Arhive etichetă: inppi

Conferinţa Dreptul Afacerilor 2016 – Drept societar, drept fiscal și insolvența

160x600-conferinta-maiEditura C.H. Beck, în parteneriat cu SCA Piperea şi Asociaţii continuă tradiţia ultimilor 11 ani, cu ediţia a XII-a a Conferinţei Dreptului Afacerilor, în perioada 20-21 mai 2016, la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept, sala Aula Magna.

Conferinţa Dreptul Afacerilor 2016 – Drept societar, drept  fiscal și insolvența – constituie un prilej de analiză şi dezbatere a aspectelor de noutate din viaţa societăţilor care sunt confruntate, şi anul acesta cu o nouă modificare masivă a legislaţiei, de data aceasta cea din domeniul fiscal – intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2016 a Noului Cod fiscal.

În deschiderea oficială, discursul de întâmpinare va fi susținut de către domnul conf. univ. dr. Flavius-Antoniu Baias, Decan al Facultăţii de Drept din Universitatea Bucureşti.

 Structurată pe trei paneluri de discuții, drept societar, drept  fiscal și insolvența,  pe parcursul celor două zile, Conferinţa Dreptul Afacerilor 2016 constituie cadru de dezbateri pentru subiecte de actualitate precum abuzul de drept de vot în societățile comerciale, schimbarea prototipului societar: de la societatea pe acțiuni, la societatea cu răspundere limitată, reorganizarea judiciară și ajutorul de stat, recalificarea tranzacțiilor de către autoritatea fiscală, insolvența vs darea în plată, respectiv aspecte inedite cu privire la reorganizarea judiciară

Ediţia a XII-a a Conferinţei Dreptului Afacerilor – Drept societar, drept  fiscal și insolvența,  reunește reprezentanți ai Ministerului Justiției, Consiliului Concurenței Tribunalului Bucureşti, Baroului Dolj, Curții de Conturi, Curții de Apel Brașov și specialişti, cadre didactice şi practicieni în Dreptul Afacerilor (judecători, avocaţi, practicieni în insolvenţă, specialişti bancari) atât din Bucureşti, cât şi din țară.

Conferinţa se adresează tuturor practicienilor dreptului (avocaţi, practicieni în insolvenţă, magistraţi, executori judecătoresti, notari, registratori de proprietate, recuperatori de creanţe), dar şi oamenilor de afaceri, sindicatelor şi patronatelor. Tematica propusă este foarte bogată şi o puteţi consulta în programul conferinţei AICI

Evenimentul, organizat de SCA Piperea și Asociații, Universitatea București, Facultatea de Drept și Editura C.H. Beck, va avea loc în zilele de 20 și 21 mai în Aula Magna a Facultății de Drept din cadrul Universității București și este sponsorizat de Legalis – Biblioteca juridică online.

Conform tradiţiei, toate lucrările conferinței Dreptul Afacerilor 2016 vor fi publicate în Revista Curierul Judiciar într-un număr special dedicat evenimentului.

Acreditări și ore profesionale

  • Acreditare INPPI: în curs de confirmare
  • Acreditare INPPA: în curs de confirmare
  • Camera Consultanților Fiscali: 5 ore de pregătire profesională

Data maximă de înscriere pentru Conferinţa Dreptul Afacerilor 2016 este 15 mai 2016

Detaliile privind programul conferinţei, temele şi modalităţile de înscriere se pot obţine prin email pe adresa marketing@beck.ro sau prin telefon: 021/410.08.47 sau completând formularul disponibil online

Reclame

Noua lege a insolventei din Romania este una sofisticata

Ministerul Justitiei, Comisia Juridica, de disciplina si imunitate a Camerei Deputatilor si Banca Mondiala au organizat, la finalul saptamanii trecute, un eveniment de diseminare a raportului privind respectarea standardelor si codurilor în cadrul procedurii insolventei în Romania, precum si a regimului dintre creditor si debitor. Evenimentul s-a desfasurat la Palatul Parlamentului si a reunit reprezentanti ai consortiului care a elaborat noua Lege a Insolventei, reprezentanti ai INPPI si UNPIR, precum si judecatori, practicieni în insolventa, avocati, contabili, bancheri, membri ai Parlamentului si oficiali din ministerele de resort din Romania.

Raportul privind procedura Insolventei în Romania a fost predat autoritatilor romane în aprilie 2014 si multe dintre recomandarile care au fost partajate cu autoritatile de la stadiul de proiect, au fost luate în considerare în noua lege privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa adoptata recent de catre Parlamentul Romaniei. Drept urmare, evenimentul s-a concentrat pe progresele înregistrate de Romania în domeniul insolventei si regimul drepturilor creditorilor si ale debitorilor.

Deasemenea, participantii au discutat problemele care ar putea necesita o monitorizare sau reforme suplimentare pentru a îmbunatati eficienta procesului insolventei si a regimului privind drepturile creditorilor si au identificat noile evolutii internationale relevante pentru cadrul de insolventa din Romania.

Raportul de evaluare a procedurii insolventei si a regimului creditor-debitor în Romania, care este prezentat astazi, a fost initiat ca un proiect de asistenta tehnica finantat de Banca Mondiala pentru Ministerul Justitiei. Am comparat legea insolventei si regimul creditor – debitor din Romania cu cele mai bune practici internationale si am facut o evaluare a legislatiei interne cu privire la legea insolventei elaborate de catre consortiul castigator al proiectului Codul Insolventei. Ambele analize au fost premisele pentru o reforma sanatoasa a legislatiei insolventei.”, a declarat Elisabetta Capannelli, Manager de tara al Bancii Mondiale pentru Romania.

La randul sau, d-na Ana-Irina Sarcane, liderul echipei de redactare a Codului Insolventei si membru în Consiliul Stiintific al INPPI, a afirmat ca: “Principiile Bancii Mondiale au fost principala sursa de inspiratie la redactarea codului, acestea fiind unanim recunoscute ca reprezentand cea mai echitabila si judicioasa abordare atat pentru creditori cat si pentru debitori.

Personal, ma bucur ca am avut ocazia de a fi parte dintr-o echipa extraordinara si de a lucra într-un proiect cu atat de multe provocari. Ne onoreaza aprecierile si recunoasterea eforturilor consortiului de catre reprezentantii Bancii Mondiale. Dezbaterile au fost aprinse pe baza acestui subiect, dar au dus la o lege echilibrata, care raspunde în mare masura asteptarilor tuturor celor implicati în astfel de proceduri – debitori, creditori bancari, bugetari sau furnizori de utilitati.” a declarat av. Simona Maria Milos, Presedinte al INPPI.

Noua lege a insolventei din Romania este una sofisticata la nivelul legislatiei europene.” – a conchis Judge Leif M. Clark – World Bank.

Sursa: curierulfiscal.ro

Cea de-a X-a ediţie a Conferinţei Dreptul Afacerilor

Conferinţa Dreptul Afacerilor 2014 – Impactul noilor coduri asupra dreptului afacerilor – a avut în centrul dezbaterilor aspectele de noutate generate de intrarea în vigoare a noilor coduri, civile şi penale, în dreptul societar şi în dreptul insolvenţei. Printre invitaţii speciali s-au numărat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc , şi profesorul universitar dr. Stanciu D. Cărpenaru.

În prima parte a evenimentului, desfăşurată vineri, cei peste 350 de participanţi (judecători, avocaţi, jurişti, practicieni în insolvenţă, doctoranzi, studenţi) au avut ocazia să asiste la dezbaterea unor subiecte extrem de interesante.

Invitat special, Excelenţa sa domnul Robert Cazanciuc, Ministrul Justiţiei, a afirmat în deschiderea conferinţei, că „Justiţia are o datorie faţă de economie. Are datoria de a sprijini economia prin instanţe specializate, prin termene rezonabile, prin soluţii predictibile, aşa cum şi Guvernul are datoria de a elabora şi menţine cadrul normativ coerent şi predictibil. Fără o economie susţinută în acest fel este foarte dificil să avem resurse pentru sănătate, educaţie şi, de ce nu, şi pentru justiţie. Noile coduri civile au fost elaborate în mare parte datorită semnalelor venite din viaţa reală, din mediul economic şi juridic. Cred că la un an de la intrarea în vigoare a ultimului dintre ele, cea mai mare parte dintre dumneavoastră constataţi că a fost o decizie bună până la urmă cu toată greutatea dată în aceşti ani de a avea şi în materie penală şi în materie civilă o reformă aproape de la A la Z „.

Profesorul universitar doctor, Denis Mazeaud, Université Paris II, „Panthéon-Assas” Paris,  a vorbit despre reforma dreptului contractelor în Franţa, realizând o paralelă cu prevederile din noul Cod civil român, iar domnul Conf. univ. dr. Flavius Antoniu Baias, decanul Facultăţii de drept din cadrul Universităţii Bucureşti, împreună cu dl. Alexandru Şerban Răţoi, avocat SCA Piperea şi Asociaţii au abordat tema “Societatea fictivă în contextul noilor reglementări relative la simulaţie”.

Prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, partener fondator SCA Piperea şi Asociaţii, a vorbit despre „Terorismul contractual”, aşa-numita libertarte a puternicilor economiei Conf. univ. dr Mircea Bob a adus în centrul discuţiei „Asocierea între soţi şi consecinţele succesorale ale acestora”, iar Conf. univ. dr.  Florin Aurel Moţiu a vorbit despre despre „Insolvenţă în contextul noilor coduri”.

Un moment important  al Conferinţei a fost marcat de  lansarea Ediţiei a V-a a cărţii „Legea societăţilor. Comentarii pe articole„, apărută la Editura CH Beck care, potrivit domnului  Prof. univ. dr. Stanciu D. Cărpenaru, reprezintă „o prezentare „la zi”, sub aspect legal, deopotrivă jurisprudenţial, a regimului juridic al societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, în condiţiile noului Cod civil„.

Cea de-a doua parte a evenimentului, a avut în vedere următoarele teme: „Protecţia creditorilor în noul Cod penal”, prezentată de Conf. univ. dr. Radu Chiriţă, de la Facultatea de drept din cadrul Universităţii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, partener coordonator SCA Chiriţă şi Asociaţii, în timp ce  „Nulităţile absolute în Codul de procedură penală în vigoare” a fost dezbătute de Lect. univ. dr. avocat, Aurel Ciobanu, de la Departamentul de Drept Penal al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. Conf. univ. dr. Cristina Rotaru, de la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, Judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a vorbit despre „Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii”,  iar subiectul ce a vizat „Penalizarea dreptului afacerilor. Privire asupra răspunderii penale a persoanei juridice” a fost abordat de asistent universitar doctor Andra Roxana Ilie, de la Departamentul de Drept Penal Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, avocat colaborator senior SCA Stoica şi Asociaţii.

O temă extrem de interesantă, atât prin actualitatea sa, dar şi prin importanţa sa practică, a fost prezentată de Conf. univ. dr. Lucian Bercea, decanul Facultăţii de drept din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara şi a vizat “Influenţe ale noilor Coduri asupra standardelor de comportament în afaceri.”

Partea a III-a  a conferinţei, desfăşurată sâmbătă, şi-a dovedit pe deplin utilitatea prin temele care au fost abordate. Discursul doamnei Simona Miloş, Preşedinte al Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), a scos în prim plan apariţia noului Cod al Insolvenţei – “Destinul sinuos al codului insolvenţei: între aspiraţii şi realitate”, fiind vizate şi aspectele nou introduse de Codul insolvenţei, dar şi viziuni noi ce pot fi implementate atât în temeiul Legii nr. 85/2006, cât şi în temeiul  Codului insolvenţei.

Drd. Alexandru Dimitriu, avocat partener SCA Piperea şi Asociaţii a vorbit despre “Divizarea şi fuziunea ca modalităţi de reorganizare judiciară”, fiind făcută o analiză comparativă între normele din dreptul societar şi cele din Codul Insolvenţei. Tema ce a urmat, prezentată de Prof. univ. dr. Radu Catană Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca a tratat un subiect extrem de important, intitulat  „Eficienţă şi eficacitate în procedura insolvenţei”.

Conferinţa a fost închisă de doamna judecător dr. Nicoleta Ţăndăreanu, Preşedintele secţiei a II-a Civilă a Curţii de Apel Craiova, cu o temă extrem de interesantă ce a îmbinat noutăţile aduse de Noul Cod civil, Noul Cod de procedură civilă şi Noul Cod al insolvenţei – „Întreruperea cursului prescripţiei prin cererea de deschidere a procedurii insolvenţei din perspectiva prevederilor art. 2537 pct. 2, 2539 şi 2541 NCC şi art. 689-695, 705-710 NCPC”.

Toate lucrările conferinţei Dreptul Afacerilor vor fi publicate în Curierul judiciar nr. 6/2014.

Organizatorii evenimentului au fost Universitatea Bucureşti, Facultatea de Drept, SCA Piperea şi Asociaţii, Editura CH Beck şi Asociaţia Henri Capitant.

Partenerii evenimentului : Media Makers, Agerpres, INPPI, INPPA,  College Juridique franco-roumain d’études européenes, ELSA Bucureşti.

Diana Ionescu
Specialist Marketing
Editura C.H. Beck
www.beck.ro
www.beckshop.ro

Noul Cod al Insolventei

In M.Of. nr. 620 din data de 4 octombrie 2013 a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa (denumita in continuare „Ordonanta” sau „Codul insolventei”).

Ordonanta va intra in vigoare la data de 25 octombrie 2013 si se va aplica profesionistilor care exploateaza o intreprindere (societatilor), profesionistilor persoane fizice supuse obligatiei de inmatriculare la Registrul Comertului, membrilor intreprinderii familiale, precum si regiilor autonome. De asemenea, Ordonanta se aplica si procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa aflate in derulare la data intrarii sale in vigoare, cu exceptia grupurilor de societati carora le este aplicabila doar pentru cererile introduse dupa data intrarii in vigoare a acesteia. Actul normativ nu se aplica profesiilor liberale ori institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar.
Codul include intr-un singur act normativ legislatia generala aplicabila tuturor operatorilor economici, legislatia speciala incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolventei grupurilor de societati si reglementarea insolventei transfrontaliere. Totodata, sunt aduse in prim-plan procedurile de prevenire a insolventei, largirea sferei situatiilor in care se poate solicita atragerea raspunderii organelor de conducere si/sau supraveghere, precum si a atributiilor Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (denumita in continuare „A.N.A.F.”).

Cele mai importante modificari aduse de noua legislatie a insolventei vizeaza aspecte precum:

  • principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolventei si insolventei;
  • procedurile de prevenire a insolventei;
  • deschiderea procedurii insolventei;
  • procedura judecarii cererii de insolventa;
  • actiunile incidentale in procedura insolventei;
  • regimul majorarilor, penalitatilor si cheltuielilor;
  • perioada de observatie;
  • planul de reorganizare;
  • super-prioritatile la restituirea datoriilor;
  • actiunile in anularea actelor frauduloase;
  • atragerea raspunderii pentru intrarea in insolventa.

PRINCIPIILE INSOLVENTEI
Principiile fundamentale pe care se bazeaza Codul insolventei sunt, printre altele:

  • maximizarea gradului de valorificare a activelor si a recuperarii de catre creditori;
  • asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelasi rang;
  • recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor;
  • limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate, prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei si pre-insolventei unui co-contractant, avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma neta datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare;
  • asigurarea accesului la surse de finantare in perioada de preinsolventa, observatie si reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creante;
  • favorizarea, in procedurile de preinsolventa, a negocierii/renegocierii amiabile a creantelor si a incheierii unui concordat preventiv.

PROCEDURILE DE PREVENIRE A INSOLVENTEI
Ordonanta reglementeaza pentru prima oara instrumentele de prevenire a insolventei, respectiv mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.
Mai exact, mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla.
Obiectivul mandatarului ad-hoc este acela de a realiza, in termen de 90 de zile, o intelegere intre debitor si creditorii sai. Mandatarul ad-hoc poate sa propuna reesalonari, reduceri partiale de datorii sau alte masuri necesare.
In ceea ce priveste al doilea instrument de prevenire a insolventei, concordatul preventiv, acesta este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte. Prin acest contract, debitorul propune un plan de redresare si de realizare a creantelor creditorilor asupra sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla.
Orice debitor aflat in dificultate financiara poate introduce la tribunal o cerere pentru deschiderea procedurii de concordat preventiv.
In termen de 30 de zile de la numirea administratorului de concordat, acesta trebuie sa identifice impreuna cu debitorul lista creditorilor si sa propuna catre acestia o oferta concreta cu privire la modul in care se vor stinge obligatiile.
Proiectul de concordat preventiv trebuie sa cuprinda un plan de redresare, cu includerea urmatoarelor elemente minime:
reorganizarea activitatii debitorului, cum ar fi restructurarea conducerii, modificarea structurii organizatorice sau reduceri de personal etc.;
modalitatile prin care debitorul intelege sa depaseasca lipsa de lichiditati financiare, cum ar fi majorarea capitalului social, imprumuturi bancare sau obligatare, vanzari de active.
Dupa aprobarea concordatului de catre creditori, acesta va fi supus spre aprobare judecatorulului sindic.
Concordatul preventiv va fi opozabil si creditorilor bugetari, cu conditia respectarii legalitatii privind ajutorul de stat.
In perioada in care concordatul preventiv a fost omologat de catre judecatorul sindic, nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor.

DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI
Conform Codului, insolventa debitorului – reprezentand insuficienta fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile – se prezuma atunci cand acesta nu a platit datoria fata de creditor dupa 60 de zile de la scadenta, iar nu dupa 90 de zile, astfel cum prevede Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei (denumita in continuare „Legea nr. 85/2006”). In schimb, se mentine definirea iminentei insolventei conform reglementarii anterioare, respectiv atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.
In aceeasi ordine de idei, un creditor va fi indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei in cazul in care creanta sa impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile, iar nu de peste 90 de zile.
Noile dispozitii stabilesc o valoare prag pentru persoanele juridice care vor sa intre in insolventa. Daca anterior era impusa o valoare prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor, prin noile reglementari este instituita o valoare prag si pentru debitor. Aceasta este identica cu cea stabilita pentru creditor, respectiv de 40.000 lei (Legea nr. 85/2006 stabilea o valoare prag de 45.000 lei si era aplicabila doar pentru creditori). In schimb, salariatii sau grupul de salariati pot sa solicite deschiderea procedurii insolventei daca suma pe care o au de recuperat este mai mare de sase salarii medii brute pe economie/salariat.

PROCEDURA JUDECARII CERERII DE INSOLVENTA
Competenta judecarii cererilor in procedura insolventei este atribuita tribunalului, cu exceptia apelului, sau, daca este cazul, a tribunalului specializat, in a carui circumscriptie debitorul si-a avut sediul principal cel putin 6 luni anterior datei sesizarii instantei.
In cazul cererii de deschidere a procedurii insolventei formulate de creditor, la cererea debitorului, judecatorul sindic poate dispune in sarcina creditorului consemnarea, la o banca, a unei cautiuni de 10% din valoarea creantei, dar nu mai mult de 40.000 lei. Cautiunea va fi consemnata in termen de 5 zile de la comunicarea masurii, sub sanctiunea respingerii cererii de deschidere a procedurii.
In situatia in care debitorul depune cererea de deschidere a procedurii de insolventa, acesta este obligat sa mentioneze toti creditorii sai, indiferent de tipul creantelor detinute.
In acelasi timp, Codul egalizeaza regimul deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.
O alta noutate consta in faptul ca debitorul nu va mai putea numi un administrator judiciar, acest aspect ramanand in sarcina judecatorului sindic.
Actul normativ mai prevede ca intrunirile comitetului creditorilor urmeaza sa aiba loc ori de cate ori este cazul (nu neaparat lunar, astfel cum stipuleaza Legea nr. 85/2006), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenta fizica.
De asemenea, adunarea creditorilor va putea fi convocata si de comitetul creditorilor sau de catre creditorii detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot.

ACTIUNILE INCIDENTALE IN PROCEDURA INSOLVENTEI
Noile reglementari aduc noutati si in ceea ce priveste durata termenelor in actiunile incidentale. Astfel, actiunile incidentale, aflate in etapa procesuala a fondului si apelului, se judeca in conformitate cu dispozitiile noului Cod de procedura civila cu privire la judecata in prima instanta, cu mentiunea ca:

  • termenul pentru depunerea intampinarii este de maximum 10 zile de la comunicare;
  • raspunsul la intampinare nu este obligatoriu;
  • judecatorul sindic fixeaza, prin rezolutie, in termen de maximum 3 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei.

REGIMUL MAJORARILOR, PENALITATILOR SI CHELTUIELILOR
Desi Codul prevede ca nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii insolventei, in cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii de insolventa se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. In cazul in care planul esueaza, acestea se datoreaza pana la data deschiderii procedurii falimentului.
De asemenea, A.N.A.F. va putea sa se indrepte impotriva debitorului intrat in insolventa pentru a incasa datoriile curente din taxe, impozite si contributii, putand totodata trece la executarea silita a acestuia.
Dupa depunerea cererii de deschidere a procedurii, judecatorul sindic poate pronunta o hotarare privind suspendarea provizorie a oricaror proceduri de executare silita.

PERIOADA DE OBSERVATIE
In ceea ce priveste perioada de observatie din cadrul unei proceduri simplificate, care permite intrarea direct in faliment a unui debitor aflat in stare de insolventa – profesionisti persoane fizice supuse obligatiei de inregistrare la Registrul Comertului, cu exceptia celor care exercita profesii liberale, intreprinderi familiale sau debitori care nu detin niciun bun ori ale caror acte contabile sau administratori nu pot fi gasiti -, aceasta va fi substantial redusa, de la maximum 50 de zile la maximum 20 de zile.

PLANUL DE REORGANIZARE
Ordonanta stabileste ca planul de reorganizare trebuie executat in maximum un an de zile, spre deosebire de 3 ani, termenul prevazut prin Legea nr. 85/2006. Acesta va putea fi propus de:

  • debitor, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv al creantelor;
  • administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la indeplinirea unui termen de 30 de zile de la data publicarii tabelului definitiv al creantelor;
  • unul sau mai multi creditori, detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia.

Nu va putea propune un plan de reorganizare debitorul care a mai apelat la procedura insolventei in ultimii cinci ani.
In continuare, Ordonanta prevede ca executarea planului de reorganizare va putea fi prelungita pana la 12 luni, dar nu mai mult de 2 ani.
Noul Cod face referire si la evitarea situatiei in care sunt aprobate planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori. Mai precis, pentru evitarea unei asemenea situatii, noile dispozitii introduc un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv necesitatea intrunirii acordului creditorilor care detin 50% din totalul valoric al masei credale.

SUPER-PRIORITATILE LA RESTITUIREA DATORIILOR
Codul introduce o super-prioritate pentru finantarile acordate in timpul procedurii, inclusiv in perioada de observatie. Astfel, finantarile acordate debitorului in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente, cu acordul comitetului creditorilor, beneficiaza de prioritate la restituire. Aceste finantari se vor garanta, in principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeaza obiectul unor cauze de preferinta, iar in subsidiar, daca nu exista astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinta.

ACTIUNILE IN ANULAREA ACTELOR FRAUDULOASE
Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul sindic actiuni pentru anularea constituirilor ori transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin urmatoarele acte:

  • operatiuni in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii – Legea nr. 85/2006 prevedea o perioada de 3 ani;
  • acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina in caz de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer – Legea nr. 85/2006 prevedea o perioada de 120 de zile;
  • constituirea unui drept de preferinta pentru o creanta care era chirografara, in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii – Legea nr. 85/2006 reglementa o perioada de 120 de zile;
  • platile anticipate ale datoriilor, efectuate in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii – Legea nr. 85/2006 prevedea o perioada de 120 de zile inaintea deschiderii procedurii.
  • Vor putea, de asemenea, sa fie anulate si prestatiile recuperate, actele sau operatiunile incheiate in cei 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii cu persoanele aflate in raporturi juridice cu debitorul, respectiv:
  • cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinand cel putin 20% din capitalul societatii ori, dupa caz, din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, in situatia in care debitorul este acea societate in comandita, respectiv o societate agricola, in nume colectiv sau cu raspundere limitata;
  • cu un membru sau administrator, atunci cand debitorul este un grup de interes economic;
  • cu un actionar detinand cel putin 20% din actiunile debitorului ori, dupa caz, din drepturile de vot in adunarea generala a actionarilor, in situatia in care debitorul este respectiva societate pe actiuni;
  • cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativa, societate pe actiuni cu raspundere limitata sau, dupa caz, societate agricola;
  • cu orice alta persoana fizica ori juridica, detinand o pozitie de control asupra debitorului sau a activitatii sale;
  • cu un coproprietar sau proprietar devalmas asupra unui bun comun;
  • cu sotul, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv, ai persoanelor fizice enumerate la punctele de mai sus.

In acelasi timp, se admite posibilitatea pentru administratorul/lichidatorul judiciar de a desface contractele de munca ale personalului debitorului de urgenta, in anumite conditii.

ATRAGEREA RASPUNDERII PENTRU INTRAREA IN INSOLVENTA
La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte sau intregul pasiv neplatit al debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, fara sa depaseasca prejudiciul aflat in legatura de cauzalitate cu fapta respectiva, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:

  • au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;
  • au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
  • au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;
  • au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea; in cazul nepredarii documentelor contabile catre administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atat culpa, cat si legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu se prezuma relativ;
  • au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;
  • au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;
  • in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori;
  • orice alta fapta savarsita cu intentie, care a contribuit la starea de insolventa a debitorului, constatata potrivit prevederilor Ordonantei.

Daca administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolventa a debitorului si/sau a hotarat ca nu este cazul sa introduca actiunea, aceasta poate fi introdusa de presedintele comitetului creditorilor in urma hotararii adunarii creditorilor ori, daca nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor.
De asemenea, poate introduce aceasta actiune, in aceleasi conditii, creditorul care detine mai mult de 50% din valoarea creantelor inscrise la masa credala.
In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia in care au contribuit la starea de insolventa.
Cu toate acestea, raspunderea persoanelor in cauza nu va putea fi angajata daca:
in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori la faptele care au contribuit la starea de insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au contribuit la starea de insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizi;
in luna precedenta incetarii platilor s-au efectuat, cu buna-credinta, plati in executarea unui acord cu creditorii, incheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului, cu conditia ca acordul sa fi fost de natura a conduce la redresarea financiara a debitorului si sa nu fi avut ca scop prejudicierea si/sau discriminarea unor creditori (prevederile se vor aplica si in cazul acordurilor realizate in cadrul procedurii concordatului preventiv).
In situatia in care s-a pronuntat o sentinta prin care judecatorul sindic a dispus atragerea raspunderii patrimoniale a administratorului statutar, aceasta va fi comunicata catre Oficiul National al Registrului Comertului, din oficiu.
Persoana impotriva careia s-a pronuntat o hotarare definitiva de atragere a raspunderii nu mai poate fi desemnata administrator sau, daca este administrator in alte societati, va fi decazuta din acest drept timp de 10 ani de la data ramanerii definitive a hotararii.
Actiunea privind atragerea raspunderii membrilor organelor de conducere si/sau supraveghere se prescrie in termen de 3 ani. Prescriptia incepe sa curga de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a contribuit la aparitia starii de insolventa, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data pronuntarii hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii de insolventa.
Sursa: vasslawyers.eu

Codul insolventei a fost adoptat

Proiectul Codului Insolventei aflat deja pe site-ul ministerului Justitiei a fost adoptat in sedinta de Guvern din 02.10.2013

Potrivit articolului aprobat in sedinta de Guvern, administratorul judiciar la o companie in insolventa urmeaza a fi numit provizoriu de un judecator, care apoi urmeaza a fi confirmat de adunarea creditorilor.

Victor Ponta: “Prin adoptarea Codului insolventei, domnul ministru al Justitiei a lucrat mult la el, vreau sa lovim exact unde avem probleme cu evaziunea fiscala: firme care intra in insolventa doar pentru a nu-si plati datoriile. Nu au nicio problema, dar e mai usor sa nu platesti datorii, ci sa dai lectii la altii. Daca trei companii din acelasi domeniu platesc taxele si una fraudeaza si nu-si plateste taxele evident ca aceea este avantajata. Vreau (…) sa dam un semnal foarte clar: cei care intra in insolventa doar ca sa nu-si plateasca taxe la stat aceia se duc in faliment, direct. Nu-i mai protejam. Pe cei care au probleme, (…) asa cum se intampla in toate tarile civilizate, ii ajutam sa se restructureze”.

Sursa: Evz.ro

INPPI: Conferinta Nationala de insolventa – Editia I

Conferinta Nationala de insolventa este organizată de către Institutul Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență (INPPI) cu sprijinul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR) la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept, Aula Magna (Bucureşti, Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36-46, sector 5).
Evenimentul se va desfasura in zilele de 4 si 5 octombrie 2013.