Arhive etichetă: consiliul superior al magistraturii

CSM menține propunerile inacceptabile de modificare a legilor justiției

„Față de ordinea de zi a ședinței plenului CSM din data de 27 octombrie 2015, (…) aducem la cunoștința corpului profesional al magistraților și a societății civile faptul că, așa cum rezultă din materialele Direcției Legislație, Documentare și Contencios, CSM nesocotește grav voința magistraților întruniți în adunările generale din luna septembrie 2015, convocate ca urmare a protestului de amploare din timpul vacanței judecătorești, prin menținerea în continuare a unor propuneri inacceptabile de modificare a legilor justiției.

CSM pare că dorește să se asigure că în funcțiile de execuție se va promova în realitate pe bază de dosar de evaluare a activității judiciare, care să anihileze promovarea pe bază de examinare obiectivă a cunoștințelor juridice, în pofida tuturor recomandărilor Comisiei Europene din urmă cu aproximativ 10 ani, recomandări care la acea dată au condus la instituirea promovării exclusiv pe bază de concurs”, se arată într-un comunicat al FJR transmis marți AGERPRES.

În comunicatul semnat de copreședintele asociației, judecătorul Dragoș Călin, sunt invocate rapoartele MCV, care au apreciat evoluția magistraturii în ultimii ani, ceea ce ar indica faptul că modalitatea de promovare pe bază de merite constituie baza asigurării unui corp judiciar independent și liber de orice fel de influențe, atât din interior, cât și din exterior.

„Revenirea la promovarea pe criterii subiective, lipsite de orice control obiectiv din partea magistraților, de orice posibilitate de contestare și previzibilitate, va lipsi sistemul judiciar de această bază. (…) Atragem atenția că modificările dorite de CSM privitoare la promovare prin comisia care le-a propus au fost respinse de Adunările Generale cu peste 600 de voturi împotrivă”, se mai precizează în comunicat.

În aceste condiții, FJR solicită plenului CSM să respingă propunerile de instituire a unui examen de promovare în funcții de execuție „prin introducerea unui criteriu subiectiv și de natură să conducă la nașterea unui clientelism atât în interiorul, cât și din exteriorul sistemului”.

Membrii CSM sunt invitați să reflecteze atent asupra consecințelor modificărilor pe care le propun, apreciindu-se că acestea sunt axate în principal pe împiedicarea promovării pe criterii performante, pe favorizarea unor categorii de magistrați detașați doar în anumite structuri în vederea luării în considerare a vechimii la promovare, fără argumente concrete și logice.

„Este inexplicabilă graba cu care CSM pregătește acest ‘experiment judiciar’, în lipsa oricăror studii și prognoze, prin transmiterea proiectului legislativ către Ministerul Justiției în vederea ancorării modificărilor în legislația primară, greu de remediat în caz de eșec, cu toate că a avut posibilitatea de a reforma sistemul de promovare la nivelul legislației secundare (…), astfel încât să dovedească eficiența acestui proiect ‘vizionar’. Numai în cazul în care s-ar fi dovedit atingerea acestui deziderat considerăm că s-ar fi putut discuta despre reflectarea rezultatelor evaluării în concursurile de promovare, iar nu în sens invers”, se apreciază în comunicat.

FJR consideră inacceptabilă și propunerea privind excluderea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a judecătorilor cu mai mult de 20 de ani vechime de la evaluările periodice și de la obligația de formare profesională continuă.

„Voturile negative exprimate de sistemul judiciar împotriva acestei excluderi sunt covârșitor majoritare, ceea ce dovedește respingerea fermă a acestei propuneri nejustificate. Și punctul de vedere al Consiliului Științific al INM se opune unei astfel de excluderi, evaluarea calității activității, eficienței, integrității și obligației de formare profesională continuă fiind la fel de importantă în cazul instanței supreme, cu rol de casație”, consideră reprezentanții asociației judecătorilor.

Ei apreciază, totodată, că trecerea atribuției de redistribuire a unui judecător de la colegiul de conducere al instanței, organism colegial, către o singură persoană, președintele instanței, reprezintă o ingerință în independența judecătorului, „de natură a-i afecta inamovibilitatea în cazul unei mutări intempestive de pe completul de judecată pe care îl conduce, ceea ce presupune garanții procedurale suplimentare, remediul contestării în instanță a măsurii nefiind suficient”.

Potrivit FJR, puterea repartizării judecătorilor pe complete este de natură să afecteze serios cariera unui magistrat, putând reprezenta un instrument susceptibil de a fi folosit în mod subiectiv. În aceste condiții, soluția ar fi căutarea altor remedii pentru cazurile excepționale în care există situații de blocaj în activitatea unei instanțe, fără a răsturna un întreg principiu al democrației participative.

„În tandem cu aceste modificări de importanță maximă pentru funcționarea viabilă și independentă a sistemului, sunt informații că CSM intenționează să își transfere atribuția de desemnare a conducătorilor Parchetului General și DNA de la Ministerul Justiției, fără a propune și un proces reformator de selecție a candidaților, corelat cu intenția de asigurare a unei influențe maxime în desemnarea inspectorilor judiciari, prin instituirea unui interviu în fața plenului CSM drept criteriu determinant de accedere în funcție.

Această ultimă propunere este absurdă, Inspecția Judiciară (al cărei rol inclusiv în procedura de revocare a membrilor CSM este minimizat prin propunerile ce se discută astăzi în plen, în ciuda voturilor din adunările generale) câștigându-și independența în decizii și acțiune, aspect lăudat constant de rapoartele MCV”, se mai menționează în comunicat.

FJR consideră că modificările propuse de CSM vor produce în sistemul judiciar o serie de dezechilibre care au fost condamnate în repetate rânduri de Comisia Europeană, existând și riscul unor nemulțumiri în interiorul corpului profesional.

„Solicităm reevaluarea tuturor acestor propuneri, cu luarea în considerare a obiectivelor pe care sistemul judiciar român le are de îndeplinit, începutul fiind asigurarea unui sistem de admitere în magistratură corect și obiectiv, promovarea exclusiv pe bază de meritocrație, prin concurs, înlăturarea oricăror pârghii de influențare a Inspecției Judiciare, înlăturarea oricăror prevederi favorabile pentru anumite categorii de magistrați fără o justificare logică și rezonabilă”, concluzionează reprezentanții FJR.

Sursa: agerpres.ro

Conferinta cu tema Medierea pentru judecători si procurori

În perioada 13-14 noiembrie 2014, la Hotel Minerva (Sala Himalaya), va avea loc conferinţa cu tema Medierea pentru judecători şi procurori, organizată în cadrul proiectului „Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale”/”Strengthening the capacity of the Romanian judicial system to face new legislative and institutional challenges”, implementat de Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de Promotor de Proiect, în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014.

Proiectul are ca obiectiv general susţinerea sistemului judiciar prin asigurarea resurselor financiare necesare unei formări profesionale adecvate a judecătorilor şi procurorilor în domeniul noilor coduri, jurisprudenţei CEDO, eticii şi deontologiei profesionale, managementului judiciar,  precum şi consolidarea capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii,Institutul Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, Inspecţiei Judiciare şi Ministerului Public prin furnizarea echipamentelor necesare bunei desfăşurări a activităţilor specifice.

Proiectul beneficiază de un buget total în valoare de 3.734.426 euro, finanţarea norvegiană reprezentând 3.174.262,3 euro (85%) şi cofinanţarea Ministerului Justiţiei 560.164,2 euro (15%); durata de implementare este de 27 de luni (10 martie 2014 – 30 aprilie 2016)

La acest eveniment vor participa reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii – Promotor de Proiect – ai Consiliului de Mediere, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi judecători, procurori, grefieri şi avocaţi.

Agenda conferinţei este disponibilă aici.

Informaţii detaliate privind Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, precum şi proiectele implementate de Consiliul Superior al Magistraturii, se găsesc la secţiunile dedicate pe pagina de internet a Consiliului http://www.norwaygrants.csm1909.ro, a Ministerului Justiţiei http://norwaygrants.just.ro şi pe site-ul www.norwaygrants.org.

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat mai multe formulare uzuale in justitie

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si Institutul National al Magistraturii (INM) au lansat, vineri, doua ghiduri practice in materie civila si penala, gratuite, care ofera posibilitatea cetatenilor de a consulta modele de cereri de chemare in judecata si de plangeri sau denunturi.

“Justitia isi doreste si trebuie sa fie mai aproape de cetateni. Scopul ei, pana la urma, este cel de a satisface un interes public: un act de justitie de calitate si indeplinit intr-un termen rezonabil. (…) Mijlocul concret de a obtine satisfactie pentru dreptul incalcat – fie ca este un drept de proprietate, drept la viata privata, un drept legat de familie, de mostenire, de dreptul la integritate fizica si psihica incalcat printr-o infractiune – este cererea de chemare in judecata. Prin cererea de chemare in judecata orice persoana care considera ca i-au fost incalcate drepturile sau interesele legitime are posibilitatea sa si le valorifice sau sa ceara sa ii fie protejate in justitie”, precizeaza CSM.

273 de formulare uzuale

Cele doua ghiduri ofera, intr-o abordare accesibila, modele de cereri de chemare in judecata atat pentru actiuni cu un grad redus de complexitate, cat si pentru actiuni de o complexitate ridicata (revendicare, partaj de bunuri).
Modelele de cereri de chemare in judecata se pot accesa gratuit pe site-ul CSM sau la adresa dedicata http://www.ghid.csm1909.ro, pe site-ul INM si pe portalul fiecarei instante – .

Judecatorul Mihai Udroiu, consilierul sefului DIICOT, a aratat ca ghidul in materie penala cuprinde actele de baza necesare in cadrul procesului, scrie Agerpres.
El a sustinut ca elaborarea acestui ghid s-a concentrat pe realizarea unui cadru cat mai general care sa reflecte toate conditiile esentiale ale noilor coduri in privinta actelor de sesizare a organelor judiciare, respectiv plangeri – denunturi, in privinta cererilor formulate in cadrul urmarii penale, incepand de la cererile de probatiune pana la cele de recuzare, cererilor efectuate in materia masurilor preventive pana la cele formulate in fata judecatorului de camera preliminare, dar si cele care pot fi formulate in instanta.
Sursa: Jurnalul.ro

Noua procedura de ridicare a imunitatii parlamentare avizata de CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil joi proiectul legislativ prin care se propune accelerarea si transparentizarea procedurii de ridicare a imunitatii, a declarat pentru AGERPRES vicepresedintele CSM, Gheorghe Muscalu.

“Pozitia CSM este ca imunitatea trebuie regandita astfel incat sa nu blocheze procedurile judiciare, aspecte care au rezultat din analiza Comisia nr.1 a Consiliului”, a subliniat Muscalu.

Comisia nr.1 a CSM se ocupa cu independenta si responsabilizarea justitiei, eficientizarea activitatii acesteia si cresterea performantei judiciare, integritatea si transparenta sistemului judiciar.

Plenul CSM a avut joi pe ordinea de zi propunerea legislativa privind modificarea si completarea articolului 24 din Legea 96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor si a Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala.

Propunerea legislativa a fost trimisa CSM pentru avizare de Comisia juridica a Senatului.

Articolul 24 se refera la procedura ce trebuie urmata pentru ridicarea imunitatii.

În iunie, mai multi parlamentari PDL si PNL au depus un proiect de lege pentru modificarea Statutului deputatilor si al senatorilor in care propun simplificarea procedurilor in cazul cererii de retinere, arestare sau perchezitie a unui parlamentar membru sau fost membru al Guvernului.

“Parlamentul trebuie sa dea un mesaj clar poporului ca nu mai apara coruptii. Sa voteze la vedere in maximum 48 de ore cererile procurorilor pentru continuarea anchetelor asupra parlamentarilor”, afirma atunci prim-vicepresedintele PDL, Catalin Predoiu.

Sursa: Agerpres

Aviz favorabil a proiectului privind stabilirea numarului maxim de posturi pentru ICCJ

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Hotarare a Guvernului privind stabilirea numarului maxim de posturi pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie. AICI DOCUMENTUL
Sursa:  Consiliului Superior al Magistraturii

Candidatii pentru functia de judecator la instanta suprema incep interviurile in fata membrilor CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii, marti 13 mai 2014, numele candidatilor la examenul de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, organizat in perioada 6 ianuarie-6 iunie 2014, care urmeaza sa sustina proba interviului in fata membrilor CSM, printre care si sefa instantei supreme Livia Stanciu (foto). Este vorba despre 5 judecatori care aspira la singurul loc vacant la Sectia a I-a civila a ICCJ, respectiv, 7 judecatori pentru cele 2 posturi disponibile la Sectia de contencios administrativ si fiscal a instantei supreme, programati la interviu in ziua de joi, 15 mai 2014. Dintre acestia, jumatate sunt judecatori de la Curtea de Apel Bucuresti: Doina Anghel, Antonela Bratuianu si Georgeta Stegaru – pentru locul vacant la Sectia a I-a civila a ICCJ, respectiv, Iuliana Maiereanu, Veronica Nastasie si Horatiu Patrascu – aflati in cursa pentru 2 posturi disponibile la Sectia de contencios administrativ si fiscal a instantei supreme. Audierea magistratilor care vizeaza ocuparea unuia dintre cele 5 locuri vacante la Sectia penala a ICCJ este programata o zi mai tarziu, vineri 16 mai 2014. Si la Sectia penala, aproape jumatate din candidati provin de la Curtea de Apel Bucuresti.

Daca anul trecut au fost scoase la concurs 29 de posturi de judecator suprem, in acest an, la examenul de promovare sunt disponibile doar 8 posturi (5 la Sectia penala, 2 la Sectia de contencios administrativ si fiscal si 1 la Sectia a I-a civila).

Prezentam numele candidatilor si orarul interviurilor de joi, 15 mai 2014
Sectia I civila a ICCJ – 5 candidati/ 1 loc
Doina Anghel (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 9:00
Antonela-Catalina Bratuianu (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 9:30
Marian Lungu (Curtea de Apel Craiova) – ora 10:00
Georgeta Stegaru (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 10:30
Nicoleta Tandareanu (Curtea de Apel Craiova) – ora 11:00
Sectia de contencios administrativ si fiscal a ICCJ – 7 candidati/ 2 locuri
Maria Bacau (Curtea de Apel Timisoara) – ora 12:00
Ecaterina Grigore (Curtea de Apel Constanta) – ora 12:30
Marius Ionel Ionescu (Curtea de Apel Timisoara) – ora 13:00
Iuliana Maiereanu (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 13:30
Veronica Nastasie (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 14:00
Horatiu Patrascu (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 14:30
Aurelia-Ileana Schnepf (Curtea de Apel Timisoara) – ora 15:00

Judecatoarea Gabriela Mariana Carneluti, de la Curtea de Apel Craiova, candidata pentru Sectia de contencios administrativ si fiscal a ICCJ, s-a retras.
Pentru cele 5 posturi de judecator la Sectia penala a ICCJ, au ramas in cursa 8 judecatori si procurorul Adrian Dicu, de la PICCJ

In ceea ce priveste magistratii care vor sustine interviul pentru accederea in functia de judecator la Sectia penala a ICCJ, unde au fost scoase la concurs 5 posturi, au ramas in concurs 8 judecatori si 1 procuror. Dintre cei 12 candidati admisi initial la examenul pentru ocuparea functiei de judecator la Sectia penala a ICCJ, nu vor mai sustine proba interviului judecatorii Elena-Iulia Ciobanu, de la Curtea de Apel Iasi, si Viorel-Adrian Podar, de la CAB, precum si procuroarea Elisabeta Ponea, de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova. Dintre acestia trei, unul s-a retas, iar doi au fost declarati „respins”.
Iata numele celor 9 candidati care vor fi intervievati, vineri 16 mai 2014, de membrii CSM:

Anca Alexandrescu (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 9:00

Corina Ciobanu (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 9:30

Iuliana-Marilena Ciolca (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 10:00

Lucian Constantin Craciunoiu (CA Ploiesti) – ora 10:30

Adrian Dicu (procuror, PICCJ) – ora 11:00

Floarea Grosu (CA Targu Mures, in prezent inspector judiciar la IJ a CSM) – ora 11:30

Gheorghe Aurel Ilie (CA Craiova) – ora 12:00

Lia Savonea (Curtea de Apel Bucuresti) – ora 12:30

Florentin Teisanu (CA Ploiesti) – ora 13:00

Calendarul concursului de promovare in functia de judecator la ICCJ, ulterior sustinerii interviurilor

19 mai 2014 – publicarea rezultatelor obtinute la interviu
21 mai 2014 – publicarea numelor candidatilor admisi dupa primele doua probe de concurs
25 mai 2014 – sustinerea probei scrise
2 iunie 2014 – publicarea rezultatelor obtinute la proba scrisa
6 iunie 2014 – publicarea rezultatelor finale ale concursului

Sursa: luju.ro

Noul programul adoptat de Guvern include si Codul insolventei

Programul adoptat de Guvern prevede, printre altele, aplicarea noilor Coduri, aplicarea corecta si completa a legislatiei europene si adoptarea noului Cod al insolventei, precum si crearea unor instante specializate, inclusiv in materia insolventei.
In actualul program au fost actualizate prevederile legate de implementarea Codurilor, mentionandu-se ca aplicarea acestora este obiectiv fundamental, prin asigurarea resurselor materiale si umane si urmarirea, impreuna cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Inalta Curte de Casatie si Justitie, a modului de aplicare a noilor dispozitii legale.

Programul mai prevede asigurarea aplicarii corecte si complete a legislatiei europene in domeniul justitiei, inclusiv a celei referitoare la confiscarea extinsa, transformarea ICCJ intr-o instanta de casatie cu rol principal in uniformizarea jurisprudentei si crearea de mecanisme judiciare de unificare a practicii judiciare, adoptarea noului Cod al insolventei si luarea masurilor necesare pentru aplicarea eficienta a acestuia.

Se mai prevede imbunatatirea pregatirii profesionale a magistratilor si a personalului auxiliar, in colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii si Scoala Nationala de Grefieri, cresterea celeritatii actului de justitie si reducerea costurilor sale, inclusiv prin promovarea, in continuare, a metodelor moderne de solutionare pre-judiciara a conflictelor, continuarea procesului de infiintare de tribunale specializate, in baza unor evaluari pertinente – masura ceruta de reprezentantii sistemului judiciar, dar si de investitorii straini (spre exemplu, instantele specializate in materia familiei si a minorilor – justitia juvenila, instantele specializate in materie comerciala, insolventa, contencios administrativ).
Sursa: avocatura.com

CSM solicita Curtii Constitutionale solutionarea unui conflict de natura constitutionala

Consiliul Superior al Magistraturii a adresat in data de 31 octombrie, Curtii Constitutionale a Romaniei, o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala in ceea ce priveste refuzul Senatului Romaniei de a pune in executare Decizia nr. 6289/24.09.2013, definitiva si irevocabila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care s-a stabilit starea de incompatibilitate a domnului senator Mora Akos Daniel.

Continutul cererii:

Dintre autoritatea judecatoreasca si puterea legislativa, prin care va solicitam sa pronuntati o decizie prin care sa constatati existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre mentionatele autoritati publice, in masura sa impiedice autoritatea judecatoreasca sa-si indeplineasca atributiile constitutionale si legale cu care a fost investita, si sa dispuneti masurile pe care le considerati necesare in vederea restabilirii ordinii constitutionale care trebuie sa existe intre autoritatile publice prevazute in Titlul III din Constitutia Romaniei.

1. Prevederile constitutionale asupra carora poarta conflictul.

Pentru a se pronunta, apreciem ca, in calitate de unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania, Curtea constitutionala va trebui sa interpreteze prevederile art. 1 alin. (4) si (5), precum si art. 16 alin. (1) din Constitutie asupra carora poarta conflictul.

“Art. 1 – (4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale.

(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

Art. 16 – (1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”.

2. Scurte comentarii referitoare la obiectul sesizarii.

Prin adresa nr. 9663 din 28 octombrie 2013, Agentia Nationala de Integritate a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii sa analizeze posibilitatea sesizarii Curtii Constitutionale cu solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatile publice, in conformitate cu dispozitiile art. 24 din Legea nr. 317/2004.

Se arata ca prin Decizia nr. 6289/24.09.2013 definitiva si irevocabila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind pe senatorul Mora Akos Daniel a fost mentinut ca temeinic si legal Raportul de evaluare nr. 51047/G/II/2011 intocmit de Agentia Nationala de Integritate prin care s-a constatat starea de incompatibilitate in care s-a aflat. Membrii Comisiei juridice de disciplina si imunitati au apreciat ca nu este de competenta Senatului de a se pronunta cu privire la aplicarea unor sanctiuni sau interdictii pentru incalcarea obligatiilor legale referitoare la starea de incompatibilitate, intrucat aceasta nu s-ar referi la mandatul de senator.

Precizam ca, potrivit Raportului de evaluare intocmit de Agentia Nationala de Integritate, domnul Mora Akos Daniel, detinand functia de consilier judetean pentru mandatul 2004-2008, fiind apoi validat prin Hotararea Consiliului Judetean Mures si pentru mandatul 2008-2012, s-a aflat in incompatibilitate in intervalul cuprins intre 24.06.2010-31.12.2011 intrucat SC Moragroind SRL, societate in cadrul careia acesta detinea functia de director si calitatea de asociat, a incheiat contracte de executie a unor lucrari cu unitati aflate sub autoritatea Consiliului Judetean Mures si cu alte unitati administrativ teritoriale de pe raza Judetului Mures. Totodata, mentionam ca domnul Mora Akos Daniel a intrat in exercitiul mandatului de senator la data de 19 decembrie 2012.

Aratam ca, in conformitate cu art 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, “Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat ca a emis un act administrativ, a incheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective, in masura in care prevederile prezentei legi nu deroga de la aceasta si daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni”, iar potrivit alin. (2), “Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului. Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului. In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate”.

In cauza analizata, Agentia Nationala de Integritate a solicitat Senatului Romaniei sa dispuna cu celeritate aplicarea dispozitiilor legale mentionate, in sensul de a constata demiterea de drept din calitatea de senator a domnului Mora Akos Daniel, ca urmare a Deciziei nr. 6289/24.09.2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Prin adresa nr. XXXV/5877 din data de 23 octombrie 2013, Secretarul General al Senatului a transmis Agentiei Nationale de Integritate, conform hotararii Biroului permanent al Senatului, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, prin care s-a apreciat ca starea de incompatibilitate stabilita de Agentia Nationala de Integritate a domnului Mora Akos Daniel atrage interdictia de a mai ocupa, pe o perioada de 3 ani, functia eligibila care a generat starea de incompatibilitate, respectiv cea de consilier judetean, iar nu cea de senator.

Apreciem ca prin sintagma “aceeasi functie” din textul alin. (3) al art. 25 din actul normativ mentionat, legiuitorul nu a avut in vedere identitatea calitatilor ce fac parte din categoria functiilor eligibile, ci identitatea sub aspectul naturii functiei, respectiv functie eligibila ori alta functie sau demnitate publica.

Or, prin functie eligibila se intelege orice functie aleasa. In textul legal nu se face distinctie intre functiile electorale din cadrul autoritatilor publice locale si cele din cadrul autoritatilor publice centrale, instituind doar faptul ca persoana fata de care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, daca aceasta a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa o astfel de functie pentru o perioada de 3 ani.

Astfel, prima teza permite persoanei care a exercitat o anumita functie sau de demnitate publica si care fost eliberata sau destituita din functie ca urmare a constatarii existentei conflictului de interese ori starii de incompatibilitate, sa ocupe o functie electorala. A doua teza insa, instituie o exceptie de la posibilitatea ocuparii unei functii eligibile, constand in ocuparea unei astfel de functii la momentul constatarii existentei conflictului de interese ori starii de incompatibilitate.

A admite o interpretare contrara, in sensul ca textul de lege se refera strict la aceeasi calitate care a generat starea de incompatibilitate, ar conduce la lipsirea de efecte a normei juridice. Or, principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese si al incompatibilitatilor in exercitarea functiilor publice sunt impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public. Prin urmare, scopul normelor juridice incidente fiind unul preventiv, cat si sanctionator pentru anumite activitati desfasurate pe durata mandatului, urmareste in cazul functiilor eligibile interdictia de a ocupa o functie care presupune un vot de incredere pentru ocuparea acesteia.

Prin urmare, daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa o astfel de functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului. Aceasta dispozitie, in mod evident, trebuie sa fie aplicata in intelesul intregului articol, avand in vedere faptul ca intentia legiuitorului a fost aceea de a sanctiona persoanele care se fac vinovate de incalcarea regimului juridic privind incompatibilitatile.

De asemenea, in conformitate cu art. 16 din Legea fundamentala, care consacra principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice, apreciem ca nu poate exista un tratament juridic distinct pentru cei care ocupa functii publice sau de demnitate publica si fata de care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate.

Astfel, a admite ca persoana care a ocupat o functie eligibila nu mai poate ocupa aceeasi functie, in sensul identitatii calitatilor (acelasi tip de functie in exercitarea careia se afla la momentul constatarii starii de incompatibilitate), pe o perioada de 3 ani de la data incetarii mandatului, dar poate ocupa o alta functie eligibila, iar persoana fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate si care nu ocupa o functie eligibila este decazuta din dreptul de a mai exercita acelasi tip de functie sau o alta functie sau demnitate publica – oricare ar fi aceasta (cu exceptia celor electorale), pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii din functie, este in mod vadit contrar semnificatiei si destinatiei avute in vedere de legiuitor, incalcand principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice.

Mentionam, de asemenea, ca din analiza documentelor transmise, se constata ca, in procedura de solutionare a solicitarii Agentiei Nationale de Integritate nu au fost respectate dispozitiile regulamentare, refuzul de a pune in executare Decizia nr. 6289/24.09.2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie fiind exprimat de un organ necompetent, respectiv Biroul permanent al Senatului. Astfel, potrivit art. 83 alin. (1) din Regulamentul Senatului, cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, care va intocmi un raport. Propunerile comisiei se aproba de Senat cu votul majoritatii membrilor sai. Or, in cauza analizata, raportul Comisiei juridice nu a fost supus votului in Plenul Senatului, astfel ca refuzul de punere in executare a hotararii judecatoresti a fost exprimat cu incalcarea dispozitiilor regulamentare, in cadrul unei proceduri informe.

Mai mult, spre deosebire de alte ipoteze in care legiuitorul recunoaste Parlamentului Romaniei posibilitatea de a aprecia cu privire la anumite aspecte, in situatia analizata o astfel de apreciere nu este posibila.

Astfel, spre exemplu, art. 109 alin. (2) din Legea fundamentala implica o posibilitate de apreciere pentru subiectul indrituit sa ceara urmarirea penala, care ar putea sa fundamenteze si o solutie de respingere a sesizarii adresata acestuia in scopul inceperii urmaririi penale; aceasta, cu atat mai mult cu cat aceeasi reglementare constitutionala nu prevede vreo limita in exercitiul dreptului de a cere urmarirea penala.

Pe aceste premise, exercitarea dreptului de apreciere cu privire la inceperea urmaririi penale impotriva unui membru al Guvernului, este circumscrisa atributiei recunoscute expres de art. 109 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata. Din aceasta perspectiva, dreptul acordat Parlamentului Romaniei de a refuza sa ceara urmarirea penala a fost chiar optiunea legiuitorului constituant, de vreme ce acesta a conditionat expres posibilitatea inceperii procesului penal de cererea de urmarire penala; tot astfel, legiuitorul constituant recunoaste expres un drept al Camerei Deputatilor, Senatului si al Presedintelui Romaniei de a cere urmarirea penala, care implica desigur si posibilitatea de a nu cere urmarirea penala.

Aceste considerente nu pot fi insa retinute cu referire la situatia analizata, caci a admite posibilitatea Parlamentului Romaniei de a aprecia asupra interdictiei aplicabile unui senator, prin lipsirea de efecte a unei hotarari judecatoresti, este de natura a genera un conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatile publice, respectiv intre autoritatea judecatoreasca si puterea legislativa. Or, a stinge efectele unei hotarari definitive si irevocabile reprezinta o incalcare a ordinii juridice a statului de drept si o obstructionare a unei bune functionari a justitiei.

In acest sens, mentionam ca desi conflictul juridic de natura constitutionala nu beneficiaza de o definitie constitutionala, elementele care caracterizeaza aceasta institutie au fost conturate de jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Astfel, potrivit instantei de contencios constitutional, conflictul juridic de natura constitutionala presupune „acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor” (Decizia nr. 53/28.01.2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 144 din 17.02.2005). Aceeasi decizie statueaza si faptul ca autoritatile publice susceptibile de a fi parti implicate in conflictul juridic de natura constitutionala sunt numai acelea prevazute in Titlul III al Constitutiei Romaniei.

Prin solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala se urmareste inlaturarea unor posibile blocaje institutionale dintre diferite autoritati publice constitutionale, determinate de conflicte pozitive sau negative de competenta (a se vedea Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 a Curtii Constitutionale).

In acest cadru, examinand situatia prezentata de Agentia Nationala de Integritate, tinand seama de deciziile Curtii Constitutionale la care ne-am referit mai sus, lipsirea de efecte a unei decizii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie poate conduce la un blocaj institutional din perspectiva dispozitiilor constitutionale ce consacra separatia si echilibrul puterilor in stat si egalitatea in fata legii.

Sub acest aspect, trebuie mentionat ca hotararea judecatoreasca, desemnand tocmai rezultatul activitatii judiciare, reprezinta fara indoiala cel mai important act al justitiei. Hotararea judecatoreasca, in general, reprezinta un mijloc eficient de restabilre a ordinii de drept democratice si de eficientizare a normelor de drept substantial. Forta executorie a hotararii judecatoresti este un efect intrinsec al acesteia. Pe cale de consecinta, ordinea juridica interna a statului ar deveni iluzorie daca s-ar permite ca o decizie judiciara definitiva si obligatorie sa devina inoperanta.

O hotarare judecatoreasca odata intrata in puterea de lucru judecat nu poate fi reformata decat in conditiile strict si limitativ prevazute de lege, principiul securitatii raporturilor juridice impunand respectarea intocmai a celor dispuse de instanta de judecata, in caz contrar actul administrat fiind lipsit de finalitate, ideea de dreptate devenind astfel iluzorie.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca in virtutea principiului separatiei puterilor in stat, Parlamentul nu are dreptul sa intervina in procesul de realizare a justitiei. O imixtiune a puterii legislative care ar pune autoritatea judecatoreasca in imposibilitatea de a functiona, chiar daca numai cu referire la o anumita categorie de cauze si pentru o anumita perioada de timp, ar avea drept consecinta ruperea echilibrului constitutional dintre aceste autoritati.

Or, asa cum instanta de contencios european al drepturilor omului a precizat in mod constant, executarea hotararilor judecatoresti face parte integranta din procesul civil.

Din aceasta perspectiva, punctul de vedere exprimat de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari in sensul ca nu este de competenta Senatului a se pronunta cu privirea la aplicarea unor sanctiuni ori interdictii pentru incalcarea obligatiilor referitoare la starea de incompatibilitate care nu se refera la mandatul de senator, constituie o incalcare nu doar a dispozitiilor art. 1 alin. (4) din Constitutie, ci si a celor prevazute de art. 1 alin. (5), potrivit carora in Romania respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

Exemplificativa in acest sens este Decizia Curtii Constitutionale nr. 972 din 21 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial nr. 800 din 28 noiembrie 2012, prin care instanta contitutionala, analizand sesizarea formulata de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si autoritatea legiuitoare, reprezentata de Senatul Romaniei, pe de alta parte, a constatat urmatoarele: „Autonomia regulamentara de care beneficiaza cele doua Camere ale Parlamentului, in temeiul dispozitiilor constitutionale prevazute de art. 64 alin. (1), le da dreptul acestora de a dispune cu privire la propria organizare si procedurile de desfasurare a lucrarilor parlamentare.

Regulamentele parlamentare – Regulamentul Camerei Deputatilor, Regulamentul Senatului si Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului -, sub aspectul naturii lor juridice, sunt hotarari ale Parlamentului. Ele sunt adoptate de catre fiecare Camera sau de Camerele reunite, nu in virtutea calitatii de putere legiuitoare a Parlamentului, ci in calitate de corpuri autonome, investite cu o putere de organizare si functionare proprie. Fiecare Camera adopta propriul regulament, act cu caracter normativ de sine-statator, in conformitate cu competenta atribuita de Constitutie.

Autonomia regulamentara constituie expresia statului de drept, a principiilor democratice si poate opera exclusiv in cadrul limitelor stabilite de Legea fundamentala. Autonomia regulamentara nu poate fi exercitata in mod discretionar, abuziv, cu incalcarea atributiilor constitutionale ale Parlamentului. Normele regulamentare reprezinta instrumentele juridice care permit desfasurarea activitatilor parlamentare in scopul indeplinirii atributiilor constitutionale ale Parlamentului, autoritate reprezentativa prin care poporul roman isi exercita suveranitatea nationala, in conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Constitutie (a se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 209 din 7 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012).

Regulamentul parlamentar trebuie interpretat si aplicat cu buna-credinta si in spiritul loialitatii fata de Legea fundamentala.

In lumina celor expuse, apare cu evidenta faptul ca Parlamentul (fie Camera Deputatilor, fie Senatul), in calitate de organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii, nu poate sa se substituie puterii judecatoresti, respectiv sa solutioneze, prin hotarari proprii, litigii ce tin de competenta instantelor judecatoresti. De asemenea, legiuitorul nu poate modifica, suspenda sau stinge efectele unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile (…).

Mai mult, Curtea observa si retine ca teza potrivit careia o Camera a Parlamentului poate, in virtutea dispozitiilor regulamentare proprii, sa cenzureze sub orice aspect o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, care a dobandit autoritate de lucru judecat, echivaleaza cu transformarea acestei autoritati in putere judecatoreasca, concurenta cu instantele judecatoresti in ceea ce priveste infaptuirea justitiei. Legitimarea unui astfel de act ar avea ca efect acceptarea ideii ca, in Romania, exista persoane/institutii/autoritati carora nu le sunt opozabile hotararile judecatoresti pronuntate de instantele prevazute de Constitutie si de lege, deci care sunt mai presus de lege. Ori, o astfel de interpretare data dispozitiilor referitoare la autonomia regulamentara este in vadita contradictie cu dispozitiile art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (2), art. 61 alin. (1), art. 124 si art. 126 alin. (1) din Constitutie”.

In cele ce preced, au fost examinate, de o maniera succinta, principalele elemente ale sesizarii, in lumina prevederilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicata.

Solicitam admiterea cererii, pronuntand o decizie prin care sa se constate existenta conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca si puterea legiuitoare, precum si dispunerea masurilor pe care Curtea Constitutionala le va socoti necesare si utile pentru restabilirea ordinii constitutionale, care trebuie sa existe intre autoritatile statului.
Sursa: infolegal.ro

CSM scoate la concurs 200 de locuri la INM şi 70 de posturi de judecători

Consiliul Superior al Magistraturii organizează în Bucureşti un concurs de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii (INM), fiind disponibile 200 de locuri şi un concurs pentru ocuparea a 70 de posturi de judecători la judecătorii.

Vezi detalii AICI

Record de inscrieri pentru intrarea in magistratura

300x250Saptamana trecuta s-a incheiat etapa de inscriere la cele doua concursuri de intrare in justitie care se vor organiza in acest an. Sunt 19 candidati pe un loc la INM si 18 candidati pe un loc la magistratura.

La Institutul National al Magistraturii sunt disponibile 200 de locuri (100 pentru procurori si judecatori) pentru care s-au inscris 3873 de candidati, absolventi ai Facultatii de Drept. Cei care vor trece cele trei probe de concurs si verificarile ulterioare vor deveni auditori de justitie unde, pentru doi ani de zile, vor invata cum sa aplice in practica cunostintele teoretice pe care le au deja. Dupa absolvirea INM, ei vor deveni judecatori si procurori stagiari pentru un an de zile.

La magistratura sunt disponibile anul acesta 70 de locuri, numai pentru judecatori. Pentru acestea s-au inscris 1253 de candidati, toti cu vechime de minim 5 ani in activitate juridica. Cei care vor trece de cele trei probe de concurs si verificarile ulterioare vor deveni direct judecatori definitivi in instantele din Romania.

Instrumente utile:

– cu privire la organizarea si desfasurarea concursului: Ghid de admitere 2013

– cu privire la proba 2 de rationament logic: Ghid de rezolvare a testelor

– cu privire la proba 3 de interviu, deontologie si etica judiciara: Ghid pentru sustinerea interviului.

Sursa: http://cristidanilet.wordpress.com/