Arhive etichetă: magistrati

Proiectul noii Legi a salarizării stabilește indemnizaţii mai mari pentru magistrați

Conform noii Legi a salarizării, personalul din justiţie va avea îndemnizaţii mai mari, scriu jurnaliştii de la profit.ro.

Un judecător sau procuror stagiar își va începe cariera cu o indemnizație lunară de 7.272 de lei, iar, după definitivat, 9.631 lei și să ajungă la 14.301 lei după ce depășește 20 de ani vechime la grad de judecătorie.

Alte majorări se acordă pentru magistrații care ocupă funcții de conducere, scrie profit.ro. Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte au prevăzut un procent de majorare de 2%.

În cazul personalului auxiliar din instanțe și parchete, salariile de bază pornesc de la 2.405 lei pentru un grefier, dacă acesta este debutant cu studii medii, și ajung la 5.171 de lei.

Proiectul noii legi stabilește niveluri noi și pentru salariile de bază de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Directorul general va câștiga 11.725 lei, directorul general-adjunct – 11.084 lei, un director – 10.777 lei, directorul adjunct – 10.478 de lei, un șef de serviciu 9.364 lei, iar un șef de birou – 8.852 lei.

Sursa: Puterea.ro

CSM menține propunerile inacceptabile de modificare a legilor justiției

„Față de ordinea de zi a ședinței plenului CSM din data de 27 octombrie 2015, (…) aducem la cunoștința corpului profesional al magistraților și a societății civile faptul că, așa cum rezultă din materialele Direcției Legislație, Documentare și Contencios, CSM nesocotește grav voința magistraților întruniți în adunările generale din luna septembrie 2015, convocate ca urmare a protestului de amploare din timpul vacanței judecătorești, prin menținerea în continuare a unor propuneri inacceptabile de modificare a legilor justiției.

CSM pare că dorește să se asigure că în funcțiile de execuție se va promova în realitate pe bază de dosar de evaluare a activității judiciare, care să anihileze promovarea pe bază de examinare obiectivă a cunoștințelor juridice, în pofida tuturor recomandărilor Comisiei Europene din urmă cu aproximativ 10 ani, recomandări care la acea dată au condus la instituirea promovării exclusiv pe bază de concurs”, se arată într-un comunicat al FJR transmis marți AGERPRES.

În comunicatul semnat de copreședintele asociației, judecătorul Dragoș Călin, sunt invocate rapoartele MCV, care au apreciat evoluția magistraturii în ultimii ani, ceea ce ar indica faptul că modalitatea de promovare pe bază de merite constituie baza asigurării unui corp judiciar independent și liber de orice fel de influențe, atât din interior, cât și din exterior.

„Revenirea la promovarea pe criterii subiective, lipsite de orice control obiectiv din partea magistraților, de orice posibilitate de contestare și previzibilitate, va lipsi sistemul judiciar de această bază. (…) Atragem atenția că modificările dorite de CSM privitoare la promovare prin comisia care le-a propus au fost respinse de Adunările Generale cu peste 600 de voturi împotrivă”, se mai precizează în comunicat.

În aceste condiții, FJR solicită plenului CSM să respingă propunerile de instituire a unui examen de promovare în funcții de execuție „prin introducerea unui criteriu subiectiv și de natură să conducă la nașterea unui clientelism atât în interiorul, cât și din exteriorul sistemului”.

Membrii CSM sunt invitați să reflecteze atent asupra consecințelor modificărilor pe care le propun, apreciindu-se că acestea sunt axate în principal pe împiedicarea promovării pe criterii performante, pe favorizarea unor categorii de magistrați detașați doar în anumite structuri în vederea luării în considerare a vechimii la promovare, fără argumente concrete și logice.

„Este inexplicabilă graba cu care CSM pregătește acest ‘experiment judiciar’, în lipsa oricăror studii și prognoze, prin transmiterea proiectului legislativ către Ministerul Justiției în vederea ancorării modificărilor în legislația primară, greu de remediat în caz de eșec, cu toate că a avut posibilitatea de a reforma sistemul de promovare la nivelul legislației secundare (…), astfel încât să dovedească eficiența acestui proiect ‘vizionar’. Numai în cazul în care s-ar fi dovedit atingerea acestui deziderat considerăm că s-ar fi putut discuta despre reflectarea rezultatelor evaluării în concursurile de promovare, iar nu în sens invers”, se apreciază în comunicat.

FJR consideră inacceptabilă și propunerea privind excluderea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a judecătorilor cu mai mult de 20 de ani vechime de la evaluările periodice și de la obligația de formare profesională continuă.

„Voturile negative exprimate de sistemul judiciar împotriva acestei excluderi sunt covârșitor majoritare, ceea ce dovedește respingerea fermă a acestei propuneri nejustificate. Și punctul de vedere al Consiliului Științific al INM se opune unei astfel de excluderi, evaluarea calității activității, eficienței, integrității și obligației de formare profesională continuă fiind la fel de importantă în cazul instanței supreme, cu rol de casație”, consideră reprezentanții asociației judecătorilor.

Ei apreciază, totodată, că trecerea atribuției de redistribuire a unui judecător de la colegiul de conducere al instanței, organism colegial, către o singură persoană, președintele instanței, reprezintă o ingerință în independența judecătorului, „de natură a-i afecta inamovibilitatea în cazul unei mutări intempestive de pe completul de judecată pe care îl conduce, ceea ce presupune garanții procedurale suplimentare, remediul contestării în instanță a măsurii nefiind suficient”.

Potrivit FJR, puterea repartizării judecătorilor pe complete este de natură să afecteze serios cariera unui magistrat, putând reprezenta un instrument susceptibil de a fi folosit în mod subiectiv. În aceste condiții, soluția ar fi căutarea altor remedii pentru cazurile excepționale în care există situații de blocaj în activitatea unei instanțe, fără a răsturna un întreg principiu al democrației participative.

„În tandem cu aceste modificări de importanță maximă pentru funcționarea viabilă și independentă a sistemului, sunt informații că CSM intenționează să își transfere atribuția de desemnare a conducătorilor Parchetului General și DNA de la Ministerul Justiției, fără a propune și un proces reformator de selecție a candidaților, corelat cu intenția de asigurare a unei influențe maxime în desemnarea inspectorilor judiciari, prin instituirea unui interviu în fața plenului CSM drept criteriu determinant de accedere în funcție.

Această ultimă propunere este absurdă, Inspecția Judiciară (al cărei rol inclusiv în procedura de revocare a membrilor CSM este minimizat prin propunerile ce se discută astăzi în plen, în ciuda voturilor din adunările generale) câștigându-și independența în decizii și acțiune, aspect lăudat constant de rapoartele MCV”, se mai menționează în comunicat.

FJR consideră că modificările propuse de CSM vor produce în sistemul judiciar o serie de dezechilibre care au fost condamnate în repetate rânduri de Comisia Europeană, existând și riscul unor nemulțumiri în interiorul corpului profesional.

„Solicităm reevaluarea tuturor acestor propuneri, cu luarea în considerare a obiectivelor pe care sistemul judiciar român le are de îndeplinit, începutul fiind asigurarea unui sistem de admitere în magistratură corect și obiectiv, promovarea exclusiv pe bază de meritocrație, prin concurs, înlăturarea oricăror pârghii de influențare a Inspecției Judiciare, înlăturarea oricăror prevederi favorabile pentru anumite categorii de magistrați fără o justificare logică și rezonabilă”, concluzionează reprezentanții FJR.

Sursa: agerpres.ro

Avocatul Poporului cere stabilirea înțelesului termenului de „nevăzător” din legislația pensiilor

Un recurs în interesul legii formulat de Avocatul Poporului a la Înalta Curte de Casație și cere ca instanța supremă să stabilească înțelesul termenului „nevăzător”, utilizat în legislația din domeniul pensiilor, întrucât instanțele judecătorești au interpretat diferit acest cuvânt.

„Avocatul Poporului a promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție un Recurs în interesul legii referitor la interpretarea și aplicarea dispozițiilor articolul 59 din Legea numărul 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv ale articolul 47 alineatul (2) din Legea numărul 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, și anume stabilirea înțelesului termenului de ‘nevăzător’. În opinia Avocatului Poporului, dispozițiile sus-menționate se aplică și persoanelor cu grad de handicap accentuat, nu numai celor cu grad de handicap vizual grav, astfel încât ambele categorii pot beneficia de pensie pentru limită de vârstă, în condițiile legii”, arată Avocatul Poporului, într-un comunicat de presă.

Avocatul Poporului a promovat acest recurs în interesul legii întrucât legile 263/2010 și 19/2000 au fost interpretate și aplicate diferit, atât la nivelul caselor teritoriale de pensii, cât și la nivelul instanțelor judecătorești, situație ce a determinat în unele cazuri stabilirea unor debite de 50.000 și chiar 65.000 de lei.

Magistrații au avut două moduri de a interpreta termenul de „nevăzător”.

„Într-o primă opinie, formulată de către o parte din instanțele de judecată, termenul de „nevăzător” se referă exclusiv la persoanele cu grad de handicap grav, iar persoanelor cu handicap vizual accentuat/mediu nu le sunt aplicabile prevederile privind „nevăzătorii”. Într-o altă opinie, exprimată de către alte instanțe judecătorești, prevederile articolului 59 din Legea numărul 263/2010, respectiv ale articolul 47 alineatul (2) din Legea numărul 19/2000 sunt aplicabile atât persoanelor cu handicap vizual grav, cât și celor cu handicap accentuat”, se precizează în comunicatul de presă.

Avocatul Poporului susține că dispozițiile articolului 59 din Legea numărul 263/2010 și articolul 47 alineatul (2) din Legea numărul 19/2000 se aplică și persoanelor cu grad de handicap accentuat.

„Legea nu distinge cu privire la gradul de handicap, ci numai sub aspectul tipului de handicap, respectiv vizual și celelalte tipuri de handicap. Astfel încât, Avocatul Poporului consideră justificată opinia potrivit căreia înțelesul termenului de „nevăzători” nu este echivalentul termenului de „orb” sau celui cu grad de handicap grav. În plus, legislația principală și secundară din domeniul pensiilor nu definește termenul de „nevăzător”, de altfel nu menționează deloc acest termen”, conform sursei citate.

Sursa: Mediafax

Oferta pachet admitere la INM si Magistratura de la Editura CH Beck

untitledPentru ca visul oricarui absolvent al facultatii de drept este sa devina judecator sau procuror, Editura C.H. Beck iti ofera posibilitatea cu numai 75 lei sa primesti „Pachetul Admitere la INM si Magistratura„, destinat candidatilor care participa la concursul de admitere la INM si Magistratura.

Pachetul contine:

» Proba 2. Verificarea rationamentului logic

De ce „logica pentru magistrati”? Pentru ca este vital ca o societate democratica si moderna sa aiba magistrati care sa gandeasca corect, eliberati de prejudecati si practici argumentative periculoase.

  • Editia 2014 – rezolvarea problemelor de logica din grila G1 date la admiterea la INM in sesiunea 2013
  • Editia 2013 – rezolvarea problemelor de logica din grila G1 date la admiterea la INM in sesiunea 2012

» Proba 3. Interviul. Etica si deontologie judiciara

De ce „etica si deontologie judiciara”? Pentru ca aceasta constituie materie obligatorie pentru auditorii de justitie si pentru noii magistrati recrutati.

Perioada campaniei: 19-31 ianuarie 2015.
Campania se desfasoara exclusiv online, pe siteul infolegal.ro si este valabila in limita stocului disponibil.

Institutul Notarial Roman: Inmanarea diplomelor de absolvire pentru notarii publici din cadrul CNP Bucuresti

Pe site-ul Institutului Notarial Roman a fost dat publicitatii anuntul referitor la taxa de participare si examinarea medicala pentru concursul sustinut de persoanelor care au cel putin 6 ani in vechime in functii de specialitate juridica.

Conform anuntului, notarii publici din cadrul CNP Bucuresti, prevazuti in tabelul publicat pe site-ul Institutiei, care au urmat cursurile de pregatire profesionala organizate de INR (stagiu complet de 3 module) vor ridica diplomele de absolvire de la sediul Institutului Notarial Roman, str. General Berthelor, nr. 41, corp B, in intervalul orar 08:00 – 16:30.

Inmanarea diplomelor se va face pe baza prezentarii unui act de identitate (BI/CI).

„Candidatii la concursul de admitere in functia de notar public ce se va desfasura in zilele de 24 si 26 februarie 2015 se vor prezenta la Comisia de examinare medicala a judecatorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti si personalului asimilat acestora, din cadrul Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu din Strada Nerva Traiana nr. 6, Sector 3, Bucuresti, in perioada 27 ianuarie – 10 februarie 2015, pentru obtinerea certificatului medical, in baza programarii Institutului Notarial Roman”, se precizeaza in cadrul anuntului dat publicitatii pe site-ul institutiei.

Sursa: manager.ro

Conferinta cu tema Medierea pentru judecători si procurori

În perioada 13-14 noiembrie 2014, la Hotel Minerva (Sala Himalaya), va avea loc conferinţa cu tema Medierea pentru judecători şi procurori, organizată în cadrul proiectului „Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale”/”Strengthening the capacity of the Romanian judicial system to face new legislative and institutional challenges”, implementat de Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de Promotor de Proiect, în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014.

Proiectul are ca obiectiv general susţinerea sistemului judiciar prin asigurarea resurselor financiare necesare unei formări profesionale adecvate a judecătorilor şi procurorilor în domeniul noilor coduri, jurisprudenţei CEDO, eticii şi deontologiei profesionale, managementului judiciar,  precum şi consolidarea capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii,Institutul Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, Inspecţiei Judiciare şi Ministerului Public prin furnizarea echipamentelor necesare bunei desfăşurări a activităţilor specifice.

Proiectul beneficiază de un buget total în valoare de 3.734.426 euro, finanţarea norvegiană reprezentând 3.174.262,3 euro (85%) şi cofinanţarea Ministerului Justiţiei 560.164,2 euro (15%); durata de implementare este de 27 de luni (10 martie 2014 – 30 aprilie 2016)

La acest eveniment vor participa reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii – Promotor de Proiect – ai Consiliului de Mediere, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi judecători, procurori, grefieri şi avocaţi.

Agenda conferinţei este disponibilă aici.

Informaţii detaliate privind Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, precum şi proiectele implementate de Consiliul Superior al Magistraturii, se găsesc la secţiunile dedicate pe pagina de internet a Consiliului http://www.norwaygrants.csm1909.ro, a Ministerului Justiţiei http://norwaygrants.just.ro şi pe site-ul www.norwaygrants.org.

Modificarea articolelor 276 si 277 din Codul Penal adoptata tacit de Senat

Senatul a adoptat tacit un amendament propus de senatorul PSD Serban Nicolae, care prevede ca orice cetatean care dezvaluie informatii din dosarele penale sa fie pedepsit cu pana la trei ani de inchisoare. Nicolae a depus o modificare a Codului Penal prin care sustine ca dezvaluirea de informatii nepublice din dosarele penale sa fie incriminata. Explicatia senatorului a fost ca modificarea are rolul de a clarifica prevederile Codului Penal.

De precizat ca Serban Nicolae a fost avocatul fostului senator Catalin Voicu, condamnat definitiv la sapte ani de inchisoare pentru coruptie. Procedural, adoptarea tacita inseamna ca amendamentul este considerat insusit si adoptat fara a fi supus la vot, iar propunerea va deveni lege numai dupa ce este aprobata de Camera Deputatilor, forul decizional.

Sub motivatia imbunatatirii Codului Penal, senatorul PSD Serban Nicolae a propus sanctionarea cu pedepse de pana la trei ani de inchisoare a persoanelor care publica informatii din dosarele penale. Senatorul sustine ca divulgarea de informatii din dosarele de coruptie ar reprezenta o infractiune grava si ca cei responsabili trebuie sa fie trasi la raspundere. Serban Nicolae isi motiveaza proiectul legislativ spunand ca prevederile din actualul Cod Penal sunt imprecise.

Mai exact, senatorul PSD a propus modificarea articolelor 276 si 277 din Codul Penal. Senatorul a decis sa propuna modificarea articolului 277 din Noul Cod Penal, care vorbeste despre ”Compromiterea intereselor justitiei”. Chiar si in forma actuala, articolul a ridicat o serie de probleme, in special in relatia dintre presa si magistrati, pentru ca o interpretare excesiva a acestui text poate duce la secretizarea dosarelor penale
Sursa: http://www.infolegal.ro

Judecatorii si procurorii condamnati definitiv nu vor mai beneficia de pensie de serviciu

Din 27 iulie, judecatorii si procurorii condamnati definitiv nu vor mai beneficia de pensie de serviciu.
Asa cum prevede Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, „judecatorii si procurorii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura, beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionarii”.

Prevederile Legii nr. 118/2014, intrate in vigoare duminica arata ca magistratii care au fost eliberati din functie din cauza unei condamnari nu mai detin calitatea de magistrati si, in consecinta, nu mai pot primi pensie de serviciu.

„Art. 83^2. – (1) Nu beneficiaza de pensia de serviciu prevazuta la art. 82 si 83^1 si de indemnizatia-prevazuta la art. 81 judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor care, chiar ulterior eliberarii din functie, au fost condamnati definitiv ori s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei pentru o infractiune de coruptie, o infractiune asimilata infractiunilor de coruptie sau o infractiune in legatura cu acestea, savarsite inainte de eliberarea din functie. Aceste persoane beneficiaza de pensie in sistemul public, in conditiile legii.”, se precizeaza in Legea nr. 118 din 2014.
Sursa: e-juridic.manager.ro

Decizia CC nr. 106/2014 privind neconstituţionalitatea prevederilor art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

În Monitorul Oficial nr. 238 din 3 aprilie a.c. a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 106 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Textul deciziei

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 iunie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 11.432/3/2012, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Excepţia a fost ridicată de Ştefania Sidonia Constantin într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că certificarea viabilităţii unui post nu are la bază un temei legal, deoarece nu este prevăzut modul de calcul al viabilităţii postului sau modul de estimare în urma căruia se poate certifica viabilitatea unui post.

De asemenea, în absenţa unor dispoziţii legale care să prevadă condiţiile pe baza cărora consiliul de administraţie al unităţii şcolare urmează să îşi dea acordul privind titularizarea/netitularizarea pe post, intervin privilegii sau discriminări privind ocuparea unui post de titular.

Autoarea consideră că, pentru titularizarea pe un post şi modificarea contractului de muncă, în sensul angajării pe perioadă nedeterminată, este necesară stabilirea unor condiţii măsurabile şi controlabile, astfel încât, pentru a fi în spiritul Constituţiei, prevederile de lege criticate ar trebui să aibă următoarea redactare: „Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul naţional unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au obţinut cel puţin nota 7 şi au ocupat un post/o catedră, devin titulari ai şcolii respective“.

Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Arată că regulile privind titularizarea pe post, în condiţiile viabilităţii postului, sunt stabilite în mod general valabil pentru toate domeniile de activitate din învăţământul preuniversitar, pentru toate persoanele care intră în categoria celor care au obţinut cel puţin nota 7 şi au ocupat un post/o catedră. De asemenea, introducerea unei condiţii de organizare a activităţii într-un anumit domeniu, atunci când nu este vădit abuzivă sau absolut oneroasă, nu înseamnă o îngrădire a dreptului la muncă.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 1/2011 sunt constituţionale, reţinând că acestea se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normelor juridice, fără privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Instituirea condiţiilor generale privitoare la titularizarea cadrelor didactice (viabilitatea postului, cât şi acordul consiliului de administraţie) sunt criterii obiective stabilite pentru toate cadrele didactice care intră în categoria celor care au obţinut cel puţin nota 7 şi au ocupat un post/o catedră. În plus, este opţiunea liberă a legiuitorului ca într-o anumită perioadă de timp să instituie şi alte condiţii privind titularizarea, pentru a răspunde unor cerinţe privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar. De asemenea, soluţia legislativă instituită prin prevederile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercitării dreptului de a profesa, ci dă expresie organizării domeniilor de activitate din învăţământul preuniversitar, în funcţie de criterii obiective şi rezonabile.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în notele scrise ale autoarei excepţiei, îl constituie prevederile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu următorul cuprins:

„Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul naţional unic de titularizare în ultimii 3 ani, anteriori intrării în vigoare a prezentei legi, care au obţinut cel puţin nota 7 şi au ocupat un post/o catedră devin titulari ai şcolii respective dacă:

a) se certifică viabilitatea postului/catedrei;

b) consiliul de administraţie al scolii respective este de acord.“

Curtea observă că aceste prevederi de lege au fost modificate prin articolul unic pct. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012, şi ulterior prin art. I pct. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2013 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învăţământului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 30 decembrie 2013, fiind păstrată, de principiu, soluţia legislativă.

În aceste condiţii, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor art. 253 alin. (1) lit. aj şi b) din Legea nr. 1/2011, astfel cum au fost modificate, prevederi care, în prezent, au următorul cuprins: „Cadrele didactice netitulare calificate care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, care au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/o catedră, devin titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii generale:

a) se certifică viabilitatea postului/catedrei;

b) consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ respective este de acord.“

Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socială a muncii.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este întemeiată, urmând să o admită pentru considerentele ce vor fi arătate în cele ce urmează.

Prevederile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 1/2011 instituie condiţiile generale care trebuie îndeplinite cumulativ de cadrele didactice netitulare calificate pentru a deveni titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar.

O asemenea reglementare instituie, în realitate, o modalitate de dobândire a calităţii de titular în învăţământul preuniversitar contrară principiilor pe care legea le instituie pentru titularizare, precum şi regimului juridic pe care legea îl circumscrie noţiunii de „titular“ în învăţământ. Astfel, în contradicţie cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, se creează o discriminare în ceea ce priveşte ocuparea posturilor în învăţământul preuniversitar, în sensul că, pentru o anumită categorie de persoane – cadrele didactice netitulare calificate care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, care au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/o catedră aceasta se realizează doar pe baza certificării viabilităţii postului şi acordului consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ respective.

Curtea reţine că statutul de titular în învăţământul preuniversitar are un regim juridic distinct, această categorie de personal didactic beneficiind de drepturi specifice [de exemplu, pentru personalul preuniversitar: transferul în situaţia restrângerii de activitate, repartizarea pe posturi/catedre vacante în condiţiile art. 252 alin. (3) din lege, pretransfer, în condiţiile art. 252 alin. (5) din lege, posibilitatea detaşării, în condiţiile art. 2541din lege, rezervarea postului didactic sau a catedrei în condiţiile art. 255 din lege, concediu fără plată pe timp de un an şcolar în condiţiile aceluiaşi articol, posibilitatea de a ocupa funcţii de director sau director adjunct în condiţiile art. 257 din lege etc.].

În considerarea acestui regim juridic specific, statutul de titular în învăţământ se dobândeşte prin concurs, acesta fiind principiul care se desprinde din interpretarea sistematică a Legii nr. 1/2011.

Astfel, potrivit art. 89 din Legea nr. 1/2011,„În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice vacante şi rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului“, iar, potrivit art. 254 alin. (3) din aceeaşi lege, „(3) În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului“.

În plus, potrivit art. 2 alin. (1) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013–2014, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.239/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 şi 64 bis din 30 ianuarie 2013, „Prin cadre didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, în sensul prezentei Metodologii, numite în continuare cadre didactice titulare, se au în vedere cadrele didactice care au contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată“.

Or, chiar dacă dobândirea calităţii de titular în condiţiile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 1/2011 are caracter de excepţie, instituirea acestei excepţii trebuie să respecte normele şi principiile constituţionale. Insuficienţa numărului de cadre didactice nu justifică denaturarea regimului juridic al unei instituţii care are o configuraţie bine definită prin lege şi crearea unei modalităţi „paralele“ de accedere la calitatea de titular în învăţământul preuniversitar, contrară derulării în condiţii optime a procesului de învăţământ în cadrul unui sistem naţional de învăţământ predictibil şi funcţionabil.

Curtea constată, totodată, că normele criticate, în ansamblul reglementării din care fac parte, configurează o instituţie cu un regim juridic confuz, care permite dobândirea calităţii de cadru didactic titular în alte condiţii decât prin promovarea unui concurs. O asemenea instituţie este de natură să încalce exigenţele de claritate şi precizie a reglementării impuse de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. Chiar dacă textele constituţionale indicate nu stabilesc în mod expres exigenţe privitoare la calitatea legislaţiei, realizând interpretarea lor în concordanţă cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituţională a stabilit o serie de criterii care trebuie respectate în activitatea de legiferare: „precizie, previzibilitate şi predictibilitate pentru ca subiectul de drept vizat să îşi poată conforma conduita, astfel încât să evite consecinţele nerespectării lor“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Respectarea acestor criterii impune ca noţiunea de „titular“ în învăţământ reglementată de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 să aibă un regim unic în ceea ce priveşte accederea la statutul pe care îl desemnează.

Pe cale de consecinţă, Curtea constată că normele de lege criticate în prezenta cauză sunt discriminatorii, întrucât permit recunoaşterea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar într-o altă modalitate decât concursul, la care sunt obligate să se supună toate celelalte persoane care vor să acceadă la posturile didactice ca titulari. De asemenea, noţiunea de „viabilitate a postului/catedrei“, utilizată în textul de lege criticat, are un caracter vădit imprecis, în timp ce instituirea condiţiei acordului consiliului de administraţie al şcolii deschide calea arbitrarului şi subiectivismului în domeniu. În consecinţă, prin reglementarea confuză, se creează dificultăţi în planul interpretării şi aplicării.

Faţă de cele expuse, Curtea constată că dispoziţiile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 1/2011 sunt neconstituţionale, încălcând prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.

Soluţia şi considerentele din prezenta cauză sunt în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care, soluţionând excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului, a constatat neconstituţionalitatea prevederilor art. 284 alin. (7) şi art. 289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, deoarece acestea permiteau consiliilor de administraţie ori senatelor universitare să confere calitatea de titulari unor cadre didactice care au statutul de pensionari într-o altă modalitate decât concursul (a se vedea Decizia nr. 397 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 29 octombrie 2013).

În fine, Curtea nu poate reţine susţinerea privind contrarietatea faţă de dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei şi a locului de muncă este liberă. Aceasta deoarece prevederile de lege criticate ca fiind neconstituţionale nu afectează încadrarea în învăţământ a cadrelor didactice calificate, cu consecinţa încălcării dreptului la muncă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ştefania Sidonia Constantin în Dosarul nr. 11.432/3/2012 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 253 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Gagu

A aparut volumul Drept penal. Partea generala. Noul Cod penal – Mihail Udroiu

Despre lucrare
untitledIntrarea în vigoare a Noului Cod penal (NCP) atrage după sine restructurarea nu numai a teoriei infracţiunii, dar şi unor instituţii de bază ale dreptului penal, Partea generală.
Această carte, elaborată de unul dintre membrii comisiei de elaborare a proiectului NCP, conţine un comentariu aprofundat şi clar al noilor instituţii de drept penal Partea generală în scopul înţelegerii intenţiei legiuitorului, dar şi a modului în care se vor aplica în parctică noile dispoziţii penale.

Din cuprins

• sunt subliniate diferenţele dintre vechiul şi noul Cod penal
• prezentare detaliată a modului în care se va determina în practică legea penală mai favorabilă prin raportare la fiecare instituţie în parte
• soluţii jurisprudenţiale ale instanţei supreme şi ale altor instanţe naţionale, care îşi păstrează valabilitatea din perspectiva raţionamentului juridic şi după intrarea în vigoare a NCP
• jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauzele contra României, în scopul relevării modului în care normele NCP trebuie interpretate din perspectiva instanţei de la Strasbourg

Puncte forte
• una dintre cele mai performante cărţi de Drept penal, Partea generală în înţelegerea şi aplicarea NCP
• informaţii complete pe fiecare temă de drept penal Partea generală
• detalii care fac diferenţa în susţinerea oricărui examen, fie de licenţă, de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în magistratură sau avocatură, de promovare în funcţii de execuţie a magistraţilor, de capacitate al magistraţilor stagiari, respectiv definitivat al avocaţilor stagiari