Arhive etichetă: Codul Fiscal

OUG privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă” a suferit modificări

În Monitorul Oficial nr. 176 din 13 martie 2015 a fost publicată O.U.G. nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri.

În cadrul actului normativ se arată:

Articolul 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 4 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Creanţele rezultate din garanţiile acordate şi plătite instituţiilor de credit în cadrul Programului sunt asimilate creanţelor bugetare a căror recuperare se efectuează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, conform procedurii reglementate de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.

Dacă creanţa statului nu a fost acoperită integral, fie ca urmare a distribuirii preţului potrivit alin. (102), fie în cazul în care bunul nu a putut fi valorificat potrivit legii, atunci, în scopul realizării integrale a creanţei, organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Prin excepţie, beneficiarul Programului care deţine o locuinţă achiziţionată sau construită în cadrul Programului poate achiziţiona sau construi o nouă locuinţă în cadrul Programului cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

  • noua locuinţă care se achiziţionează sau construieşte în cadrul Programului să aibă suprafaţa utilă mai mare decât a locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul Programului sau valoarea noii locuinţe rezultată din raportul de evaluare să fie mai mare decât valoarea evaluată la momentul acordării creditului pentru locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului;
  • locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului să fie înstrăinată prin vânzare-cumpărare cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe;
  • creditul acordat iniţial în cadrul Programului să fie lichidat până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe în cadrul Programului sau să fie refinanţat prin acordarea celui de-al doilea credit în cadrul Programului pentru dobândirea sau construirea unui imobil care să îndeplinească condiţiile prevăzute la lit. a);
  • la data solicitării celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului persoană fizică declară pe propria răspundere fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită în cadrul Programului pe care urmează să o înstrăineze cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe care va fi achiziţionată sau construită în cadrul Programului, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia o locuinţă, dobândită sau construită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp şi o a doua locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului, pe care o va înstrăina cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe care va fi achiziţionată în cadrul Programului.

La data lichidării sau refinanţării creditului acordat iniţial în cadrul Programului, se radiază ipoteca în favoarea statului şi a finanţatorului, privilegiul finanţatorului, precum şi interdicţiile de înstrăinare şi grevare cu sarcini asupra imobilului achiziţionat sau construit iniţial în cadrul Programului.

În baza contractului de garantare aferent celui de al doilea credit, asupra noii locuinţe se instituie în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi în favoarea finanţatorilor, proporţional cu procentul de garantare, un drept de ipotecă legală de rangul I până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului care face obiectul garanţiei, potrivit legii, cu interdicţia de înstrăinare a locuinţei pe o perioadă de 5 ani şi interdicţia de grevare cu sarcini a acesteia pe toată durata garanţiei. Condiţia referitoare la rangul dreptului de ipotecă trebuie să fie îndeplinită până la momentul formulării cererii de plată a noii garanţii de către finanţator.

În cazul primirii de către finanţator a comunicării respingerii cererii de plată a noii garanţii de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii — S.A. — I.F.N., în temeiul contractului de garantare, finanţatorul are dreptul să înscrie în cartea funciară ipoteca legală conform dispoziţiilor Codului civil, concomitent cu radierea din cartea funciară a ipotecii legale instituite în favoarea statului român.

Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 12 noiembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Obligaţiile conducătorului entităţii publice în domeniul controlului intern/managerial; cerinţele controlului intern/managerial

Conducătorul entităţii publice trebuie să asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea şi perfecţionarea structurilor organizatorice, reglementărilor metodologice, procedurilor şi criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerinţele generale şi specifice de control intern/managerial.

Conducătorul entităţii publice elaborează anual un raport asupra sistemului de control intern/managerial, care se transmite Secretariatului General al Guvernului.

Instrucţiunile privind întocmirea, aprobarea şi prezentarea raportului conducătorului entităţii publice asupra sistemului de control intern/managerial prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al secretarului general al Guvernului.

Secretariatul General al Guvernului prezintă Guvernului, până la sfârşitul semestrului I al anului curent, pentru anul precedent, un raport privind stadiul implementării sistemului de control intern/managerial la nivelul instituţiilor publice la care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetului oricărui fond special.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la art. 61 alin. (1) şi art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale pot solicita, inclusiv pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, de la Ministerul Finanţelor Publice, în cursul anului 2015, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1.290.000 mii lei, pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din perioada de programare 2007—2013, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor, în următoarele condiţii:

  • dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare acordării împrumutului, plus o marjă de 3,00 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului;
  • perioadă de rambursare: până la 15 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;
  • termen-limită de depunere la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice a documentelor prevăzute la alin. (11) pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale: 1 octombrie 2015;
  • limita de îndatorare: exceptat.

După alineatul (2) al articolului 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu 95%.

Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 8 mai 2014, cu completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

După numirea în funcţie, poliţiştii locali care au atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi cei cu atribuţii în domeniul circulaţiei rutiere, proveniţi din structurile poliţiei comunitare, sunt obligaţi ca, în termen de 6 ani, să urmeze un program de formare iniţială organizat într-o instituţie de învăţământ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda în limita bugetului aprobat, prin hotărâre a consiliului local, norma de hrană personalului poliţiei locale conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Sursa: infolegal.ro

Reclame

Noutati privind registrul de evidenta fiscala si alte modificari de la 1 februarie 2015

Va reamintim ca prin OUG nr. 80/2014, publicata in Monitorul Oficial nr.906 din 12.12.2014 au fost aduse urmatoarele principale modificari si completari ale Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal: incepand cu 1 ianuarie 2015 persoanele fizice care obtin venituri din activitati economice impozitate in sistem real au obligatia de a completa un Registru de evidenta fiscala in vederea stabilirii venitului net anual impozabil.

Aceasta modificare este urmare a completarilor aduse Legii contabilitatii potrivit carora, incepand cu 1 ianuarie 2015, persoanele fizice care desfasoara activitati in scopul realizarii de venituri din activitati economice au obligatia sa conduca evidenta contabila pe baza regulilor contabilitatii in partida simpla sau, la optiunea acestora, pe baza regulilor contabilitatii in partida dubla, potrivit reglementarilor contabile emise in acest sens, cu exceptia situatiei in care in legislatia fiscala se prevede altfel.

In domeniul taxei pe valoarea adaugata, de la 1 ianuarie 2015 intra in vigoare modificarile privind stabilirea locului taxarii cu TVA pentru serviciile de telecomunicatii, de radiodifuziune si televiziune, precum si pentru serviciile furnizate pe cale electronica prestate catre un beneficiar persoana neimpozabila, locul taxarii cu TVA fiind in statul unde este stabilit beneficiarul persoana neimpozabila. Pentru simplificarea platii TVA prestatorii acestor servicii pot aplica regimul spe
cial prin care pot alege statul membru de inregistrare pentru plata TVA, in acest caz nemaiavand obligatia sa se inregistraze in fiecare stat membru unde este stabilit beneficiarul serviciilor persoana neimpozabila.

Prin acest regim special statul membru de inregistrare vireaza TVA-ul cuvenit fiecarui stat membru pentru serviciile de telecomunicatii, de radiodifuziune si televiziune si serviciile furnizate pe cale electronica prestate catre un beneficiar persoana neimpozabila desfasurate pe teritoriul lor, pe baza decontului special de TVA in care prestatorul declara in euro suma TVA datorata fiecarui stat membru.

Incepand cu 1 februarie 2015 organul fiscal anuleaza din oficiu codul de TVA, in cazul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni daca administratorii si/sau persoana impozabila insasi au inscrise in cazierul fiscal infractiuni si/sau faptele prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a) din OG nr. 75
/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, iar in cazul societatilor cu raspundere limitata, in comandita simpla si in nume colectiv daca asociatii majoritari sau, dupa caz, asociatul unic si/sau administratorii si/sau persoana impozabila insasi au inscrise in cazierul fiscal infractiuni
si/sau faptele prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a) din OG nr. 75/2001.

De asemenea, incepand cu 1 februarie 2015, organul fiscal anuleaza din oficiu codul de TVA, daca societatea comerciala, supusa in matricularii la registrul comertului, nu justifica intentia si capacitatea de a desfasura activitate economica potrivit criteriilor si in termenele stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrarea Fiscala. In acest caz, reinregistrarea in scopuri d e TVA se face la solicitarea persoanei impozabile, daca inceteaza situatia care a condus la anulare.

Reinregistrarea in scopuri de TVA, dupa anularea codului de TVA in cazul persoanei impozabile declarata inactiva si sau a celei cu inactivitate temporara inscrisa in registrul comertului, nu se mai face din oficiu de organul fiscal ci la solicitarea persoanei impozabile, daca inceteaza situatia care a condus la anulare.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2015 s-au adus completari articolului 160 privind taxarea inversa la livrarea de energie electrica catre un comerciant persoana impozabila, stabilit in Romania. Astfel, persoana impozabila care obtine licenta de furnizare a energiei electrice in perioada 1 – 31 decembrie a unui an calendaristic trebuie sa depuna la organul fiscal, in perioada 1 – 20 ianuarie a anului calendaristic urmator o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca a avut un consum propriu de maximum 1% din energia electrica cumparata in perioada din luna de cembrie in care a detinut licenta de furnizare, care este valabila pentru toate achizitiile de energie electrica efectuate in anul calendaristic in care se depune aceasta declaratie.

Furnizorul de energie electrica nu aplica taxare inversa daca in momentul livrarii beneficiarul care avea obligatia de a depune la organul fiscal declaratia pe propria raspundere privind consumul propriu neglijabil de energie electrica nu figureaza in «Lista persoanelor impozabile care au depus declaratiile pe propria raspundere pentru indeplinirea conditiei prevazute la art. 160 alin. (2) lit. e) pct. 2 din Codul fiscal» publica tape site-ul ANAF.

In domeniul accizelor, incepand cu 1 ianuarie 2015 nivelul accizelor nu mai este stabilit in euro, ci in lei.

Sursa: DGFP Brasov

Curtea Constitutionala a admis exceptii de neconstitutionalitate referitoare la Codul fiscal si Codul de procedura penala

In zilele de 11 si 12 noiembrie 2014, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere mai multe dosare, avand ca obiect exceptii de neconstitutionalitate ale unor articole din , nationale, respectiv .

Lista concluziilor:

I. Cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.77¹ alin.(6) teza finala din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal sunt constitutionale in masura in care legea nu-l obliga pe cumparatorul adjudecatar sa faca dovada platii impozitului datorat de instrainatorul debitor pentru a-si putea inscrie in cartea funciara dreptul sau de proprietate.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Judecatoria Cornetu.

II. Cu unanimitate de voturi:

1. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art.341 alin.(10) din Codul de procedura penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta „fara participarea procurorului si a inculpatului”, este neconstitutionala;

2. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.344 alin.(4) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale;

3. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art.345 alin.(1) si in art.346 alin.(1) din Codul de procedura penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta „fara participarea procurorului si a inculpatului”, este neconstitutionala;

4. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.347 alin.(3) raportate la cele ale art.344 alin.(4), art.345 alin.(1) si art.346 alin.(1) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantelor care au sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Tribunalul Galati – Sectia penala si Tribunalul Militar Cluj.

Argumentatiile retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

III. In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.9 alin.(2) teza intai din Legea invatamantului nr.84/1995 si dispozitiile art.18 alin.(2) teza intai din Legea educatiei nationale nr.1/2011 sunt neconstitutionale.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Judecatoria Buzau-Sectia civila.

Argumentatiile retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Sursa: infolegal.ro

Bonul de combustibil: cand SE POATE deduce si cand NU SE POATE deduce

Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplinim pentru a considera ca bonurile de combustibil au drept de deducere integrala sau partiala?

Atragem atentia de la bun inceput asupra faptului ca deducerea se face in functie de utilizarea autoturismului in derularea activitatii firmei.

Asadar, discutam despre o utilizare partiala a autoturismului in derularea activitatii firmei sau despre o utilizare integrala in folosul activitatii firmei.

In prima situatie, cand utilizarea autoturismului se face PARTIAL in derularea activitatii firmei, dreptul de deducere a bonului de combustibil este de 50%.

In caz contrar, cand autoturismul este utilizat integral in derularea activitatii firmei, bonurile de combustibil se deduc INTEGRAL.

Dupa cum ne spun specialistii, bonurile fiscale trebuie sa contina in mod obligatoriu CUI-ul cumparatorului pentru a se realiza deducerea.

Solutii LEGALE pentru tratamentul fiscal corect, si in avantajul firmei, al deducerii TVA

Atentie! Va amintim faptul ca de la data de 14 martie 2013, nu mai este nevoie de stampila, denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare. La aceasta data a incetat aplicabilitatea prevederilor referitoare la justificarea deducerii TVA pentru carburantii auto pe baza bonurilor fiscale, oricare ar fi valoarea acestora.

Asa cum se prevede in Codul Fiscal, la art. 145, va amintim ca dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei.

Prin cheltuieli legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile intelegem orice cheltuieli direct atribuibile unui vechicul, precum: cheltuieli de reparatii, intretinere, cu lubrifinatii, cu piese de schimb, cheltuielile cu combustibilul utilizat pentru functionarea vehiculului.

Atentie! Nu sunt cheltuieli referitoare la vechiculele aflate in proprietatea sau in uzul persoanelor impozabile acele cheltuieli ce nu pot fi direct atribuibile pentru un anumit vechicul.

Nu uitati faptul ca prin vehicul se intelege ca avand o mansa totala maxima autorizata ce nu depaseste 3500 de kg si nu are mai mult de 9 scaune, incluzand scaunul soferului. 

Potrivit Normelor metodologice, in situatia vehiculelor ce nu sunt folosite exclusiv in scopul activitatii economie, taxa aferenta cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductivila conform regulilor Codului fiscal, nefiind aplicabila limitarea la 50% a deducerii taxei.

Folosul in scopul activitatii economice a unui vehicul cuprinde, nu in mod exclusiv:deplasari in tara sau in strainatate la clienti/furnizori, pentru prospectarea pietei, deplasari la locatii unde se afla puncte de lucru, la banca, la vama, la oficiile postale, la autoritatile fiscale, utilizarea vehiculului de catre personalul de conducere in exercitarea atributiilor de serviciu, deplasari pentru interventie, service, reparatii, utilizarea vehiculelor de test-drive de catre dealerii auto.

Conform legislatiei in vigoare, este obligatoriu pentru  persoana impozabila sa faca dovada ca se indeplinesc toate conditiile legale pentru acordarea deducerii. 

Pentru a se exercita dreptul de deducere a taxei, orice persoana impozabila trebuie sa detina informatii precum: categoria de vechicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.

Atentie! Vehiculul se considera a se utiliza in scopul activitatii economice daca se foloseste pentru transportul angajatilor la si de la locul de munca.

Se considera ca vehiculul nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice daca pe langa utilizarea sa pentru firma mai este folosit ocazional sau in mod continuu si pentru uz personal.  In aceasta situatie, discutam despre o limitare la 50% a dreptului de deducere a taxei aferente cumpararii, achitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului si a taxei aferente cheltuielilor legate de acesta. Persoana impozabila care aplica deducerea limitata de 50% nu trebuie sa faca dovada utilizarii vehiculului in scopul activitatii economice sau pentru uz personal cu ajutorul foii de parcurs

Conform Normelor metodologice, intelegem ca orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa pentru achizitiile efectuate de aceasta persoana intentioneaza sa desfasoare o activitate economica, cu conditia sa nu se depaseasca perioada prevazuta la art. 147^1 alin. (2) din Codul Fiscal.

Mai mult, conform normelor, intentia persoanei trebuie evaluata prin prisma elementelor obiective, precum intentia de a initia angajarea de costuri si efectuarea de investitii in vederea initierii de activitati economice.

Deducerea se exercita prin inscrierea taxei deductibile in decontul de taxa, depus dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA.

Atentie la faptul ca dreptul de deducere pentru achizitiile de bunuri efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal poate sa fie exercitat de persoana impozabila chiar daca pe factura nu exista mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit beneficiarului conform art. 153 din Codul fiscal.

Mai mult, acelasi articol prevede la alineatul (2) ca orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor in situatia in care acestea sunt destinate utilizatii in folosul urmatoarelor operatiuni:

– operatiuni taxabile
– operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/ prestarii se considera ca fiind in straiantate, daca taxa ar fi deductibilia, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania
– operatiuni scutite de taxa in anumite conditii prevazute de legislatia fiscal-contabila
– operatiuni prevazute la art. 128 alin. (7) si la art. 129 alin. (7) in situatia in care taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv.

art. 128 alin (7): Transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau, dupa caz, si de pasive, indiferent daca este realizat ca urmare a vanzarii sau ca urmare a unor operatiuni precum divizare,a fuziunea ori ca aport in natura la capitalul unei societati, nu constituie livrare de bunuri daca primitorul activelor este o persoana impozabila. Primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului in ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere prevazut de lege.

Art. 129 alin (7): prevederile art. 128 alin (5) si (7) se aplica in mod corespunzator si prestarilor de servicii.

Sursa: Codul Fiscal si Normele Metodologice Valabile 2014

A fost aprobata Procedura de restituire a taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante

In Monitorul Oficial nr. 454 din 20 iunie 2014 a fost publicat Ordinul nr. 365/741/2014 al ministrului Mediului si Schimbarilor Climatice si al ministrului Finantelor Publice privind aprobarea Procedurii de efectuare a platilor sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si a modelului si continutului unor formulare si pentru modificarea anexei nr. 4 la Ordinul ministrului mediului si schimbarilor climatice si al viceprim-ministrului, ministrul finantelor publice, nr. 490/407/2013 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevazute la art. 7, 9 si 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, precum si a sumelor stabilite de instantele de judecata prin hotarari definitive si irevocabile.

In cadrul Procedurii de efectuare a platii sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule se arata:

Procedura de restituire a sumelor prevazute la art. XV alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea si completarea unor acte normative si alte masuri financiar-bugetare, in situatia in care Agentia Nationala de Administrare Fiscala este obligata la restituirea acestora

Contribuabilul care, in baza unei hotarari judecatoresti executorii, are dreptul la restituirea sumelor reprezentand taxa pe poluare pentru autovehicule si taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobanzile calculate pana la data platii integrale si cheltuielile de judecata, precum si orice alte sume stabilite de instantele judecatoresti, depune, in vederea restituirii, la organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala o cerere.

Sumele se restituie, la cererea contribuabilului, persoana fizica sau juridica, in conformitate cu prevederile art. 117 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre organul fiscal competent, care reprezinta:

in cazul persoanelor juridice, al persoanelor fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere – organul fiscal la care persoana este inregistrata ca platitor de impozite si taxe;
in cazul persoanelor fizice – organul fiscal in a carui raza teritoriala persoana fizica isi are domiciliul fiscal.
Cererea de restituire trebuie sa fie depusa in cadrul termenului legal de prescriptie a dreptului de a cere restituirea, respectiv in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la restituire. Data la care a luat nastere dreptul la restituire este data hotararii judecatoresti executorii.

Daca organul fiscal competent considera ca mai are nevoie de anumite documente relevante solutionarii cererii, solicita contribuabilului, in scris, prezentarea acestora.

Termenul de 45 de zile prevazut pentru solutionarea cererilor de restituire se prelungeste cu perioada cuprinsa intre data la care s-a comunicat contribuabilului solicitarea de informatii suplimentare relevante solutionarii acesteia si data inregistrarii primirii acestor informatii la organul fiscal competent. In cazul in care documentele solicitate de catre organul fiscal competent necesare in vederea solutionarii cererii nu sunt depuse de catre contribuabil in termen de cel mult 30 zile, cererea prevazuta la pct. 1 se respinge de catre organul fiscal competent, instiintandu-l pe contribuabil cu privire la aceasta.

In situatia in care, prin hotarari judecatoresti executorii, instantele dispun restituirea sumei achitate cu titlu de taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule catre un contribuabil care a dobandit autovehiculul in baza unui contract de leasing, plata taxei fiind efectuata de catre societatea de leasing, in vederea efectuarii restituirii sumei dispuse de instantele de judecata, se va proceda astfel:

in cazul in care atat contribuabilul beneficiar al dreptului de restituire care a dobandit autovehiculul in baza unui contract de leasing, cat si societatea de leasing care a efectuat plata taxei sunt administrati de catre acelasi organ fiscal, respectiv sunt arondati aceleiasi unitati a Trezoreriei Statului, sumele inscrise de catre organul competent in decizia de restituire, respectiv in graficul transelor anuale aprobate la restituire, vor fi virate de catre unitatea Trezoreriei Statului de pe cod de inregistrare fiscala societate de leasing pe cod de inregistrare fiscala contribuabil, prin intocmirea de catre aceasta a notei contabile;
in situatia in care contribuabilul beneficiar al dreptului de restituire care a dobandit autovehiculul in baza unui contract de leasing si societatea de leasing care a efectuat plata taxei sunt administrati de catre organe fiscale diferite, respectiv sunt arondati la unitati ale Trezoreriei Statului diferite, sumele inscrise de catre organul fiscal competent in decizia de restituire vor fi virate de catre unitatea Trezoreriei Statului de pe cod de inregistrare fiscala societate de leasing pe cod de inregistrare fiscala beneficiar, prin intocmirea de catre aceasta a unui ordin de plata in care se va inscrie la rubrica „cod fiscal platitor“ codul fiscal al societatii de leasing si la rubrica „cod fiscal beneficiar“ codul fiscal al contribuabilului beneficiar al dreptului de restituire, cu indicarea conturilor bugetare corespunzatoare.

La cererea de restituire se anexeaza, in vederea verificarii acestora, urmatoarele documente:

  • hotararea judecatoreasca executorie, in copie legalizata;
  • actul de identitate al persoanei fizice/al reprezentantului persoanei juridice, impreuna cu imputernicirea data acestuia, in copie;

Cererea de restituire, insotita de documentele prevazute la pct. 7, se poate depune la registratura organului fiscal competent sau se poate transmite prin posta cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

In baza cererii depuse de contribuabil, organul fiscal competent, prin compartimentul cu atributii de compensare/restituire, denumit in continuare compartiment de specialitate, verifica in baza de date centralizata daca pentru autovehiculul indicat in cerere a fost restituita/compensata suma solicitata la restituire.

Dupa verificarea prealabila potrivit pct. 9 si in situatia in care se constata ca nu a fost restituita/compensata suma solicitata la restituire de catre contribuabil, organul fiscal competent intocmeste Referatul privind restituirea sumelor stabilite de instantele de judecata prin hotarari judecatoresti executorii, prevazut in anexa nr. 4 la ordin.

In vederea stabilirii graficului transelor anuale aprobate la restituire, organul fiscal competent transmite Administratiei Fondului pentru Mediu o copie a cererii de restituire, insotita de copii ale documentelor, precum si a referatului. Aceste documente pot fi transmise in sistem electronic catre Administratia Fondului pentru Mediu.

Graficul va fi transmis de Administratia Fondului pentru Mediu, semnat si stampilat, organului fiscal competent in termen de 5 zile de la data inregistrarii la registratura acestei institutii a solicitarii organului fiscal. Graficul poate fi transmis organului fiscal competent in sistem electronic, cu incadrarea in termenul de 5 zile de la data inregistrarii solicitarii organului fiscal.

Graficul transelor anuale aprobate la restituire va cuprinde, in mod obligatoriu, perioada de restituire pentru fiecare transa anuala, precum si cuantumul acestora.

Perioada de restituire pentru fiecare transa anuala din graficul prevazut la pct. 11 este urmatoarea:

pentru prima transa anuala, perioada de restituire este luna urmatoare datei comunicarii graficului, de catre Administratia Fondului pentru Mediu, organului fiscal competent;
pentru urmatoarele transe anuale perioada de restituire este:
– pentru cererile de restituire depuse in primul semestru al fiecarui an, perioada de restituire a transei este luna aprilie a fiecaruia din urmatorii 4 ani;
– pentru cererile de restituire depuse in cel de-al doilea semestru al fiecarui an, perioada de restituire a transei este luna noiembrie a fiecaruia din urmatorii 4 ani.

In sensul prezentului ordin, prin transa anuala se intelege cota-parte de 20% din:

  • taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule;
  • cheltuielile de judecata;
  • alte sume stabilite de instantele judecatoresti.

Sursa: infolegal.ro

Modificarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal

In M. Of. nr. 384 din 23 mai 2014 a fost publicata H.G. nr. 421/2014 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004.

Din cuprins:

ART. I

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

A. Titlul II – Impozitul pe profit

1. Punctele 17^1 – 17^4 se abroga.

2. Dupa punctul 17^5 se introduc sase noi puncte, punctele 17^6 – 17^11, cu urmatorul cuprins:

“17^6. Contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara si care la momentul retratarii utilizeaza valoarea justa drept cost presupus vor avea in vedere si urmatoarele reguli:

a) valoarea fiscala a mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor este cea stabilita potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 33 din Codul fiscal;

b) regimul fiscal al rezervelor din reevaluarea mijloacelor fixe amortizabile si a terenurilor este prevazut la art. 22 alin. (5) si (5^1) din Codul fiscal;

c) transferul sumelor aferente reevaluarii din contul 105 <<Rezerve din reevaluare>> in contul 1178 <<Rezultatul reportat provenit din utilizarea, la data trecerii la aplicarea IFRS, a valorii juste drept cost presupus>>, respectiv al sumelor reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare din contul 1065 in contul 1175 <<Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare>> ca urmare a retratarii in conformitate cu IFRS nu se impoziteaza, cu conditia evidentierii si mentinerii sumelor respective in soldul creditor al conturilor <<1178>>, respectiv <<1175>>, analitice distincte. In situatia in care sumele respective nu sunt mentinute in soldul creditor al conturilor <<1178>>, respectiv <<1175>>, analitice distincte, acestea se impoziteaza astfel:

1. sumele care au fost anterior deduse si care nu au fost impozitate potrivit art. 22 alin. (5^1) din Codul fiscal se impoziteaza la momentul utilizarii potrivit art. 22 alin. (5); diminuarea soldului creditor al conturilor de rezultat reportat, analitice distincte, se considera utilizare a rezervei;

2. sumele care sunt deduse ulterior prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a mijloacelor fixe si terenurilor, dupa caz.

Contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara utilizeaza referintele pentru simbolul si denumirea conturilor corespunzator reglementarilor contabile aplicabile.

Codul fiscal:

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

ART. 19^4

(1) Profitul investit in echipamente tehnologice – masini, utilaje si instalatii de lucru – astfel cum sunt prevazute in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, folosite in scopul desfasurarii activitatii economice, este scutit de impozit.

(2) Profitul investit potrivit alin. (1) reprezinta soldul contului de profit si pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la inceputul anului, in anul punerii in functiune a echipamentelor tehnologice respective. Scutirea de impozit pe profit aferenta investitiilor realizate se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva.

(3) Pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2014, in aplicarea facilitatii se ia in considerare profitul contabil brut inregistrat incepand cu data de 1 iulie 2014 si investit in activele mentionate la alin. (1) produse si/sau achizitionate si puse in functiune dupa aceeasi data.

[…]

(6) Scutirea se calculeaza trimestrial sau anual, dupa caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale, se repartizeaza la sfarsitul exercitiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, pana la concurenta profitului contabil inregistrat la sfarsitul exercitiului financiar. In cazul in care la sfarsitul exercitiului financiar se realizeaza pierdere contabila nu se efectueaza recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizeaza la rezerve suma profitului investit.

(7) Pentru echipamentele tehnologice prevazute la alin. (1), care se realizeaza pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acorda pentru investitiile puse in functiune partial in anul respectiv, in baza unor situatii partiale de lucrari.

(8) Prevederile alin. (1) se aplica pentru echipamentele tehnologice considerate noi, potrivit normelor de aplicare.

[…]

Norme metodologice:

17^7. In sensul prevederilor art. 19^4 din Codul fiscal, prin productia de echipamente tehnologice se intelege realizarea acestora in regie proprie.

17^8. In aplicarea prevederilor art. 19^4 alin. (2) din Codul fiscal, profitul contabil brut cumulat de la inceputul anului este profitul contabil la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit, inregistrat in trimestrul/anul punerii in functiune a echipamentelor tehnologice respective, fara a lua in considerare sursele proprii sau atrase de finantare a activelor mentionate la art. 19^4 alin. (1) din Codul fiscal.

Pentru echipamentele tehnologice luate in folosinta in baza contractelor de leasing financiar si puse in functiune in perioada 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2016 inclusiv, scutirea de impozit pe profit se aplica de catre utilizator, cu conditia respectarii prevederilor art. 19^4 alin. (9) din Codul fiscal.

17^9. Determinarea scutirii de impozit pe profit – exemple de calcul:

Exemplul I – Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de catre contribuabilii care aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit

Societatea A achizitioneaza si pune in functiune in luna octombrie 2014 un echipament tehnologic in valoare de 70.000 lei. Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie – 31 decembrie 2014 este 500.000 lei, din care profitul contabil brut aferent perioadei 1 iulie – 31 decembrie 2014 este 200.000 lei.

La sfarsitul anului 2014 societatea inregistreaza un profit impozabil in suma de 600.000 lei.

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg urmatoarele etape:

– se calculeaza impozitul pe profit aferent anului 2014:

600.000 x 16% = 96.000 lei;

– se calculeaza impozitul pe profit aferent profitului investit: avand in vedere faptul ca profitul contabil aferent perioadei 1 iulie – 31 decembrie 2014 in suma de 200.000 lei acopera investitia realizata, impozitul pe profit scutit este:

70.000 x 16% = 11.200 lei; impozit pe profit scutit = 11.200 lei;

– repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale:

a) determinarea sumei aferente rezervei legale, daca contribuabilul are obligatia constituirii acesteia potrivit legii. Presupunem, in acest caz, ca societatea A repartizeaza 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabila profitului investit fiind 3.500 lei;

b) determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:

70.000 – 3.500 = 66.500 lei.

Valoarea fiscala a echipamentului tehnologic este 70.000 lei care se amortizeaza linear sau degresiv potrivit art. 24 din Codul fiscal. Pentru acest echipament tehnologic contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.

Exemplul II – Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit de catre contribuabilii care aplica sistemul anual de declarare si plata a impozitului pe profit

La sfarsitul anului 2015 o societate inregistreaza un profit impozabil in suma de 2.500.000 lei. Profitul contabil brut aferent anului 2015 este de 1.900.000 lei. Societatea achizitioneaza si pune in functiune in luna martie 2015 un echipament tehnologic in valoare de 70.000 lei, in luna iulie un echipament tehnologic in valoare de 110.000 lei si in luna octombrie un echipament tehnologic in valoare de 90.000 lei.

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg urmatoarele etape:

– se calculeaza impozitul pe profit aferent anului 2015:

2.500.000 x 16% = 400.000 lei;

– se determina valoarea totala a investitiilor realizate in echipamente tehnologice:

70.000 + 110.000 + 90.000 = 270.000 lei;

– avand in vedere faptul ca profitul contabil brut acopera investitiile realizate, impozitul pe profit aferent profitului investit este:

270.000 x 16% = 43.200 lei; impozit pe profit scutit = 43.200 lei;

– repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale. Presupunem, in acest caz, ca societatea repartizeaza 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabila profitului investit fiind 13.500 lei;

– determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:

270.000 – 13.500 = 256.500 lei.

Valoarea fiscala a echipamentelor tehnologice respective se amortizeaza linear sau degresiv potrivit art. 24 din Codul fiscal. Pentru aceste echipamente tehnologice contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.

Exemplul III – Calculul scutirii de impozit pentru profitul reinvestit in echipamente tehnologice care se realizeaza pe parcursul mai multor ani consecutivi. Contribuabilul aplica sistemul trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit

In perioada 1 ianuarie 2016 – 31 martie 2016 o societate inregistreaza profit impozabil in suma de 2.000.000 lei. Profitul contabil brut aferent perioadei 1 ianuarie 2016 – 31 martie 2016 este de 600.000 lei.

Societatea efectueaza investitii intr-un echipament tehnologic care nu permite puneri in functiune partiale astfel: in luna septembrie 2014 in valoare de 50.000 lei, in luna ianuarie 2015 in valoare de 80.000 lei si in luna februarie 2016 in valoare de 90.000 lei, iar punerea in functiune a intregii investitii se realizeaza in luna martie 2016.

Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit si a impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii, se parcurg urmatoarele etape:

– se calculeaza impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2016:

2.000.000 x 16% = 320.000 lei;

– se determina valoarea totala a investitiilor realizate in echipamente tehnologice:

50.000 + 80.000 + 90.000 = 220.000 lei;

– avand in vedere faptul ca profitul contabil brut din trimestrul punerii in functiune al investitiei acopera investitiile anuale realizate, impozitul pe profit aferent profitului investit este:

220.000 lei x 16% = 35.200 lei; impozit pe profit scutit = 35.200 lei;

– repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale. Presupunem, in acest caz, ca la sfarsitul anului societatea repartizeaza 5% din profitul contabil pentru constituirea rezervei legale, partea alocabila profitului investit fiind 11.000 lei;

– determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:

220.000 – 11.000 = 209.000 lei.

Valoarea fiscala a echipamentului tehnologic respectiv se amortizeaza linear sau degresiv potrivit art. 24 din Codul fiscal. Pentru acest echipament tehnologic contribuabilul nu poate opta pentru amortizarea accelerata.

17^10. In aplicarea prevederilor art. 19^4 alin. (7) din Codul fiscal, scutirea se acorda pentru valoarea echipamentelor tehnologice in curs de executie inregistrate in perioada 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2016 si puse in functiune in aceeasi perioada. In cazul in care echipamentele tehnologice respective sunt inregistrate, partial in imobilizari corporale in curs de executie inainte de data de 1 iulie 2014 si partial dupa data de 1 iulie 2014, scutirea de impozit pe profit se aplica numai pentru partea inregistrata in imobilizari corporale in curs de executie incepand cu data de 1 iulie 2014 si care este cuprinsa in valoarea echipamentului tehnologic pus in functiune pana la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.

17^11. In intelesul prevederilor art. 19^4 alin. (8) din Codul fiscal, echipamentele tehnologice considerate noi sunt cele care nu au fost utilizate anterior datei achizitiei.”

B. Titlul V – Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania

1. Punctul 13^1 se abroga.

C. Titlul VI – Taxa pe valoarea adaugata

1. La punctul 82, alineatul (8) se abroga.

D. Titlul VII – Accize si alte taxe speciale

1. La punctul 85 alineatul (1^5), litera i) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(1^5) […]

i) antrepozitele fiscale de depozitare autorizate in exclusivitate pentru aprovizionarea aeronavelor si, respectiv, a navelor si ambarcatiunilor, cu produse energetice destinate utilizarii drept combustibil – 30 tone;”.

2. La punctul 111, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“(2) Formula admisa a fi utilizata pentru denaturarea completa a alcoolului, in concentratie la hectolitru de alcool pur, este urmatoarea: izopropanol (nr. CAS 67-63-0) 3 litri (chimic pur), metiletilcetona (butanona) (nr. CAS 78-93-3) 3 litri (chimic pura) si benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) 1 gram (chimic pur).”

3. La punctul 113 subpunctul 113.10, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“113.10. […]

(2) Marcarea si colorarea motorinei si a kerosenului pe teritoriul Romaniei se realizeaza in antrepozite fiscale, cu exceptia antrepozitelor fiscale autorizate exclusiv pentru aprovizionarea navelor cu combustibil pentru navigatie. Marcarea si colorarea pe teritoriul Romaniei se realizeaza sub supraveghere fiscala, potrivit procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.”

4. La punctul 113 subpunctul 113.10, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (2^1) si (2^2), cu urmatorul cuprins:

“113.10. […]

(2^1) Marcarea si colorarea motorinei si a kerosenului provenite din achizitii intracomunitare si destinate utilizarii intr-un scop scutit se realizeaza in statul membru de expeditie. Responsabilitatea marcarii si colorarii corespunzatoare potrivit alin. (1) revine antrepozitarului autorizat exclusiv pentru aprovizionarea navelor cu combustibil pentru navigatie sau destinatarului inregistrat din Romania.

(2^2) Marcarea si colorarea motorinei si kerosenului provenite din operatiuni de import si destinate plasarii in antrepozite fiscale de depozitare autorizate in exclusivitate pentru aprovizionarea aeronavelor, a navelor si ambarcatiunilor se face anterior punerii in libera circulatie, operatiunea putand fi realizata inclusiv intr-o tara terta. Responsabilitatea marcarii si colorarii corespunzatoare potrivit alin. (1) revine antrepozitarului autorizat exclusiv pentru aprovizionarea navelor cu combustibil pentru navigatie.”

E. Dupa titlul IX^2 se introduce un nou titlu, titlul IX^3 – Impozitul pe constructii, cu urmatorul cuprins:

“TITLUL IX^3

Impozitul pe constructii

Codul fiscal:

Cota de impozitare si baza impozabila

ART. 296^35

(1) Impozitul pe constructii se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii constructiilor existente in patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare constructiilor mentionate la art. 296^34, din care se scade:

a) valoarea cladirilor, inclusiv valoarea lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru cladirile inchiriate, luate in concesiune, aflate in administrare ori in folosinta, pentru care se datoreaza impozit pe cladiri, potrivit prevederilor titlului IX, de catre contribuabil sau proprietar, dupa caz;

b) valoarea lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru constructiile, aflate sau care urmeaza sa fie trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale;

c) valoarea constructiilor din subgrupa 1.2.9 <<Terase pe arabil, plantatii pomicole si viticole>> din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificarile ulterioare.

(2) Deducerea valorii lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru cladirile inchiriate, luate in concesiune, aflate in administrare ori in folosinta, prevazuta la alin. (1) lit. a), se justifica cu documentatia corespunzatoare care atesta comunicarea acestei valori catre proprietar.

Norme metodologice:

1. In aplicarea prevederilor art. 296^35 alin. (1) din Codul fiscal, prin valoarea constructiilor existente in patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior se intelege valoarea evidentiata contabil in soldul conturilor corespunzatoare constructiilor, fara a lua in considerare constructiile inregistrate in conturi in afara bilantului, conform reglementarilor contabile aplicabile.

2. Contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara si care stabilesc pentru amortizarea mijloacelor fixe specifice activitatii de explorare si productie a resurselor de petrol si gaze si alte substante minerale politici contabile specifice domeniului de activitate, in concordanta cu cele mai recente norme ale altor organisme de normalizare care utilizeaza un cadru general conceptual similar pentru a elabora standarde de contabilitate, alte documente contabile si practicile acceptate ale domeniului de activitate, pentru determinarea bazei impozabile potrivit prevederilor art. 296^35 alin. (1) din Codul fiscal, nu includ valoarea constructiilor casate.

3. Pentru determinarea bazei impozabile stabilite prin prevederile art. 296^35 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilii nu includ valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie evidentiate potrivit reglementarilor contabile aplicabile si nici valoarea aferenta unor constructii aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, inregistrate in conturi corespunzatoare constructiilor, potrivit legii.

4. Pentru determinarea bazei impozabile stabilite prin prevederile art. 296^35 alin. (1) din Codul fiscal, corelat cu reglementarile in vigoare pentru determinarea impozitului pe cladiri, potrivit prevederilor titlului IX al Codului fiscal, contribuabilii vor avea in vedere urmatoarele reguli:

a) din valoarea constructiilor existente in patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior nu se scade valoarea cladirilor prevazute la art. 250 din Codul fiscal, cu exceptia celor aflate sau care urmeaza sa fie trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale;

b) in cazul in care valoarea evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare constructiilor este diferita de valoarea care a reprezentat baza pentru determinarea impozitului pe cladiri potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal, valoarea care se scade este valoarea evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare constructiilor;

c) valoarea lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru cladirile inchiriate, luate in concesiune, aflate in administrare ori in folosinta este cea definita la pct. 54 alin. (1), (1^1) si (1^2) din Normele metodologice date in aplicarea art. 253 din Codul fiscal.

5. In aplicarea prevederilor art. 296^35 alin. (2) din Codul fiscal, deducerea valorii lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere se justifica in baza comunicarii catre locator potrivit pct. 54 alin. (1), (1^1) si (1^2) din Normele metodologice date in aplicarea art. 253 din Codul fiscal.”

ART. II

Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotarare, se va republica, dandu-se textelor o noua numerotare.

Sursa: curierulfiscal.ro

Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, aprobată de Executiv

Guvernul a aprobat ordonanţa prin care scutirea de impozit pe profitul reinvestit va fi aplicată din luna iulie şi menţinută, conform proiectului, până la finele lunii decembrie 2015, firmele beneficiare neputând opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru echipamentele tehnologice respective. Aprobarea ordonanţei de urgenţă, care modifică Codul Fiscal, a fost anunţată de Guvern la finalul şedinţei de miercuri, fără alte detalii.

Conform proiectului, profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice – maşini, utilaje şi instalaţii de lucru – folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile este scutit de impozit. Firmele care beneficiază de această facilitate au obligaţia de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata normală de funcţionare a acestora. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi echipamentele tehnologice transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, în cazul în care societatea beneficiară preia rezerva aferentă profitului scutit, asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente, precum şi echipamentele tehnologice înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment. „Contribuabilii care beneficiază de aceste prevederi nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru echipamentele tehnologice respective”, se mai arată în document.

Pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2014, facilitatea va fi aplicată pentru investiţiile realizate începând cu 1 iulie 2014, iar scutirea de impozit a profitului reinvestit va fi menţinută până la 31 decembrie 2015 inclusiv, pentru acest an fiind calculat un minus la bugetul de stat, din impozitul pe profit, de 137,5 milioane lei. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România a solicitat Guvernului să susţină în negocierile cu FMI scutirea impozitării profitului reinvestit, creşterea finanţării unor programe care generează locuri de muncă şi reducerea impozitării salariilor pentru dezvoltarea economică.
Fostul ministru liberal de Finanţe, Daniel Chiţoiu, a declarat, în 9 ianuarie, că măsura neimpozitării profitului reinvestit se poate aplica din luna iulie, odată cu cea de scădere a CAS, dacă aceasta nu va avea un impact bugetar negativ şi după discuţii pe această temă în USL şi cu FMI.
Sursa: curierulnational.ro

Modificarea normelor de aplicare a Codului fiscal

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 108 din data de 12 februarie 2014 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 77/2014 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004.

Adoptarea normelor a fost determinată de modificările aduse Codului fiscal prin OUG nr. 102/2013 şi OUG nr. 111/ 2013.
Actul normativ se referă, în principal, la:

Impozitul pe profit
Corelarea normelor metodologice cu completările şi modificările aduse prevederilor Codului fiscal, în ceea ce priveşte:
– condiţiile de acordare a neimpozitării veniturilor din dividende primite de la persoane juridice din state terţe;
– modificarea perioadei de deţinere a participaţiilor la persoanele juridice române sau la filialele situate într-un stat membru de la 2 ani la 1;
– reglementarea mecanismului de reportare şi deducere a cheltuielilor de sponsorizare, în următorii 7 ani consecutivi;
– modalitatea de calcul, plată şi declarare a impozitului pe profit pentru contribuabilii care au optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic.

Impozitul pe venit
Clarificarea modalităţii de încadrare în plafonul neimpozabil a veniturilor din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit, în cazul contribuabililor/asocierilor fără personalitate juridică care deţin suprafeţe destinate producţiei agricole vegetale/animale în localităţi diferite.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Corelarea normelor metodologice cu completările şi modificările aduse prevederilor Codului fiscal, în ceea ce priveşte:
– condiţiile de încadrare a unei persoane juridice române, în categoria microîntreprinderilor;
– condiţiile de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în cursul anului fiscal;
– introducerea condiţiei de pondere a veniturilor realizate din consultanţă şi management de peste 20% ca şi condiţie de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor;
– construcţia bazei impozabile.

Impozitul pe veniturile nerezidenţilor
Corelarea Normelor metodologice de aplicare a Titlului V din Codul fiscal cu modificările aduse Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Necesitatea efectuării unor clarificări de ordin tehnic.

Taxa pe valoarea adăugată
Corelarea Normelor metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal cu modificările aduse Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în ceea ce priveşte:
– prevederile legale privind sistemul TVA la încasare, aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2014;
– ajustarea TVA în cazul bunurilor pierdute, distruse sau furate;
– rambursarea TVA către persoanele impozabile nestabilite şi neînregistrate în scopuri de TVA în România;
– ajustarea bazei de impozitare a TVA în cazul desfiinţării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii;
– excluderea din baza de impozitare a TVA aferentă serviciilor de leasing a costului cu asigurarea bunului care face obiectul contractului, atunci când acest cost este recuperat de societăţile de leasing prin refacturare de la utilizatori.

Clarificarea unor prevederi de ordin tehnic privind:
– definirea serviciilor publice poştale în sensul aplicării scutirii de TVA prevăzute de Codul fiscal;
– deducerea TVA aferente achiziţiilor efectuate de la persoanele impozabile nestabilite în România şi scutite de obligaţia înregistrării în scopuri de TVA în România;
– modalitatea de evidenţiere a bonurilor fiscale în jurnalele pentru vânzări, de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care aplică sistemul TVA la încasare;
– anularea înregistrării şi reînregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile de către organele fiscale competente;
– stabilirea condiţiilor în care se consideră că o persoană acţionează sau nu de o manieră independentă din perspectiva calificării ca şi persoană impozabilă în sensul TVA;
– aplicarea taxării inverse pentru livrarea de energie electrică către comercianţii persoane impozabile.
Sursa: juridice.ro

Rescrierea Codului fiscal este aproape finalizata

Procesul de rescriere a Codului Fiscal este aproape de final, dar intrarea sa in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2014 ar crea impresia de instabilitate si lipsa de credibilitate, a declarat, marti, intr-o conferinta de specialitate, Dan Manolescu, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice, citat de Agerpres.

‘Rescrierea Codului Fiscal este aproape de final. Am lansat in dezbatere, la nivelul ministerului, grupurile de lucru in ideea de a-l aplica cu 1 ianuarie 2014 sau de a-l lasa in dezbatere un timp mai indelungat, pentru a nu grabi lucrurile. Fiind un proiect de o asemenea amploare nu trebuie grabit. În urma acestui proces de rescriere, pe langa partea de corelare a aparut si o restructurare a Codului, ceea ce s-ar putea sa-l faca, in prima instanta, un pic greoi de accesat utilizatorilor care sunt obisnuiti cu o anumita structura, asa cum avem in prezent in Codul Fiscal. Credem ca nu ar fi benefic ca acest proces sa fie facut in graba si sa intre in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2014, pentru ca ar crea, din nou, impresia de instabilitate si necredibilitate’, a afirmat Manolescu.

Potrivit oficialului MFP, la ora actuala este mai benefica preluarea ideilor inaintate de mediul de afaceri, ‘cum ar fi solicitarea de a avea prevederi fiscale favorabile pentru societatile tip holding’.

Pe de alta parte, Manolescu a precizat faptul ca o eventuala reducere a TVA in alte zone nu trebuie sa mai fie compensata cu alte masuri pentru umplerea golurilor.

‘O eventuala reducere a TVA intr-o alta zona trebuie sa nu mai fie compensata cu alte masuri. Daca va fi nevoie tot timpul de a pune ceva in loc, nu se va mai reduce TVA in alte zone. Cota redusa la alimente este o zona cu o viteza de rotatie a produselor foarte mare. Accizele la alcool, la produsele de lux, masinile scumpe sunt taxele pe care FMI ni le-a cerut pentru compensarea reducerii TVA si altor reduceri de taxe’, a spus secretarul de stat din MFP.

Actualul Cod Fiscal a intrat in vigoare la 1 februarie 2013 si cuprinde o serie de modificari in domeniul tuturor impozitelor si taxelor majore — impozit pe venit, impozit pe profit, accize, TVA, CAS, precum si revizuirea semnificativa a sistemului de impozitare a veniturilor din activitati agricole.

Astfel, limita veniturilor pentru care o firma intra in sistemul microintreprinderilor coboara la 65.000 euro, iar pentru anul 2013 sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor, incepand cu 1 februarie 2013, si persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 indeplinesc conditiile prevazute de acest sistem de impunere.

De asemenea, Codul Fiscal modificat prevede impozitarea cu 50%, de la 1 februarie, a contractelor de consultanta si prestari servicii cu firme inregistrate in paradisuri fiscale si state cu care Romania nu are acorduri de evitare a dublei impuneri. Totodata, este vizata includerea in sfera veniturilor impozabile a veniturilor din silvicultura si piscicultura, impozitul urmand a avea o cota de 16%.

Sursa: realitatea.net

Legea nr. 262/2013 pentru completarea art. 286 din Codul fiscal

Începând cu data de 1 ianuarie 2014, unii proprietari de terenuri vor putea beneficia de scutirea de la plata impozitului pentru acestea, conform prevederilor Legii nr. 262/2013.

Este vorba de proprietarii de terenuri degradate sau poluate neincluse în perimetrul de ameliorare.

În Monitorul Oficial nr. 621 din 7 octombrie a.c. a fost publicată Legea nr. 262/2013 pentru completarea art. 286 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Modificări:
Art. I
Articolul 286 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (41) şi (42), cu următorul cuprins:

„(41) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren pentru proprietarii de terenuri degradate sau poluate neincluse în perimetrul de ameliorare, la solicitarea acestora, cu avizul favorabil al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

(42) Avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice se solicită după depunerea documentelor justificative de către proprietarii terenurilor şi are ca scop identificarea terenurilor degradate sau poluate neincluse în perimetrul de ameliorare, precum şi delimitarea acestora.“

2. După alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

„(51) Scutirea de la plata impozitului pe teren prevăzută la alin. (41) se aplică persoanei respective cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care au fost obţinute avizele favorabile potrivit alin. (42).“
Sursa: Legalis.ro