mai mult, in cazul in care una dintre situatiile descrise mai sus a survenit in timpul efectuarii concediului de odihna anual, acesta din urma se va intrerupe, urmand ca salariatul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa ce imprejurarea care a determinat intreruperea concediului de odihna anual inceteaza. Atunci cand cea din urma ipoteza nu este posibila, zilele neefectuate urmeaza sa fie reprogramate.

Salariatul va avea dreptul la concediu de odihna anual si in situatia in care incapacitatea temporara de munca se mentine, in conditiile legii, pe intreaga perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat sa acorde concediul de odihna anual intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care acesta s-a aflat in concediu medical.

Concediul de odihna se va efectua in fiecare an. In situatia in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual. In ceea ce priveste concediul de odihna neefectuat, acesta va putea fi compensat in bani numai in cazul incetarii contractului individual de munca. Aceste dispozitii se aplica si functionarilor publici, precum si personalului contractual din sectorul bugetar.

Sursa: vasslawyers.eu

Indemnizatia de somaj 2015

Indemnizatia de somaj este o compensatie partiala a veniturilor unei persoane asigurate, ca urmare a pierderii locului de munca, sau a veniturilor absolventilor din invatamant care nu s-au putut angaja. Aceasta este acordata in baza prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.

Conform actului normativ, persoanele care pot beneficia de ajutorul de somaj sunt:

cele carora le-au incetat raporturile de munca/serviciu din motive ce nu le pot fi reprosate;
cele care au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta (ISR), care in prezent este de 500 de lei;
cele care au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care ulterior au redobandit capacitatea de munca si n-au reusit sa se incadreze in munca;
cele carora le-au incetat raporturile de munca/serviciu, din motive ce nu le pot fi reprosate, in perioada in care acestea erau suspendate;
cele in cazul carora reintegrarea in munca (prin hotarare judecatoreasca definitiva) nu mai este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;
absolventii institutiilor de invatamant (care au cel putin 16 ani) care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire n-au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;
absolventii scolilor speciale pentru persoane cu handicap (care au cel putin 16 ani) care n-au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale.
De asemenea, mai pot sa obtina indemnizatia de somaj cei carora le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator – din motive ce nu le pot fi reprosate –, cei carora le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti/alesi si cei carora le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv in baza unui raport juridic pentru care s-a datorat contributia de asigurari pentru somaj.

Ajutorul de somaj se poate obtine dupa efectuarea unui stagiu de cotizare de cel putin 12 luni

Pentru a primi indemnizatia de somaj, nu este de ajuns ca o persoana sa se afle in una dintre situatiile expuse mai sus.

Concret, somerii trebuie sa indeplineasca si anumite conditii cumulative, dupa cum urmeaza:

sa aiba un stagiu de cotizare de cel putin 12 luni in ultimele 24 de luni de dinaintea datei la care isi inregistreaza cererea;
sa nu realizeze venituri sau sa realizeze, din activitati autorizate, venituri mai mici decat valoarea ISR;
sa nu indeplineasca conditiile de pensionare;
sa fie inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul/resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in acea localitate.
In cazul absolventilor institutiilor de invatamant si ai scolilor speciale, stagiul de cotizare anterior nu este necesar.

Atentie! Daca o persoana a avut contract individual de munca cu timp partial, stagiul de cotizare se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat.

In ceea ce priveste actele necesare pentru a cere ajutorul de somaj, conform Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, acestea sunt urmatoarele:

actul de identitate (original);
actele de studii si de calificare (original + copie);
adeverinta medicala din care sa rezulte ca persoana este clinic sanatoasa sau apta de munca ori ca are eventuale restrictii medicale;
acte eliberate de organele financiare teritoriale din care sa rezulte ca persoana nu realizeaza venituri sau ca realizeaza, din activitati autorizate, venituri mai mici decat valoarea ISR.
In plus, in functie de situatia solicitantului, este nevoie si de unele documente suplimentare, asa cum se detaliaza pe site-ul ANOFM.

De cand se acorda indemnizatia de somaj

In functie de situatia solicitantului, ajutorul de somaj se acorda de la data:

incetarii raporturilor de munca/serviciu;
incetarii mandatului pentru care a fost numit/ales;
expirarii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajati pe baza de contract;
incetarii calitatii de membru cooperator;
incetarii contractului de asigurare pentru somaj;
incetarii motivului pentru care a fost pensionat;
incetarii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munca/serviciu;
ramanerii definitive a hotararii judecatoresti;
incetarii activitatii desfasurate exclusiv in baza unui raport juridic pentru care s-a datorat contributia de asigurari pentru somaj;
expirarii perioadei de 60 de zile, in cazul absolventilor institutiilor de invatamant;
absolvirii scolii speciale.
Singura conditie este ca cererea sa fie inregistrata la agentia pentru ocuparea fortei de munca in cel mult zece zile de la momentul la care solicitantul devine somer. Daca nu este respectat acest termen, indemnizatia se acorda de la momentul inregistrarii cererii.

Atentie! Solicitarea ajutorului poate fi facuta in maximum 12 luni de la momentul la care persoana in cauza devine somera.

Conform Legii nr. 76/2002, indemnizatia de somaj se acorda pe perioade diferite, in functie de stagiul de cotizare, astfel:

sase luni, pentru cei care au un stagiu de cotizare de cel putin un an;
noua luni, pentru cei care au un stagiu de cotizare de cel putin cinci ani;
12 luni, pentru cei care au un stagiu de cotizare mai mare de zece ani.
Referitor la suma lunara de bani pe care o primesc somerii, aceasta este stabilita, de asemenea, in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:

75% din valoarea ISR pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de cel putin un an;
75% din valoarea ISR plus o suma calculata prin aplicarea – asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare – unei cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare: 3% pentru cei cu un stagiu de cotizare de cel putin trei ani; 5% pentru cei cu un stagiu de cel putin cinci ani; 7% pentru cei cu un stagiu de cel putin zece ani; 10% pentru cei cu un stagiu de cel putin 20 de ani.
Atentie! Absolventii institutiilor de invatamant si ai scolilor speciale primesc, pe o perioada de sase luni, un ajutor de somaj in valoare de 250 de lei.

Ce obligatii au somerii

Persoanele care beneficiaza de indemnizatia de somaj au si anumite obligatii fata de agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate.

Astfel, in vederea primirii de sprijin pentru incadrarea in munca, acestea trebuie sa se prezinte lunar la agentie, in baza programarii sau de cate ori le este solicitat acest lucru.

De asemenea, somerii trebuie sa participe la serviciile pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala ale agentiei si, totodata, sa-si caute un loc de munca in mod activ.

O alta obligatie este aceea de a comunica agentiei, in cel mult trei zile, orice modificare a conditiilor care au condus la acordarea indemnizatiei de somaj.

In fine, in cazul aparitiei starii de incapacitate temporara de munca, in 24 de ore de la acordarea concediului medical, somerii trebuie sa instiinteze in scris agentia cu privire la acest lucru si la datele de identificare, numele medicului prescriptor si unitatea in care lucreaza acesta.

Sursa: avocatnet.ro

Codul muncii s-ar putea modifica: Concediul medical nu va diminua durata concediului de odihna anual

Propunerea legislativa aflata in discutie a fost respinsa de Senat si apoi a fost transmisa Camerei Deputatilor, unde a primit avize favorabile de la Comisia juridica, cea pentru egalitate de sanse si cea pentru drepturile omului, iar Comisia pentru munca a propus adoptarea proiectului cu anumite amendamente.

Propunerea legislativa a fost inscrisa pe ordinea de zi a sedintelor deputatilor inca din vara, dar acestia n-au apucat inca sa se pronunte asupra ei prin vot decisiv, Camera Deputatilor fiind Camera decizionala in acest caz.

Ce modificari s-ar putea face la Codul muncii

In prezent, potrivit Codului muncii, concediul de odihna „se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic”. Prin proiectul de act normativ se propune eliminarea acestei sintagme. Astfel, dispozitia respectiva va prevede doar ca durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.

De asemenea, in proiect se mentioneaza ca, la stabilirea duratei concediului de odihna, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate sa fie considerate perioade de activitate prestata.

Concret, initiatorii au propus ca durata concediului medical sa nu afecteze durata concediului de odihna.

Daca incapacitatea temporara de munca sau concediul de maternitate vor interveni in timpul concediului de odihna, acesta se va intrerupe si salariatul isi va lua zilele neefectuate dupa iesirea din concediul medical sau de maternitate. Daca acest lucru nu va fi posibil, zilele neefectuate din concediul de odihna vor fi reprogramate.

Totodata, in Codul muncii ar urma sa fie introdusa si precizarea conform careia salariatul va avea dreptul la concediu de odihna chiar si in situatia in care concediul medical se intinde pe durata unui intreg an calendaristic. In aceasta situatie, angajatorul va fi obligat sa acorde concediul de odihna intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care salariatul s-a aflat in concediu medical.

Referitor la salariatii care, din motive justificate, nu-si vor putea lua integral sau partial concediul de odihna la care aveau dreptul intr-un an, angajatorii vor fi obligati sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.

Potrivit prevederilor propuse, se va mai stabili ca absentele nemotivate de la munca siconcediile fara plata vor fi scazute din vechimea in munca. Exceptie vor face concediile fara plata pentru formare profesionala.

Codul muncii, in dezacord cu reglementarile europene

Propunerea legislativa aflata la Camera Deputatilor vine in contextul in care exista o directiva europeana care prevede ca durata concediului de odihna nu este afectata de durata concediului medical, despre care specialistii din cadrul Forumului AvocatNet.ro au precizat in acest articol.

Mai exact, in Forumul AvocatNet.ro a fost deschis recent un subiect referitor la situatia in care concediul medical modifica sau nu numarul zilelor de concediu de odihna la care are dreptul un salariat. In acest sens, avocatul si consultantul Catalin Predut din cadrul casei de avocatura cu acelasi nume a precizat: „In conformitate cu prevederile Directivei 2003/88/CE, durata concediului medical nu reduce durata concediului de odihna cuvenit”. Astfel, perioada in care o persoana se afla in concediu medical este considerata a fi perioada lucrata, care se ia in calcul la stabilirea duratei concediului de odihna.

Informatia a fost confirmata si de consilierul juridic Cornel Vasile, care a amintit de hotararea preliminara pronuntata de Curtea Europeana de Justitie (CJUE) privind interpretarea dispozitiilor art. 7 din Directiva 2003/88/CE. Potrivit specialistului, Curtea a statuat in 2009 ca salariatul nu-si pierde dreptul la concediul de odihna chiar daca s-a aflat in concediu medical un intreg an calendaristic.

Cornel Vasile a amintit pe forum si cu alta ocazie urmatorul aspect: „Angajatorii trebuie sa tina seama de aceste prevederi europene (…) si sa nu diminueze numarul zilelor de concediu de odihna daca salariatul a fost in incapacitate temporara de munca, indiferent de numarul zilelor de concediu medical acordate de medic”.

Potrivit expunerii de motive a propunerii legislative, articolul 7 din Directiva 2003/88/CEstabileste: „statele membre iau masurile necesare pentru ca orice lucrator sa beneficieze de un concediu anual platit de cel putin patru saptamani in conformitate cu conditiile de obtinere si de acordare a concediilor prevazute de legislatiile si practicile nationale”.

In plus, initiatorii proiectului scriu ca, astfel cum a stabilit CJUE in mai multe randuri, statele membre sunt obligate sa interpreteze aceste norme si sa isi organizeze ordinea juridica interna astfel incat absentele de la munca pentru caz de boala sa nu aduca atingere dreptului la o perioada minima de concediu anual platit.

Totodata, de retinut este ca in Constitutia Romaniei se stabileste ca prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriuau prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne.

Salariatii nu pot renunta la concediul de odihna

Potrivit Codului muncii, dreptul la concediul de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor, iar acesta nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Salariatii au dreptul la un concediu de odihna de cel putin 20 de zile lucratoare, iar acesta se efectueaza in fiecare an.

In afara de durata normala, se acorda inca cel putin trei zile in cazul salariatilor care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, in cazul nevazatorilor sau altor persoane cu handicap, precum si in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani.

Efectuarea concediului de odihna in anul urmator este permisa doar in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil.

In cazul salariatilor care intr-un an calendaristic nu si-au luat integral concediul de odihna la care aveau dreptul, angajatorii sunt obligati sa le acorde concediu pana la sfarsitul anului urmator.

Tot Codul muncii stabileste ca sarbatorile legale in care nu se lucreaza si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil NU sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa doar la incetarea contractului individual de munca.

Sursa: avocatnet.ro

Situatia statistica a somajului inregistrat la sfarsitul lunii iulie 2013

In luna iulie, rata somajului a fost de 5,29 la suta, fiind inregistrati 466.932 de someri, cu aproape 29.000 mai multi decat in iunie.

Rata somajului a fost mai mare cu 0,33 puncte procentuale fata de iunie si cu 0,43 puncte procentuale mai mare decat in iulie 2012.

Numarul somerilor a scazut in luna iulie doar in patru judete, respectiv Mures (cu 386 persoane), Alba (cu 322), Braila (cu 87) si Ialomita (cu patru) si a crescut in alte 37 de judete. Cele mai semnificative cresteri ale numarului somerilor au fost inregistrate in judetele Olt (cu 1.921 persoane), Valcea (cu 1.776), Galati (cu 1.587) si Dambovita (cu 1.572).

Cele mai ridicate niveluri ale ratei somajului au fost inregistrate in judetele Vaslui (10,03 la suta), Mehedinti (9,90 la suta), Teleorman (9,61 la suta), Galati (9,36 la suta), Dolj (9,02 la suta), Buzau (8,20 la suta), si Olt (8,04 la suta). Cea mai mica rata a somajului, de 1,7 la suta, a fost inregistrata, in iulie, in judetul Timis.

Din totalul somerilor inregistrati, 135.546 au fost someri inregistrati si 330.386 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a scazut cu 2.697 persoane, iar numarul somerilor neindemnizati a crescut cu 31.519 fata de luna precedenta. Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor (70,76 la suta) creste fata de luna precedenta cu 2,54 puncte procentuale.

Pe sexe, rata somajului masculin a crescut de la 5,49 la suta in luna iunie la 5,78 la suta in iulie, iar rata somajului feminin a crescut de la 4,37 la suta la 4,74 la suta.

Din totalul somerilor inregistrati in iulie, 124.633 au varste intre 40 si 50 de ani, 102.227 au intre 30 si 40 de ani, 81.571 au sub 25 de ani, 67.966 au peste 55 de ani, 57.704 au intre 50 si 55 de ani si 32.831 au intre 25 si 30 de ani.

Sursa: EuroAvocatura.ro