Arhive etichetă: cod fiscal

Taxa pentru divortul pe cale administrativa crescuta in noul Cod fiscal

Persoanele care divorteaza pe cale administrativa, la primarie, vor plati mai mult de anul viitor, Guvernul majorand, in proiectul actualizat al Codului fiscal, taxa fixa care trebuie achitata si lasand primarii sa creasca la randul lor aceasta taxa cu pana la 50%, fata de doar 20% in prezent.

Procedura de divort pe cale administrativa poate fi folosita de catre sotii care nu au copii si presupune depunerea unei cereri la ofiterul de stare civila de la primaria care are in pastrare actul de casatorie sau pe raza careia se afla ultima locuinta comuna a sotilor.

Conform legii, pentru aceasta procedura trebuie achitata o taxa standard de 500 lei, care poate fi majorata de primarie cu cel mult 20%.

Proiectul Codului fiscal prezentat in urma cu o luna de Guvern mentinea taxa fixa la 500 lei, dar lasa dreptul primarilor sa majoreze aceasta suma cu pana la 50%.

Sursa: Mediafax.ro

Finantele au adunat peste 1000 de amendamente la noul Cod Fiscal

Am primit pana in prezent peste o mie de amendamente la Codul Fiscal si la Codul de Procedura Fiscala, a admis miercuri ministrul Finantelor, Darius Valcov, dupa o intrevedere cu marii retaileri. „Am discutat cu toate asociatiile si patronatele care au dorit sa fie prezente. Noi i-am invitat  pe reprezentantii tuturor asociatiilor si patronatelor din Romania, toate sindicatele, toti fostii ministri de Finante, toti fostii prim-ministri, toate partidele politice,absolut pe toata lumea care este interesata. Foarte multi au venit. Au fost peste o mie de amendamente, fiecare dupa cum a considerat de cuviinta. Sunt pagini de amendate. Nu toate au legatura cu scaderea preturilor sau cu scaderea taxelor”

Reamintim ca draftul noului Cod Fiscal propus de reprezentantul unui partid de stanga este cel mai de dreapta Cod Fiscal din ultimii 20 de ani, intrebarea esentiala este de unde vor fi pusi  in loc banii la care se renunta din reducerile de taxe, impozite si TVA.

Fondul Monetar International a atras insa atentia ca masurile de relaxare fiscala incluse in proiectul noului Cod Fiscal trebuie analizate cu grija pentru o mai buna intelegere a modului in care pot fi atinse tintele de deficit fiscal ale Romaniei.

„Taierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grija pentru o mai buna intelegere a modalitatii in care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregatit sa discute propunerile cu Guvernul”, a declarat un purtator de cuvant al FMI,.

Intrebat de jurnalisti cum va fi acoperit golul de la buget de circa 16 miliarde lei generat de masurile de relaxare fiscala ramas din totalul de 37 miliarde lei pe patru ani, ministrul a spus ca vor fi directionate spre aceste masuri o parte din veniturile bugetare suplimentare incasate in fiecare an, de 12 miliarde lei.

„La o analiza scurta, 6,8 miliarde lei reprezinta impact bugetar pe anul 2016, 3 miliarde lei aproximativ pe 2017 si 2018 si 2,3 miliarde lei pe 2019. In fiecare an veniturile bugetare ale Romaniei cresc cu aproximativ 12 miliarde lei, s-a intamplat in ultimii doi ani, sunt previzionati pentru urmatorii ani. Din acesti 12 miliarde de lei, o parte o directionam spre aceste masuri de relaxare fiscala, o alta parte o vom directiona spre alte nevoi, inclusiv in 2017 spre armata, in 2016 pentru cresteri ale salarizarii acolo unde va fi cazul”, a explicat Valcov.

Masurile de relaxare fiscala propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neincasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei in patru ani, insa jumatate din suma va fi recuperata pe baza efectului pozitiv care va fi inregistrat in economie, potrivit estimarilor Guvernului.

Scenariul publicat in nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arata un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei in 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scaderea TVA. Tot pentru anul viitor, Guvernul se asteapta la o scadere a incasarilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directa a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzina, motorina, bere si bauturi alcoolice, precum si al eliminarii accizelor la cafea, blanuri si bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de crestere a accizelor la tutun.

Eliminarea impozitului pe constructiile speciale (taxa pe stalp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Intr-o alta prezentare a masurilor fiscale propuse, efectul brut al masurii se cifreaza la 1,6 miliarde lei.

Guvernul estimeaza ca in urma masurilor aplicate vor fi recuperate in urmatorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei in 2016, 3,75 miliarde lei in 2017 si 3,47 miliarde lei in 2018.

Valcov a mentionat, raspunzand unei altei intrebari, ca nu este optimist atunci cand avanseaza cifra privind veniturile bugetare suplimentare anuale, spunand ca nivelul acestora a fost agreat cu FMI si CE in decembrie, cand s-a stabilit bugetul pentru 2016.

„Nu sunt deloc optimist, tocmai ca sunt previziunile in care am cazut de acord si cu Fondul Monetar International si cu Comisia Europeana. In decembrie, cand am stabilit bugetul pentru 2016, previzionat cu FMI si CE, acesta arata venituri suplimentare de 12 miliarde lei, noi am spus ca vom aduce inca 8 miliarde lei sarcina suplimentara de la ANAF, deja in prima luna (ianuarie 2015 – n.r.) 640 milioane lei au venit suplimentare. Aceste venituri agreate cu FMI si CE iau in calcul inclusiv diminuarea prin impactul bugetar a reducerii CAS cu 5%, daca aceea nu s-ar fi facut, va dati seama cu cat ar fi crescut veniturile”, a punctat ministrul Finantelor.

El a aratat ca rezultatele vor incepe sa se vada dupa primul trimestru sau semestru de aplicare a masurilor, moment cand se va dovedi cine a avut dreptate.

„Atat timp cat masurile sunt acceptate si discutate atat cu Comisia Europeana, cat si cu FMI, si mai mult, am renuntat noi la previziunile noastre care ar fi fost optimiste, acest lucru il vom vedea dupa primul trimestru sau primul semestru unde a fost mai mult adevarul, la specialistii romani sau la specialistii Fondului. (…) Este o falsa problema care se arunca in piata ca bugetul Romaniei nu suporta aceste masuri fiscale. Eu cred ca trebuie sa abandonam aceasta idee romaneasca cum nu se poate face si sa mergem pe spiritul si pe ce are nevoie Romania in acest sens, adica cum sa facem”, a mai spus Valcov.

Proiectul Codului Fiscal, prezentat miercurea trecuta de Guvern, include, printre altele, reducerea, incepand cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peste, legume si fructe produse alimentare de baza urmand sa scada la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanti si alcool, eliminarea impozitului pe constructiile speciale si a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum si reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

La randul sau, Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, apreciaza ca Romania are nevoie mai degraba de stimuli de relaxare fiscala pe parte de oferta, prin reducerea CAS, nu de stimularea puternica a cererii prin taierea TVA si accizelor, care va aduce noi dezechilibre in economie.

„Venim cu stimuli foarte puternici, vorbim de reducere de sase puncte procentuale de TVA in doi ani si de 20% reduceri de accize, deci un stimul foarte puternic pe parte de cerere, fara a fi insotit de stimuli pe parte de oferta. Daca ne uitam la estimarile BNR legate de excesul de cerere, vedem ca in conditiile actuale excesul acesta de cerere, care este de fapt deficit de cerere in prezent, deci suntem cu crestere economica sub potential, se va inchide probabil la sfarsit de 2016. Deci daca noi venim in 2016 cu stimuli foarte puternici pe parte de cerere, fara stimuli pe parte de oferta, care oricum se vad intarziat in economie, s-ar putea sa avem o problema, si anume sa constatam ca avem un exces de cerere care alimenteaza din nou dezechilibre in economie”, a afirmat Dumitru la o conferinta de presa.

Beneficiile noului Cod Fiscal

Propunerile pentru modificare Codului Fiscal vor aduce o creştere a locurilor de muncă dar şi bani mai mulţi atât statului, cât şi cetăţenilor. „Reducerea cotei de la 24 la 20 va fi o creştere suplimentară de un punct procentual, va însemna crearea unor locuri de muncă de 145 de mii în 2016 şi 75 de mii în fiecare an, şi totodată se va reduce şi evaziunea fiscală”, spune Vasile Popeangă.

Deputatul Vasile Popeangă a explicat ce beneficii va aduce noul Cod Fiscal, propus de Guvernul Ponta. Acesta a declarat că propunerile executivului vor aduce profit atât statului cât și cetățeanului. Mai mult, acesta este convins că, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, va scădea evaziunea fiscală și se vor crea mai multe locuri de muncă. “Începând cu 1 ianuarie 2016, cota de TVA va fi redusă de la 24 la 20%. Tot de la începutul anului viitor se va reduce cota de la 24% la 9% pentru produsele din carne, peşte, legume şi fructe. Iar din la 1 ianuarie 2018 cota se va reduce de la 20% la 18%. Reducerea cotei de la 24% la 20% înseamnă un impact brut de 11,6 miliarde de lei în economia ţării. Această sumă rămâne la agenţii economici şi la peroanele fizice. Această sumă produce şi nişte beneficii: în 2016 se vor recupera venituri din impact negative asupra bugetului de 5,2 miliarde de lei. Modificarea va duce la mărirea consumului, iar statul va încasa aceea diferenţă” spune deputatul.

Beneficii pe termen mediu

„Reducerea cotei de la 24% la 20% va fi o creştere suplimentară de un punct procentual, va însemna crearea a 145 de mii de locuri de muncă în 2016 şi 75 de mii în fiecare an şi totodată se va reduce şi evaziunea fiscală”, se numără printre beneficiile pe termen mediu, potrivit lui Vasile Popeangă.

Prin reducerea contribuţiile sociale de stat şi contribuţiile de asigurări de sănătate, se vor recupera 2,7 miliarde

„Reducerea contribuţiei de asigurări de sănătate la angajator va fi de la 15,8% la 13,5% de la 1 ianuarie 2017, iar la angajat de la 10,5% la 7,5%. Acest lucru înseamnă un impact brut bugetar de -5,2 miliarde, se vor recupera 2,7 miliarde şi va rămâne un impact net de 2,5 miliarde de lei. Va fi o creştere economică de 0,5 puncte procentuale şi se vor crea 65 de mii de locuri de muncă în 2017 şi 8 mii de locuri de muncă în 2018”, a încheiat parlamentarul.

Sursa: gorj-domino.ro

Aprobarea Procedurii de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 153 alin. (9^1) din Codul Fiscal

În Monitorul Oficial nr. 32 din 15 ianuarie a.c. a fost publicat Ordinul nr. 18/2015 al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea Procedurii de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 153 alin. (9¹) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare.

În extras

Art. 1.

Se aprobă Procedura de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 153 alin. (91) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2.

Se aprobă modelul şi conţinutul formularelor:

a) „Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit art. 153 alin. (91) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (099)”, cod 14.13.01.10.11/9.1, prevăzută în anexa nr. 2;

b) „Decizie privind înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit art. 153 alin. (91) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”, cod 14.13.02.60/î.c.a., prevăzută în anexa nr. 3;

c) „Decizie privind respingerea cererii de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit art. 153 alin. (91) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”, cod 14.13.02.60/î.c.r., prevăzută în anexa nr. 4.

Art. 3.

Instrucţiunile de completare a formularului menţionat la art. 2 lit. a) sunt prevăzute în anexa nr. 5.

Art. 4.

Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de arhivare ale formularelor de la art. 2 sunt prevăzute în anexa nr. 6.

Art. 5.

Referirile la Codul fiscal din cuprinsul prezentului ordin reprezintă trimiteri la titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată” din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, iar referirile la Codul de procedură fiscală reprezintă trimiteri la Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6.

(1) Înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a persoanei impozabile, în condiţiile art. 153 alin. (91) din Codul fiscal, se consideră valabilă începând cu data comunicării deciziei de aprobare a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată.

(2) În baza deciziei de aprobare a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, organul fiscal emite certificatul de înregistrare în scopuri de TVA, având înscrisă data înregistrării, conform alin. (1).

Art. 7

Anexele nr. 1—6 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 8.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică începând cu data de 1 februarie 2015.

Art. 9.

La data de 1 februarie 2015 se abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.330/2013 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 153 alin. (91) lit. b)—d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 30 octombrie 2013.

Art. 10.

Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de tehnologia informaţiei şi Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, precum şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi unităţile fiscale subordonate acestora vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Sursa: Legalis.ro

Noutati privind registrul de evidenta fiscala si alte modificari de la 1 februarie 2015

Va reamintim ca prin OUG nr. 80/2014, publicata in Monitorul Oficial nr.906 din 12.12.2014 au fost aduse urmatoarele principale modificari si completari ale Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal: incepand cu 1 ianuarie 2015 persoanele fizice care obtin venituri din activitati economice impozitate in sistem real au obligatia de a completa un Registru de evidenta fiscala in vederea stabilirii venitului net anual impozabil.

Aceasta modificare este urmare a completarilor aduse Legii contabilitatii potrivit carora, incepand cu 1 ianuarie 2015, persoanele fizice care desfasoara activitati in scopul realizarii de venituri din activitati economice au obligatia sa conduca evidenta contabila pe baza regulilor contabilitatii in partida simpla sau, la optiunea acestora, pe baza regulilor contabilitatii in partida dubla, potrivit reglementarilor contabile emise in acest sens, cu exceptia situatiei in care in legislatia fiscala se prevede altfel.

In domeniul taxei pe valoarea adaugata, de la 1 ianuarie 2015 intra in vigoare modificarile privind stabilirea locului taxarii cu TVA pentru serviciile de telecomunicatii, de radiodifuziune si televiziune, precum si pentru serviciile furnizate pe cale electronica prestate catre un beneficiar persoana neimpozabila, locul taxarii cu TVA fiind in statul unde este stabilit beneficiarul persoana neimpozabila. Pentru simplificarea platii TVA prestatorii acestor servicii pot aplica regimul spe
cial prin care pot alege statul membru de inregistrare pentru plata TVA, in acest caz nemaiavand obligatia sa se inregistraze in fiecare stat membru unde este stabilit beneficiarul serviciilor persoana neimpozabila.

Prin acest regim special statul membru de inregistrare vireaza TVA-ul cuvenit fiecarui stat membru pentru serviciile de telecomunicatii, de radiodifuziune si televiziune si serviciile furnizate pe cale electronica prestate catre un beneficiar persoana neimpozabila desfasurate pe teritoriul lor, pe baza decontului special de TVA in care prestatorul declara in euro suma TVA datorata fiecarui stat membru.

Incepand cu 1 februarie 2015 organul fiscal anuleaza din oficiu codul de TVA, in cazul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni daca administratorii si/sau persoana impozabila insasi au inscrise in cazierul fiscal infractiuni si/sau faptele prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a) din OG nr. 75
/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, iar in cazul societatilor cu raspundere limitata, in comandita simpla si in nume colectiv daca asociatii majoritari sau, dupa caz, asociatul unic si/sau administratorii si/sau persoana impozabila insasi au inscrise in cazierul fiscal infractiuni
si/sau faptele prevazute la art. 2 alin. (2) lit. a) din OG nr. 75/2001.

De asemenea, incepand cu 1 februarie 2015, organul fiscal anuleaza din oficiu codul de TVA, daca societatea comerciala, supusa in matricularii la registrul comertului, nu justifica intentia si capacitatea de a desfasura activitate economica potrivit criteriilor si in termenele stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrarea Fiscala. In acest caz, reinregistrarea in scopuri d e TVA se face la solicitarea persoanei impozabile, daca inceteaza situatia care a condus la anulare.

Reinregistrarea in scopuri de TVA, dupa anularea codului de TVA in cazul persoanei impozabile declarata inactiva si sau a celei cu inactivitate temporara inscrisa in registrul comertului, nu se mai face din oficiu de organul fiscal ci la solicitarea persoanei impozabile, daca inceteaza situatia care a condus la anulare.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2015 s-au adus completari articolului 160 privind taxarea inversa la livrarea de energie electrica catre un comerciant persoana impozabila, stabilit in Romania. Astfel, persoana impozabila care obtine licenta de furnizare a energiei electrice in perioada 1 – 31 decembrie a unui an calendaristic trebuie sa depuna la organul fiscal, in perioada 1 – 20 ianuarie a anului calendaristic urmator o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca a avut un consum propriu de maximum 1% din energia electrica cumparata in perioada din luna de cembrie in care a detinut licenta de furnizare, care este valabila pentru toate achizitiile de energie electrica efectuate in anul calendaristic in care se depune aceasta declaratie.

Furnizorul de energie electrica nu aplica taxare inversa daca in momentul livrarii beneficiarul care avea obligatia de a depune la organul fiscal declaratia pe propria raspundere privind consumul propriu neglijabil de energie electrica nu figureaza in «Lista persoanelor impozabile care au depus declaratiile pe propria raspundere pentru indeplinirea conditiei prevazute la art. 160 alin. (2) lit. e) pct. 2 din Codul fiscal» publica tape site-ul ANAF.

In domeniul accizelor, incepand cu 1 ianuarie 2015 nivelul accizelor nu mai este stabilit in euro, ci in lei.

Sursa: DGFP Brasov

Curtea Constitutionala a admis exceptii de neconstitutionalitate referitoare la Codul fiscal si Codul de procedura penala

In zilele de 11 si 12 noiembrie 2014, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere mai multe dosare, avand ca obiect exceptii de neconstitutionalitate ale unor articole din , nationale, respectiv .

Lista concluziilor:

I. Cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.77¹ alin.(6) teza finala din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal sunt constitutionale in masura in care legea nu-l obliga pe cumparatorul adjudecatar sa faca dovada platii impozitului datorat de instrainatorul debitor pentru a-si putea inscrie in cartea funciara dreptul sau de proprietate.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Judecatoria Cornetu.

II. Cu unanimitate de voturi:

1. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art.341 alin.(10) din Codul de procedura penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta „fara participarea procurorului si a inculpatului”, este neconstitutionala;

2. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.344 alin.(4) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale;

3. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art.345 alin.(1) si in art.346 alin.(1) din Codul de procedura penala, potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta „fara participarea procurorului si a inculpatului”, este neconstitutionala;

4. A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.347 alin.(3) raportate la cele ale art.344 alin.(4), art.345 alin.(1) si art.346 alin.(1) din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.

Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantelor care au sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Tribunalul Galati – Sectia penala si Tribunalul Militar Cluj.

Argumentatiile retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

III. In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.9 alin.(2) teza intai din Legea invatamantului nr.84/1995 si dispozitiile art.18 alin.(2) teza intai din Legea educatiei nationale nr.1/2011 sunt neconstitutionale.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Judecatoria Buzau-Sectia civila.

Argumentatiile retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Sursa: infolegal.ro

Ministerul Finantelor a retras proiectul noului Cod Fiscal

MFP: În urma solicitării prim-ministrului Victor Ponta, Ministerul Finanţelor Publice a retras de pe site-ul ministerului proiectele Codului Fiscal şi al celui de Procedură Fiscală, pentru ca acestea să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice

Ministerul Finanţelor a retras, sâmbătă, la solicitarea premierului Ponta, proiectele Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, pentru ca acestea să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice. Vineri seara, agenţia Mediafax a anunţat că, potrivit proiectului noului Cod Fiscal, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi, pentru motoare mai mari impozitul urmând însă să scadă. Mediafax a mai anunţat că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale. „În urma solicitării prim-ministrului Victor Ponta, Ministerul Finanţelor Publice a retras de pe site-ul ministerului proiectele Codului Fiscal şi al celui de Procedură Fiscală, pentru ca acestea să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice. Intenţia Guvernului este de a iniţia o dezbatere publică deschisă şi transparentă cu privire la modificările necesare Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, însă dorim, în acelaşi timp, şi adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale”, a transmis ministerul, sâmbătă.

Una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală

Finanţele mai arată că, în prezent, una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală, inclusiv prin modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, dar că modalitatea în care se vor concretiza aceste intenţii, după discuţii cu specialişti şi societatea civilă, va fi decisă de Guvern şi va fi supusă consultării publice înainte de aprobarea de către Parlament. Propunerile care vor fi asumate de Guvern vor fi dezbătute şi asumate, împreună cu bugetul pentru anul viitor, de către Parlament, mai arată ministerul. Conform proiectului noului Cod Fiscal, prezentat vineri seara de Mediafax, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi. Documentul stabileşte că persoanele fizice, care în prezent sunt impozitate cu 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, vor fi obligate să achite pentru clădirile nerezidenţiale un impozit cuprins între 0,25 şi 1,5% din valoarea calculată de către un evaluator autorizat sau de 2% din valoarea impozabilă, dacă nu există un raport de evaluare. Astfel, persoanele fizice vor fi taxate similar firmelor care deţin astfel de clădiri. Modificări sunt indicate şi la impozitul pe terenul din intravilan, unde suma de plată creşte proporţional cu rangul şi zona localităţii, ajungându-se la creşteri de la 10.353 lei/hectar la 83.000 lei/hectar.
Pentru proprietarii de maşini, impozitul va creşte de la 8 lei la 20 lei pentru fiecare 200 centimetri cubi în cazul autoturismelor cu motoare de până la 1.600 cmc inclusiv şi de la 18 lei la 30 lei/200 cmc pentru maşinile cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1.601 cmc şi 2.000 cmc inclusiv. Pentru autoturisme cu o capacitate cilindrică între 2.001 cmc şi 2.600 cmc inclusiv, impozitul va scădea însă, de la 72 lei la 60 lei/200 cmc, scăderea continuând şi pentru maşini cu motoare mai mari. Majorări de impozit vor fi efectuate şi pentru maşini de marfă, motociclete, bărci cu motor, scutere de apă. Acelaşi document relevă că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale.

Legislaţia actuală stabileşte că impozitele şi taxele locale sunt indexate o dată la trei ani prin hotărâre de guvern, în funcţie de rata inflaţiei calculată de la ultima indexare, iar administraţia locală poate majora suma de plată printr-o cotă adiţională, dar nu mai mult de 20% faţă de nivelul stabilit de Guvern. Proiectul noului Cod Fiscal prevede însă că indexarea în funcţie de inflaţie o dată la trei ani va fi efectuată în viitor de către consiliile locale, nu de Guvern, şi că impozitele şi taxele locale vor putea fi majorate, anual, cu „maximum 50%” faţă de nivelul stabilit, în funcţie de condiţiile specifice zonei. La sfârşitul anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional, prin scrisoarea de intenţie, că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate „la latitudinea” autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial. Modificările rezultă din proiectul de modificare a Codului Fiscal, elaborat de Guvern.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri seară, că a primit la promulgare legea privind diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale şi că are semne de întrebare privind oportunitatea măsurii, spunând că este de părere că Guvernul are ca ţintă acoperirea deficitului rezultat prin micşorarea CAS prin creşterea taxei pe proprietate de 2-3 ori.

Sursa: curierulnational.ro

Proiectul Noului Cod fiscal si al Noului Cod de procedura fiscala

Ministerul Finanțelor Publice a postat pe site, spre consultare publică, proiectul Legii noului Cod fiscal și al noului Cod de procedură fiscală.

Rescrierea celor două proiecte face parte din procesul complex de modernizare a legislației fiscale, unul dintre obiectivele incluse în Strategia fiscal–bugetară pentru perioada 2013-2015 şi în Programul Legislativ al Guvernului României pentru perioada 2013- 2016.

Modernizarea legislației fiscale, proces amplu care se pregătește în cadrul mai multor grupuri de lucru coordonate de Ministerul Finanțelor Publice, are în vedere următoarele rezultate:

      • claritate și accesibilitate în aplicarea prevederilor Codului fiscal, prin restructurarea pe baze sistematice a normelor fiscale, precum și a celor privind procedura fiscală;
      • transparență în prezentarea principiilor fiscale, în definirea conceptelor, noţiunilor şi metodelor utilizate în construcţia şi administrarea coerentă a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, reglementate de Codul fiscal, în scopul înţelegerii corecte şi evitării interpretărilor în aplicarea normelor fiscale;
      • îmbunătăţirea echilibrului între drepturile şi obligaţiile contribuabililor, pe de o parte, şi ale organelor fiscale, pe de altă parte;
      • creșterea eficienţei activității de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale prevăzute de Codul fiscal;
      • scăderea costurilor de administrare a impozitelor şi taxelor prevăzute de Codul fiscal, precum şi a celor de conformare suportate de contribuabili;
      • asigurarea corelării între prevederile noului Cod fiscal şi dispozițiile noului Cod de procedură fiscală, precum şi a corelării cu legislația conexă;
      • simplificarea procedurilor de administrare a creanţelor fiscale.

Rescrierea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală presupune, în principal, reformularea prevederilor actuale, în scopul unei mai bune înțelegeri, eliminarea disfuncționalităților si a eventualelor interpretări neunitare, actualizarea şi reașezarea prevederilor articolelor, respectiv a titlurilor, pentru a răspunde atât cerințelor mediului de afaceri, cât şi cerințelor organelor fiscale.

De asemenea, prin rescrierea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală se urmărește o abordare facilă a legislaţiei fiscale de către contribuabili și o administrare coerentă a sistemului de impozite şi taxe prin care se constituie venituri ale bugetului general consolidat.

„Prin proiectele pe care le propunem astăzi spre consultare publică, creăm premisele asigurării predictibilității sistemului fiscal și continuării consolidării fiscale sustenabile. Răspundem astfel unei mai vechi așteptări a mediului de afaceri, printr-o legislație fiscală mai clară, mai bine structurată, care cuprinde explicațiile necesare și corelează într-o formă integrată modificările fiscale operate în ultimii 10 ani”, a afirmat Ioana-Maria Petrescu, ministrul Finanțelor Publice.

Noul proiect al Codului fiscal a fost elaborat în condițiile în care, de la data adoptării Codului fiscal în decembrie 2003, până în prezent, legea a cunoscut numeroase modificări şi completări determinate de evoluțiile economice și sociale, contextul creat de criza economico-financiară internaţională, aderarea României la Uniunea Europeană etc.

Proiectul noului Cod fiscal pus astăzi în consultare publică este rezultatul discuţiilor purtate în cadrul numeroaselor întâlniri ale grupurilor de lucru și, între modificările incluse, este preluată și o serie de prevederi adoptate de Guvern, fie prin Ordonanțe de urgență, fie prin proiecte de lege transmise spre dezbatere Parlamentului, urmând ca în funcție de rezultatul dezbaterilor parlamentare cu privire la adoptarea acestor acte normative, proiectul să suporte modificările corespunzătoare.

În ceea ce privește proiectul noului Cod de procedură fiscală, structura acestuia a fost, în cea mai mare parte, menţinută având în vedere faptul că atât contribuabilii, cât și organele fiscale din cadrul ANAF și autoritățile administrativ teritoriale, cunosc actuala structură, iar acest fapt facilitează înțelegerea și aplicarea noului proiect. Structura noului Cod de procedură fiscală a fost îmbunătățită în sensul comasării unor titluri/capitole şi introducerii altora. Menționăm unul dintre elementele de noutate ale acestui proiect – Titlul VI. Controlul fiscal, care include prevederi privind regulile de control în scopul impozitării, structurate în șase capitole, între care cinci destinate fiecărui tip de control/verificare, în funcție de obiectivele fiecăruia. Acest titlu include și actualele prevederi privind controlul antifraudă.

Proiectul Codului de procedură fiscală urmărește respectarea principiului rezonabilităţii şi echităţii, ceea ce va conduce la creșterea încrederii între fisc şi contribuabil. În plus, se reglementează posibilitatea îndreptării erorilor materiale din documentele de plată ale contribuabililor, eliminându-se astfel și o parte dintre barierele birocratice.

Proiectele Codului fiscal și Codului de procedură fiscală rămân deschise dezbaterilor, urmând ca în următoarele luni să fie supuse unei ample consultări publice cu reprezentanții mediului de afaceri, ai structurilor asociative, partenerilor sociali, ai tuturor factorilor interesați.
Sursa: Curierulfiscal.ro

Declaratia 112 a fost actualizata

Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate a fost actualizat – conform Ordinului comun al ministrului finantelor publice nr. 1977/ 09.12.2013, ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice nr. 2757/ 23.12.2013 si al ministrului sanatatii nr. 1580/ 23.12.2013, ajungand la versiunea 3.0.1.

Declaratia se completeaza de catre persoanele fizice si juridice prevazute la art. 296^3 lit.e) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, la care isi desfasoara activitatea sau se afla in concediu medical persoanele prevazute la art. 296^3 lit.a) si b) de catre entitatile prevazute la art. 296^3 lit. f) din aceeasi lege, precum si de catre orice platitor de venituri de natura salariala sau asimilate salariilor.

In situatia persoanelor prevazute la art. 296^21 alin. (1) lit. f) si h) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, declararea contributiilor sociale individuale se face de catre platitorul de venit, care in acest caz este asimilat angajatorului.

Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate se completeaza si se depune de platitorii de impozite si contributii carora le revin, potrivit legislatiei in vigoare, obligatiile de plata cuprinse in Nomenclatorul “Creante fiscale”.

Declaratia se depune:

– trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului de angajatorii si entitatile asimilate angajatorilor care se incadreaza in prevederile art.58 alin.(2) din Codul fiscal si nu au optat pentru depunerea lunara a declaratiei,

– lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza impozitul pe venit si contributiile sociale – de ceilalti angajatori si entitati asimilate angajatorului.

Atentie! Depunerea trimestriala a declaratiei consta in completarea si depunerea acate unei declaratii pentru fiecare luna din trimestru, potrivit art.296^19 alin. (1^2) din Codul fiscal.

Declaratia se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanta, conform legii.
Pentru depunerea declaratiei, platitorul trebuie sa detina un certificat calificat, eliberat in conditiile Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica. Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate se completeaza cu ajutorul programului de asistenta, in format PDF.

Sursa: asistenta-contribuabili.ro

Actiunea in constatare negativa – (necesara) alternativa la actiunea in suspendarea efectelor deciziilor consiliului concurentei?

Recenta abordare in spatiul public a posibilitatilor intreprinderilor investigate de Consiliul Concurentei de a lipsi temporar de efecte deciziile emise de autoritatea de concurenta ne indeamna sa abordam un atare aspect dintr-o perspectiva oarecum diferita.

Primul aspect pe care trebuie cu necesitate sa-l avem in vedere este imprejurarea ca deciziile emise de Consiliul Concurentei cu privire la incalcarea articolelor celor mai importante ale Legii concurentei („Legea”) sunt titluri executorii de drept, insa in acest context trebuie avuta in vedere o conditie stabilita de chiar autoritatea de concurenta, pentru ca respectivele decizii sa poata fi, intr-adevar, puse in executare. Astfel, conform art. 17 din Regulamentul privind constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor de catre Consiliul Concurentei, puse in aplicare prin Ordinul nr. 668/2011 („Regulamentul”),
„[…] decizia Consiliului Concurentei prin care se aplica sanctiuni, neatacate in termenul prevazut de lege, constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate” (subl. ns.).

Asadar, atunci cand conditia mai sus evocata este implinita, deciziile Consiliului (precum si procesele verbale de constatare a contraventiilor) devin executorii de drept, in caz contrar ele nedobandind caracterul de titlu executoriu.

In mod traditional, in cazul emiterii unei decizii de catre autoritatea de concurenta, entitatea care a facut obiectul investigatiei si al sanctiunii impuse prin decizia respectiva, pentru a evita plata sanctiunii impuse (nu arareori, covarsitoare), exercita in conditiile fostului art. 471 al Legii (actualul art. 49) o actiune in suspendare, textul de lege stipuland ca … continuarea articolului AICI

Sursa: Beck.ro