Arhive etichetă: act normativ

Proiectul noii Legi a salarizării stabilește indemnizaţii mai mari pentru magistrați

Conform noii Legi a salarizării, personalul din justiţie va avea îndemnizaţii mai mari, scriu jurnaliştii de la profit.ro.

Un judecător sau procuror stagiar își va începe cariera cu o indemnizație lunară de 7.272 de lei, iar, după definitivat, 9.631 lei și să ajungă la 14.301 lei după ce depășește 20 de ani vechime la grad de judecătorie.

Alte majorări se acordă pentru magistrații care ocupă funcții de conducere, scrie profit.ro. Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetul de pe lângă Înalta Curte au prevăzut un procent de majorare de 2%.

În cazul personalului auxiliar din instanțe și parchete, salariile de bază pornesc de la 2.405 lei pentru un grefier, dacă acesta este debutant cu studii medii, și ajung la 5.171 de lei.

Proiectul noii legi stabilește niveluri noi și pentru salariile de bază de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Directorul general va câștiga 11.725 lei, directorul general-adjunct – 11.084 lei, un director – 10.777 lei, directorul adjunct – 10.478 de lei, un șef de serviciu 9.364 lei, iar un șef de birou – 8.852 lei.

Sursa: Puterea.ro

Bărbaţii care îşi agresează consoartele riscă să stea 7 ani după gratii.

Acest lucru este prevăzut într-un proiect legislativ de modificare a Codului penal, pe care senatorii se pregătesc să-l voteze. Senatorii pregătesc o schimbare fundamentală în Codul penal, care urmăreşte să stopeze violenţa domestică.

Aceştia au decis să reducă de la 90 de zile la 30 de zile perioada de îngrijiri medicale necesare pentru ca procuratura să-l aresteze pe agresor. Potrivit expunerii de motive din proiectul de act normativ, în perioada februarie-decembrie 2014 au fost sesizate peste 9.000 de acte de violenţă împotriva femeilor, iar majoritatea covârşitoare a cazurilor au rămas fără urmări legale. „Din totalul sesizărilor de violenţe, în doar 276 de cazuri au fost înregistrate condamnări.

Acest fapt se datorează şi retragerii plângerilor depuse de victime, care se află sub şantaj şi ameninţare”, se mai arată în expunerea de motive. „Noi am făcut această propunere de modificare legislativă împreună cu o casă de avocatură. Chiar şi 30 de zile ni se pare mult, dar ne-au explicat cei de la Institutul Medico-Legal cum se interpretează diversele forme de răni şi că nu putem cere mai puţin de atât. De exemplu, pentru o fractură este nevoie de până la şase săptămâni de îngrijiri medicale sau mai sunt controalele medicale şi curăţarea rănilor care se consideră îngrijiri medicale.

După ce aceste modificări ale Codului penal vor intra în vigoare, dacă femeia agresată depune plângere şi înregistrează 31 de zile de îngrijiri medicale, procuratura se autosesizează şi trece la arestarea agresorului, indiferent că femeia îşi retrage plângerea sau nu. Atunci, statul consideră că viaţa ei este pusă în pericol şi acţionează în numele victimei, iar agresorul riscă până la 7 ani închisoare pentru că pedeapsa se majorează dacă este implicat un membru al familiei. Este vorba, până la urmă, de coerciţie. Atât timp cât ştii că nu eşti pedepsit, nu-ţi pasă, dar dacă ştii că rişti ani buni de închisoare, te gândeşti de două ori înainte de a comite acte de violenţă. La 90 de zile, oamenii stăteau relaxaţi”, ne-a declarat Simona Voicescu, preşedinta Asociaţiei „Necuvinte”, iniţiatoarea proiectului legislativ.

Plângerea iniţială a victimei, esenţială Preşedinta Asociaţiei „Necuvinte” ne mai spune că este foarte important ca femeile agresate să depună plângere. „Din păcate, este esenţial ca victima să depună plângere. Noi încercăm să le explicăm tuturor că fără să ceară ajutor nu le poate ajuta nimeni, chiar dacă este neplăcut şi sistemul este anevoios. Noi, ca asociaţie, nu putem interveni cu forţa în viaţa unui om. Majoritatea îmi spun că îşi duc crucea, dar eu nu mai suport să aud acest lucru, sunt nişte drepturi care trebuie respectate, violenţa este prevăzută în Codul penal”, a afirmat Simona Voicescu.

Sursa: http://infoalert.ro

CSM menține propunerile inacceptabile de modificare a legilor justiției

„Față de ordinea de zi a ședinței plenului CSM din data de 27 octombrie 2015, (…) aducem la cunoștința corpului profesional al magistraților și a societății civile faptul că, așa cum rezultă din materialele Direcției Legislație, Documentare și Contencios, CSM nesocotește grav voința magistraților întruniți în adunările generale din luna septembrie 2015, convocate ca urmare a protestului de amploare din timpul vacanței judecătorești, prin menținerea în continuare a unor propuneri inacceptabile de modificare a legilor justiției.

CSM pare că dorește să se asigure că în funcțiile de execuție se va promova în realitate pe bază de dosar de evaluare a activității judiciare, care să anihileze promovarea pe bază de examinare obiectivă a cunoștințelor juridice, în pofida tuturor recomandărilor Comisiei Europene din urmă cu aproximativ 10 ani, recomandări care la acea dată au condus la instituirea promovării exclusiv pe bază de concurs”, se arată într-un comunicat al FJR transmis marți AGERPRES.

În comunicatul semnat de copreședintele asociației, judecătorul Dragoș Călin, sunt invocate rapoartele MCV, care au apreciat evoluția magistraturii în ultimii ani, ceea ce ar indica faptul că modalitatea de promovare pe bază de merite constituie baza asigurării unui corp judiciar independent și liber de orice fel de influențe, atât din interior, cât și din exterior.

„Revenirea la promovarea pe criterii subiective, lipsite de orice control obiectiv din partea magistraților, de orice posibilitate de contestare și previzibilitate, va lipsi sistemul judiciar de această bază. (…) Atragem atenția că modificările dorite de CSM privitoare la promovare prin comisia care le-a propus au fost respinse de Adunările Generale cu peste 600 de voturi împotrivă”, se mai precizează în comunicat.

În aceste condiții, FJR solicită plenului CSM să respingă propunerile de instituire a unui examen de promovare în funcții de execuție „prin introducerea unui criteriu subiectiv și de natură să conducă la nașterea unui clientelism atât în interiorul, cât și din exteriorul sistemului”.

Membrii CSM sunt invitați să reflecteze atent asupra consecințelor modificărilor pe care le propun, apreciindu-se că acestea sunt axate în principal pe împiedicarea promovării pe criterii performante, pe favorizarea unor categorii de magistrați detașați doar în anumite structuri în vederea luării în considerare a vechimii la promovare, fără argumente concrete și logice.

„Este inexplicabilă graba cu care CSM pregătește acest ‘experiment judiciar’, în lipsa oricăror studii și prognoze, prin transmiterea proiectului legislativ către Ministerul Justiției în vederea ancorării modificărilor în legislația primară, greu de remediat în caz de eșec, cu toate că a avut posibilitatea de a reforma sistemul de promovare la nivelul legislației secundare (…), astfel încât să dovedească eficiența acestui proiect ‘vizionar’. Numai în cazul în care s-ar fi dovedit atingerea acestui deziderat considerăm că s-ar fi putut discuta despre reflectarea rezultatelor evaluării în concursurile de promovare, iar nu în sens invers”, se apreciază în comunicat.

FJR consideră inacceptabilă și propunerea privind excluderea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a judecătorilor cu mai mult de 20 de ani vechime de la evaluările periodice și de la obligația de formare profesională continuă.

„Voturile negative exprimate de sistemul judiciar împotriva acestei excluderi sunt covârșitor majoritare, ceea ce dovedește respingerea fermă a acestei propuneri nejustificate. Și punctul de vedere al Consiliului Științific al INM se opune unei astfel de excluderi, evaluarea calității activității, eficienței, integrității și obligației de formare profesională continuă fiind la fel de importantă în cazul instanței supreme, cu rol de casație”, consideră reprezentanții asociației judecătorilor.

Ei apreciază, totodată, că trecerea atribuției de redistribuire a unui judecător de la colegiul de conducere al instanței, organism colegial, către o singură persoană, președintele instanței, reprezintă o ingerință în independența judecătorului, „de natură a-i afecta inamovibilitatea în cazul unei mutări intempestive de pe completul de judecată pe care îl conduce, ceea ce presupune garanții procedurale suplimentare, remediul contestării în instanță a măsurii nefiind suficient”.

Potrivit FJR, puterea repartizării judecătorilor pe complete este de natură să afecteze serios cariera unui magistrat, putând reprezenta un instrument susceptibil de a fi folosit în mod subiectiv. În aceste condiții, soluția ar fi căutarea altor remedii pentru cazurile excepționale în care există situații de blocaj în activitatea unei instanțe, fără a răsturna un întreg principiu al democrației participative.

„În tandem cu aceste modificări de importanță maximă pentru funcționarea viabilă și independentă a sistemului, sunt informații că CSM intenționează să își transfere atribuția de desemnare a conducătorilor Parchetului General și DNA de la Ministerul Justiției, fără a propune și un proces reformator de selecție a candidaților, corelat cu intenția de asigurare a unei influențe maxime în desemnarea inspectorilor judiciari, prin instituirea unui interviu în fața plenului CSM drept criteriu determinant de accedere în funcție.

Această ultimă propunere este absurdă, Inspecția Judiciară (al cărei rol inclusiv în procedura de revocare a membrilor CSM este minimizat prin propunerile ce se discută astăzi în plen, în ciuda voturilor din adunările generale) câștigându-și independența în decizii și acțiune, aspect lăudat constant de rapoartele MCV”, se mai menționează în comunicat.

FJR consideră că modificările propuse de CSM vor produce în sistemul judiciar o serie de dezechilibre care au fost condamnate în repetate rânduri de Comisia Europeană, existând și riscul unor nemulțumiri în interiorul corpului profesional.

„Solicităm reevaluarea tuturor acestor propuneri, cu luarea în considerare a obiectivelor pe care sistemul judiciar român le are de îndeplinit, începutul fiind asigurarea unui sistem de admitere în magistratură corect și obiectiv, promovarea exclusiv pe bază de meritocrație, prin concurs, înlăturarea oricăror pârghii de influențare a Inspecției Judiciare, înlăturarea oricăror prevederi favorabile pentru anumite categorii de magistrați fără o justificare logică și rezonabilă”, concluzionează reprezentanții FJR.

Sursa: agerpres.ro

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a amânat discutarea modificărilor la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală

Vicepreşedintele comisiei, Ciprian Nica, deputat PSD, a anunţat în şedinţa comisiei că modificările la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală nu vor mai fi discutate marţi, deoarece s-a schimbat programul.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a amânat, luni, discutarea celor 22 de proiecte de lege de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, fără să stabilească un termen pentru dezbaterea lor, transmite Mediafax.ro.

Vicepreşedintele comisiei, Ciprian Nica, deputat PSD, a anunţat în şedinţa comisiei că modificările la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală nu vor mai fi discutate marţi, deoarece s-a schimbat programul.

„Nu se va discuta mâine (marţi – n.r.) pachetul privind modificările propuse pe Codul Penal şi pe Codul de Procedură Penală datorită faptului că s-a modificat programul, la ora 12.00 avem plen reunit şi vom anunţa o dată ulterioară când vor reintra în discuţia Comisiei juridice”, a spus Nica.

Comisia nu a stabilit un termen pentru discutarea acestor proiecte.

Propunerile de modificare a Codului Penal nu au fost acceptate luni de membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Aceştia au dat aviz negativ celor peste 20 de propuneri.

Sursa: http://stiri.tvr.ro/

RIL admis: Soluţionarea unei acţiuni în plata preţului de piaţă întemeiată pe prevederile art. 50¹ din Legea nr. 10/2001

În Monitorul Oficial nr. 197 din 25 martie 2015 a fost publicată Decizia nr. 1 din 19 ianuarie 2015 a ICCJ – Completul competent să judece Recursul în Interesul Legii.

Problema de drept ce a generat practica neunitară

Prin recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la posibilitatea instanţei de judecată învestite cu soluţionarea unei acţiuni în plata preţului de piaţă, întemeiată pe prevederile art. 50¹ din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945— 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de a acorda reclamantului, în lipsa unui capăt de cerere distinct, preţul actualizat plătit la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, în cazul în care constată ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, în urma verificării jurisprudenţei la nivelul întregii ţări, s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar la nivelul instanţelor în ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor având ca obiect acţiuni întemeiate pe dispoziţiile art. 501 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acţiuni formulate de cumpărătorii de imobile în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, cumpărători care au pierdut bunurile, fie ca urmare a admiterii acţiunilor în constatarea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare, fie a acţiunilor în revendicare formulate de foştii proprietari ai acestor imobile, ca urmare a reţinerii relei-credinţe a chiriaşilor la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare.

Examenul jurisprudenţial

Într-o primă orientare jurisprudenţială, dându-se eficienţă principiului disponibilităţii, în aplicarea art. 129 alin. 6 din Codul de procedură civilă de la 1865, s-a apreciat că, în situaţia în care reclamantul nu se încadrează în ipoteza prevăzută de dispoziţiile art. 501 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care statuează cu privire la dreptul la restituirea preţului de piaţă, ci are dreptul la restituirea preţului actualizat, în condiţiile art. 50 alin. (2) din lege, însă prin acţiunea introductivă nu a formulat şi un astfel de capăt de cerere, temeiul juridic indicat fiind exclusiv art. 501 din Legea nr. 10/2001,republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se impune respingerea acţiunii.

Într-o a doua opinie, în aplicarea art. 84 din Codul de procedură civilă de la 1865 şi a principiului rolului activ al judecătorului, s-a apreciat că, în ipoteza în care reclamantul nu este îndreptăţit la restituirea preţului de piaţă, ci doar la restituirea preţului plătit actualizat, se impune admiterea în parte a pretenţiilor sale, făcându-se, din oficiu, de către instanţa de judecată aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar nu respingerea acţiunii, întrucât s-ar îngreuna situaţia părţii care nu ar mai putea solicita, ulterior, restituirea preţului actualizat, acţiunea fiind supusă unui termen de prescripţie instituit de actul normativ menţionat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis admiterea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, a stabilit că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi 501 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa de judecată învestită cu soluţionarea unei cereri în plata preţului de piaţă, întemeiată pe prevederile art. 50¹ alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, poate acorda reclamantului preţul actualizat plătit la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, în cazul în care constată ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, numai dacă s-a formulat un capăt de cerere distinct în acest sens.
Sursa: infolegal.ro

Motivarea CCR referitoare la neconstitutionalitatea legii securitatii cibernetice

CCR a dat publicitatii marti motivele pentru care a declarat, pe 21 ianuarie, ca fiind neconstitutionala, Legea privind securitatea cibernetica. Legea privind securitatea cibernetica incalca prevederile constitutionale privind statul de drept si principiul legalitatii, precum si cele privind viata intima, familiala si privata, respectiv secretul corespondentei, sustine Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR).

Motivul invocat de CCR este faptul ca autoritatea nationala in domeniul securitatii cibernetice ar trebui sa fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, si nu Centrul National de Securitate Cibernetica (CNSC), care functioneaza deja in cadrul SRI, cu personal militar.

Extras din decizia pe care o puteti consulta integral aici:

CURTEA, examinand obiectia de neconstitutionalitate, raportul judecatorului-raportor, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, dispozitiile Legii privind securitatea cibernetica a Romaniei, precum si prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:

Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit. a) din Constitutie si ale art.1, art.10, art.15, art.16 si art.18 din Legea nr.47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor legale criticate.

Obiectul controlului de constitutionalitate, astfel cum rezulta din sesizarea formulata, il constituie dispozitiile Legii privind securitatea cibernetica a Romaniei.

Dispozitiile constitutionale pretins a fi incalcate sunt cele ale art.1 alin.(3) si (5) referitoare la statul de drept si obligatia respectarii legii si a suprematiei Constitutiei, art.23 alin.(1) referitor la inviolabilitatea libertatii individuale si a sigurantei persoanei, art.26 privind viata intima, familiala si privata, art.28 privind secretul corespondentei, precum si cele ale art.148 referitor la integrarea in Uniunea Europeana.

Examinand obiectia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca Legea privind securitatea cibernetica a Romaniei, care are ca scop completarea cadrului legislativ in materia securitatii nationale, a fost initiata de Guvernul Romaniei si, ulterior, adoptata de Parlament in data de 19 decembrie 2015. In „Expunerea de motive” care insoteste legea, Guvernul afirma ca, „prin adoptarea acestuia act normativ, Romania va continua sa transmita semnale puternice de racordare la realitatile internationale, fiind pe deplin constienta de necesitatea armonizarii cu demersurile similare ale statelor europene”, in lipsa unei atare reglementari, „tara noastra nu-si va putea armoniza demersurile pe dimensiunea securitatii cibernetice cu cele ale partenerilor sai din Uniunea Europeana si NATO, demersuri necesare unei abordari coerente si suficiente a provocarilor si oportunitatilor spatiului cibernetic”.

Cu privire la aspectele invocate, Curtea ia act de faptul ca, la nivel european, in temeiul art.114 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, a fost initiata procedura legislativa ordinara de adoptare a unei directive privind masuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a retelelor si a informatiei in Uniune – Directiva NIS (Network and Information Security). Initiativa apartine Comisiei Europene, care la data de 7 februarie 2013 a transmis propunerea de directiva Consiliului si Parlamentului European. Propunerea de directiva a parcurs procedura primei lecturi in Parlamentul European, unde a fost adoptata cu modificari, la data de 13 martie 2014. La 10 iunie 2014, Comisia Europeana a exprimat un acord partial cu privire la modificarile Parlamentului. Prin urmare, la data solutionarii cauzei deduse judecatii Curtii Constitutionale, nu exista la nivelul Uniunii Europene un act normativ in vigoare cu privire la securitatea cibernetica.

Cu toate acestea, Curtea apreciaza relevante pentru domeniul de reglementare cateva aspecte retinute la nivelul institutiilor Uniunii cu privire la domeniul cercetat. Astfel, potrivit „Expunerii de motive” a directivei, necesitatea adoptarii actului normativ european consta, pe de o parte, in asigurarea rezilientei si stabilitatii retelelor si a sistemelor informatice, care sunt esentiale pentru definitivarea pietei digitale unice si pentru buna functionare a pietei interne si, pe de alta parte, in asigurarea unei capacitati si a unei pregatiri similare la nivelul statelor membre de natura sa ofere o securitate globala a retelelor si a informatiei in cadrul sistemelor interconectate.

Directiva propusa vizeaza urmatoarele obiective: in primul rand, solicita tuturor statelor membre sa se asigure ca este instituit un nivel minim de capacitati nationale prin infiintarea autoritatilor competente in materie de retele si sisteme informatice., sa creeze echipe de interventie in caz de urgenta informatica (Computer Emergency Response Teams – CERT) si sa adopte strategii nationale privind securitatea cibernetica si planurile nationale de cooperare in domeniul vizat; in al doilea rand, autoritatile nationale competente trebuie sa coopereze in cadrul unei retele care sa permita o coordonare sigura si eficace, inclusiv schimbul coordonat de informatii la nivelul U.E., pentru a contracara amenintarile si incidentele in materie de securitate cibernetica, pe baza planului european de cooperare in domeniu; in al treilea rand, conform modelului Directivei-cadru privind comunicatiile electronice, propunerea urmareste sa asigure dezvoltarea unei culturi a gestionarii riscurilor si partajarea informatiilor de catre sectoarele public si privat.

De asemenea, Curtea retine considerentul 41 al preambulului directivei care prevede ca „Prezenta directiva respecta drepturile fundamentale si principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, in special dreptul la respectarea vietii private si a secretului comunicatiilor, dreptul la protectia datelor cu caracter personal, libertatea de a desfasura o activitate comerciala, dreptul de proprietate, dreptul la o cale de atac eficienta in fata unei instante judecatoresti si dreptul de a fi ascultat.

Sursa: infolegal.ro

CCR a admis in parte obiectia de neconstitutionalitate referitoare la modificarile aduse OUG 115/2013

Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) din Constitutia Romaniei si al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a intrunit miercuri, 14 ianuarie, pentru a solutiona, in cadrul controlului anterior promulgarii, sesizarea formulata de Presedintele Romaniei, Traian Basescu, referitoare la neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.115/2013 pentru instituirea unui nou termen in care sa se finalizeze situatia prevazuta la art.6 alin.(1) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si pentru prorogarea unor termene.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis, in parte, obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. IV din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.115/2013 pentru instituirea unui nou termen in care sa se finalizeze situatia prevazuta la art.6 alin.(1) din Legea nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si pentru prorogarea unor termene sunt neconstitutionale.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru.

Argumentatiile retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Sursa: infolegal.ro

Programul de stimulare a cumpararii de autoturisme noi se afla in dezbatere publica

NORME DE APLICARE

la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr. 66 din 15 octombrie 2014

privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ART 1.

  • Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014 privind Programul de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, şi reglementează modul de acordare a garanţiilor în numele şi în contul statului de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A – IFN, denumit în continuare FNGCIMM, aferente creditelor acordate persoanelor fizice care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru achiziţia de autoturisme noi în cadrul Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, denumit în continuare Programul, de către instituțiile de credit sau instituțiile financiare nebancare eligibile.
  • Programul, definit ca program guvernamental, are următoarele caracteristici:
    1. caracter naţional, determinat de aplicabilitatea acestuia pe întregul teritoriu al ţării;
    2. caracter social, reprezentat de intervenţia statului în procesul de garantare a creditelor contractate de persoanele fizice pentru achiziţia unui autorturism nou.
  • Pentru anul 2014, plafonul total al garanțiilor care pot fi emise potrivit art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014 este de 50.000.000 lei.
  • N.G.C.I.M.M. este autorizat să evalueze, ori de câte ori este necesar, modul de utilizare de către finanţatori a plafonului alocat şi să efectueze realocări între finanţatori în funcţie de gradul de utilizare a plafoanelor alocate, cu acordul prealabil al Ministerului Finanţelor Publice, denumit în continuare M.F.P.
  • Sursa de plată a garanţiilor emise în numele şi în contul statului este fondul de risc.
  • Costul total al finanţărilor acordate în cadrul Programului se compune din rata dobânzii ROBOR la 6 luni plus o marjă de maximum 3 % pe an; marja include şi nivelul total al comisioanelor percepute de către finanţator în toate etapele creditării. Marja nu include comisionul de administrare datorat F.N.G.C.I.M.M. şi recuperate de la beneficiar, stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice şi taxele aferente operaţiunilor conexe activităţii de finanţare (de exemplu: costurile aferente asigurării autoturismului, costurile legate de efectuarea înregistrărilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare etc.).
  • Finanţatorii sunt obligaţi să menţină condiţiile de creditare prevăzute la alin. (6) pe întreaga durată de derulare a contractelor de finanţare încheiate în condiţiile programului.
  • Formalităţile de înscriere în Arhiva Electronică de Garanţii Mobiliare a ipotecii legale mobiliare asupra autoturismului achiziționat în cadrul programului prevăzută de art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014, a ipotecii asupra creantelor rezultand din polițele de asigurare precum și a ipotecii asupra contului deschis de beneficiar la finanțator constituite în favoarea statului român, prin M.F.P. si a finantatorilor, se efectuează de către finanţatori.
  • F.P., în parteneriat cu F.N.G.C.I.M.M., şi finanţatorii acceptaţi în Program implementează măsurile reglementate de prezentele norme pe baza unor instrucţiuni generale elaborate de către F.N.G.C.I.M.M..

CAPITOLUL II

Definiţii

ART 2.

În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

  1. condiţiile programului – criteriile de eligibilitate şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii şi finanţatorii pe toată perioada de implementare a programului şi de valabilitate a garanţiilor acordate în cadrul acestuia, descrierea, acordarea, monitorizarea şi plata garanţiei;
  2. finanţare garantată pentru tineri – credit acordat persoanelor fizicecu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani (inclusiv) la data aprobării creditului , exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit, care va acoperi maximum 95% din preţul de achiziţie prevăzut în factura proforma, garantat în procent de maximum 50%;
  3. finanţare garantată – credit acordat persoanelor fizice cu vârsta de peste 36 ani (inclusiv) la data aprobarii creditului, exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit, care va acoperi maximum 90% din preţul de achiziţie prevăzut în factura proforma, garantat în procent de maximum 40%;
  4. convenţie privind implementarea programului – document-cadru, prevăzut la art.6 din O.U.G. nr.66/2014, încheiat între Ministerul Finanţelor Publice şi FNGCIMM, care cuprinde, în principal, termenii şi condiţiile mandatului acordat FNGCIMM şi clauze privind drepturile şi obligaţiile acestora privind acordarea, monitorizarea, raportarea şi executarea garanţiilor acordate în cadrul programului;
  5. instrucțiuni generale – document-cadru aprobat de FNGCIMM în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care stabileşte cadrul general aplicabil finanţatorilor în privinţa gestionării garanţiilor în cadrul Programului;
  6. soldul finanţării garantate – soldul finanţării (principalului) exigibil la data cererii de plată a garanţiei;
  7. valoarea garanţiei – valoarea menţionată în contractul de garantare al cărei nivel acoperă soldul finanţării garantate (principalului) în procent de maximum 50% în cazul beneficiarilor cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani (inclusiv) la data aprobarii creditului, respectiv de maxim 40% în cazul beneficiarilor cu vârsta de peste 36 de ani (inclusiv), exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit;
  8. data încetării valabilității contractelor de garantare – data la care încetează răspunderea FNGCIMM în numele şi în contul statului, respectiv:
    1. data rambursării integrale de către beneficiar a finanţării garantate, la termen sau anticipată;
    2. data la care Ministerul Finanţelor Publice plăteşte valoarea de executare a garanţiei; sau
    3. data comunicării respingerii cererii de plată a garanţiei în cazul nerespectării de către finanţator a obligaţiilor referitoare la plata garanţiei;
  9. perioada de valabilitate a garanţiei – perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a garanţiei şi data încetării valabilității contractelor de garantare.

CAPITOLUL III

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii programului

ART.3

O persoană fizică poate accesa  programul dacă la data aprobării creditului îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

  1. are calitatea de împrumutat în raport cu finanţatorul;
  2. la data aprobării creditului îndeplineşte criteriile de eligibilitate prevăzute la art.2 lit.b) din O.U.G. nr.66/2014 şi respectă condiţiile programului;
  3. face dovada cu declaraţia pe proprie răspundere şi cu copia facturii proforma emise de vânzător că autoturismul care se achiziţionează în cadrul programului este nou, este produs în spaţiul intracomunitar sau provenit din import, îndeplineşte cel puţin cerinţele minime ale standardului EURO 5 , este achiziţionat de la o persoană juridică care are ca obiect de activitate vânzarea autovehiculelor şi are un preţ de achiziţie care nu depăşeşte suma de 50.000 lei, la care se adaugă TVA. Factura proforma emisă de vânzător va conţine în mod obligatoriu menţiuni referitoare faptul că autoturismul care se achiziţionează în cadrul programului este nou şi se încadrează în cerinţele minime ale standardului EURO 5;
  4. îndeplineşte condiţiile specifice prevăzute în cadrul normelor interne de creditare ale finanţatorilor;
  5. dispune de un avans de minimum 5% din preţul de achiziţie a autoturismului nou, în cazul finanţării garantate pentru tineri, respectiv de 10% din preţul de achiziţie în cazul finanţărilor garantate, care acoperă diferenţa dintre preţul de achiziţie a autorturismului nou rezultat din factura proforma şi finanţarea garantată;
  6. se obligă să nu înstrăineze autoturismul nou achizţionat în cadrul programului pe toată durata de valabilitate a garanţiei; în cazurile şi în condiţiile prevăzute la art.15 poate fi aprobată înstrăinarea autoturismului sau preluarea finanţării garantate şi a dreptului de proprietate asupra autoturismului, după caz;
  7. se obligă să asigure autoturismul nou achiziţionat din finanţarea garantată printr-o poliţă de asigurare de tip FULL CASCO fără franşiză, care va acoperi cel puţin riscurile totale şi parţiale de furt şi daună; beneficiarul acceptă constituirea unei ipoteci mobiliare asupra drepturilor derivând din poliţa de asigurare în favoarea statului român, reprezentat de M.F.P., şi a finanţatorului, proporţional cu procentul de garantare, pe toată durata finanţării garantate. În caz de nerespectare de către beneficiar a obligaţiei de asigurare a autoturismului, finanţatorul are dreptul de a proceda la încheierea poliţei de asigurare pe cheltuiala proprie şi să recupereze cheltuielile respective de la beneficiar,prin orice modalitate prevăzută de lege, inclusiv prin prin includerea acestora în ratele de credit lunare.

ART.4

  • Persoanele fizice cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani (inclusiv) la data aprobării creditului, care îndeplinesc cumulativ criteriile de eligibilitate prevăzute la art.2 lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2014, pot beneficia de credite destinate achiziționării de autoturisme noi cu un avans de minimum 5%, garantate în procent de maximum 50% din finanțarea garantată pentru tineri.
  • Persoanele fizice cu vârsta de peste 36 de ani (inclusiv) la data aprobării creditului, care îndeplinesc cumulativ criteriile de eligibilitate prevăzute la art.2 lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2014, pot beneficia de credite destinate achiziționării de autoturisme noi cu un avans de minimum 10%, garantate în procent de maximum 40% din finanțarea garantată.

ART.5

La data achiziționării, beneficiarii au obligația de a încheia o poliță de asigurare tip FULL CASCO pentru autoturismul nou achiziționat în cadrul programului, fără franșiză, care acoperă cel puțin riscurile totale şi parţiale de  furt şi daună . Beneficiarul are obligația cesionării drepturilor derivând din polițele de asigurare în favoarea statului roman, prin Ministerul Finanțelor Publice și finanțatorului, proporțional cu procentul de garantare și a plății primei de asigurare pe toată durata de valabilitate a creditului garantat în cadrul programului.

CAPITOLUL  IV

Criteriile de eligibilitate şi condiţiile programului pentru finanţatori

ART.6

Criteriile de eligibilitate pentru finanţatorii care acordă credite garantate pentru achiziţionarea unui autoturism nou în cadrul programului sunt următoarele:

  1. se încadrează în categoria instituţiilor de credit sau instituţiiilor financiare nebancare înscrise în Registrul Special al IFN –urilor gestionat de Banca Națională a României,
  2. au acoperire teritorială la nivel naţional şi/sau judeţean;
  3. acordă credite în lei destinate achiziționării de autoturisme noi în cadrul programului în favoarea beneficiarilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
  4. costul total al finanţărilor acordate în cadrul programului se compune din:
  • rata dobânzii ROBOR la 6 luni plus o marjă de maximum 3 % pe an; marja include şi nivelul total al comisioanelor percepute de către finanţator; marja nu include costul asigurării, costul aferent efectuării formalităţilor de publicitate şi comisionul de administrare datorat FNGCIMM, după caz;
  • comisionul de administrare datorat FNGCIMM şi recuperat de la beneficiar. Nivelul comisionului de administrare, calculat la soldul garanţiei statului, se negociază anual între M.F.P. şi FNGCIMM şi se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice;
  1. finanţatorii au obligaţia prevederii exprese în contractele de credit a costurilor cu dobânda exprimată în raport cu ROBOR la 6 luni şi separat a costurilor cu comisioanele;
  2. nu percep comision de rambursare anticipată;
  3. solicită un avans de 5% pentru beneficiarii eligibili cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani(inclusiv), respectiv de 10% pentru beneficiarii cu vârsta de peste 36 ani, care acoperă diferenţa dintre preţul de achiziţie a autoturismului noi conform facturii proforme şi finanţarea garantată;
  4. durata maximă a creditului este de 7 ani;
  5. contractul de credit nu conţine clauze care să permită modificarea unilaterală de către finanţator a acestuia;
  6. au prevăzut în contractul de credit clauze care obligă beneficiarul să depună la finanţator cartea de identitate a autoturismului în original, finanţatorul având obligaţia de elibera copii legalizate ale acesteia la cererea beneficiarului;
  7. acceptă să efectueze formalităţile de înscriere/radiere în/din Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare a ipotecii legale asupra autoturismului nou achiziţionat în cadrul programului, a cesiunii drepturilor derivând din polițele de asigurare, precum și a ipotecii mobiliare asupra contului deschis de beneficiar la finanțator în favoarea statului român, reprezentat de M.F.P., şi a finanţatorului, proporțional cu procentului de garantare Înscrierea ipotecii legale se efectuează în temeiul contractului de garantare, iar radierea ipotecii legale se face în baza acordului M.F.P. şi al finanţatorului, proporţional cu procentul de garantare.

CAPITOLUL V

Implementarea programului

ART.7

(1) Finanţatorul transmite F.N.G.C.I.M.M., direct sau prin unităţile sale teritoriale, solicitarea privind acordarea garanţiei de stat, după aprobarea finanţării de către structurile sale competente.

(2) Solicitarea de garantare se transmite de către finanţator împreună cu următoarele documente în copie certificată de către bancă pentru conformitatea cu originalul:

  1. documentul de identitate a beneficiarului, precum şi documentele de identitate ale codebitorului/codebitorilor garant/ţi, după caz;
  2. factura proforma emisă de către persoana juridică care are ca obiect de activitate vânzarea autovehiculelor. Factura proforma emisă de vânzător va conţine în mod obligatoriu menţiuni referitoare faptul că autoturismul care se achiziţionează în cadrul programului este nou şi se încadrează în cerinţele minime ale standardului EURO 5 ;
  3. ultimul certificat anual de atestare fiscală emis de organul fiscal competent, aflat în termenul de valabilitate la data depunerii solicitării de garantare, din care să rezulte că beneficiarul nu are restanţe la plata sumelor datorate bugetului general consolidat. În cazul în care beneficiarul înregistrează datorii restante către bugetul general consolidat, certificatele amintite sunt însoţite de copiile certificate pentru conformitatea cu originalul a documentelor justificative, prin care aceste debite au fost achitate.
  4. declaraţia beneficiarului pe propria răspundere privind îndeplinirea criteriului de eligibilitate prevăzut la art.2 lit.b) punctul 1 din O.U.G. nr.66/2014;
  5. declaraţia beneficiarului pe propria răspundere privind achiziţionarea unui autoturism nou conform art.2 lit.a) din O.U.G. nr.66/2014, emisă cu cel mult 10 zile înainte de data depunerii solicitării de acordarea a creditului;
  6. rezultatul consultării Biroului de Credite, din care să rezulte îndeplinirea condiţiei de eligibilitate prevăzute la art. 2 lit. b) punctul 3 din OUG nr.66/2014, respectiv faptul că la data solicitării creditului, beneficiarul nu înregistrează restanțe la alte credite bancare, emis cu cel mult 10 zile înainte de data transmiterii solicitării de garantare;

(3) F.N.G.C.I.M.M. analizează solicitarea de garantare pe baza informaţiilor furnizate de instituţia de credit finanţatoare şi potrivit reglementărilor proprii şi prezentelor norme de aplicare comunică finanţatorului decizia sa.

ART.8

  • După aprobarea garanţiei şi achitarea de către beneficiar a comisionului de administrare, N.G.C.I.M.M. transmite instituţiei de credit finanţatoare contractul de garantare în 3 exemplare originale.
  • Contractul de garantare cuprinde, fără a se limita la acestea, identitatea părţilor, obiectul şi durata contractului, termenii şi condiţiile de acordare şi plată a garanţiei, obligaţiile părţilor, valoarea maximă a garanţiei acordate în monedă naţională, modalitatea de calcul şi termenul de plată al comisionului de administrare, precum şi celelalte drepturi şi obligaţii ale părţilor.

ART.9

Garanţia emisă de F.N.G.C.I.M.M. în numele şi în contul statului are următoarele caracteristici principale:

(1) este irevocabilă – furnizorul protecţiei nu îşi poate rezerva prin contract dreptul de a revoca unilateral garanţia sau de a creşte costul efectiv al garanţiei, cu excepţia cazului în care cumpărătorul protecţiei nu plăteşte la scadenţă costul protecţiei;

(2) este necondiţionată – contractul prin care este furnizată protecţia nu conţine nicio clauză asupra căreia beneficiarul protecţiei nu deţine controlul, clauză care să poată scuti garantul de obligaţia de a plăti în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data primirii de către F.N.G.C.I.M.M. a cererii de plată, fără însă a depăşi 90 de zile calendaristice de la data înregistrării restanţei principalului, în cazul în care beneficiarul nu achită la termen plata scadentă/plăţile scadente;

(3) este expresă – protecţia furnizată de garanţie este legată în mod clar de expuneri ce pot fi identificate cu exactitate sau de un portofoliu de expuneri clar delimitat, astfel încât gradul de acoperire a protecţiei este clar definit şi nu poate fi pus la îndoială;

(4) este directă;

(5) este plătibilă la prima cerere scrisă a instituţiei de credit finanţatoare, realizată în termenii şi condiţiile prevăzute în contractul de garantare;

(6) acoperă maximum 50% din principal, exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi alte sume datorate de beneficiarul programului în baza contractului de credit;

(7)valoarea garantiei se reduce cu principalul rambursat de către beneficiar, proporţional cu procentul de garantare.

ART.10

Beneficiarul se obligă să constituie, conform prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, în favoarea instituţiei de credit finanţatoare şi a statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, proporţional cu procentul de garantare, o ipotecă mobiliară asupra soldului creditor al contului curent/ deschis la instituţia de credit finanţatoare pentru acordarea creditului în cadrul programului, valabilă până la stingerea creanţelor datorate de beneficiar în baza contractelor de credit şi de garantare.

ART.11

În aplicarea prevederilor art. 4 din OUG nr.66/2014 se acordă reprezentanţilor legali ai instituţiei de credit finanţatoare un mandat special, în vederea efectuării formalităţilor de constituire/înscriere/radiere în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare a ipotecii legale mobiliare, a cesiunii drepturilor derivând din poliţele de asigurare şi a ipotecii mobiliare asupra contului curent al beneficiarului, în numele şi în contul statului roman, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în termen de maximum 15 de zile de la data semnării contractului de garantare.

ART.12

Garanţia guvernamentală intră în vigoare la data semnării contractului de garantare şi este valabilă pe durata finanţării garantate.

ART.13

  • Instituţia de credit şi beneficiarul semnează contractul de garantare transmis de către F.N.G.C.I.M.M. conform prevederilor art. 7 alin. (1).
  • În vederea constituirii garanţiei prevăzute la art. 9 şi a cesiunii drepturilor derivând din poliţele de asigurare a autoturismelor achizţionate în cadrul Programului, finanţatorul şi beneficiarul semnează documentele contractuale privind constituirea ipotecii mobiliare pe conturi şi de cesiune conform normelor interne ale finanţatorului.
  • După verificarea plății avansului de către beneficiar și după semnarea documentelor contractuale prevăzute la alin. (1) şi alin.(2) finanțatorul virează în contul vânzătorului suma aferentă finanţării garantate sau finanţării garantate pentru tineri, după caz.
  • Operaţiunea de predare/primire a unui exemplar original al contractelor de garantare valabil, semnate potrivit prevederilor alin. (1) se efectuează lunar, centralizat, până cel mai târziu la data de 15 a fiecărei luni calendaristice pentru luna precedentă, pe bază de proces-verbal încheiat între instituţia de credit finanţatoare şi F.N.G.C.I.M.M.

ART.14

F.N.G.C.I.M.M. monitorizează garanţiile acordate. Monitorizarea reprezintă ansamblul de acţiuni întreprinse în perioada cuprinsă între acordarea garanţiei şi încetarea valabilităţii acesteia, acţiuni constând în urmărirea periodică a stadiului derulării creditului garantat, pe baza situaţiilor furnizate de către instituţia de credit finanţatoare, conform prevederilor contractului de garantare.

ART.15

Contractul de garantare poate fi modificat prin act adiţional, pe parcursul derulării, numai în cazul în care modificările nu se referă la condiţiile Programului.

ART.16

  • Finanţatorul îşi exprimă acordul în nume şi cont propriu şi în numele şi contul statului pentru preluarea finanţării garantate şi a dreptului de proprietate asupra autoturismului achiziţionat în cadrul programului de către:
  1. orice alte persoane fizice care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, prin novaţie, sub condiţia menţinerii garanţiilor instituite prin lege asupra autoturismului şi cu aprobarea FNGCIMM privind eligibilitatea beneficiarului care preia finanţarea garantată şi autoturismul; sau
  2. unul dintre soţi, ca efect al partajului sau aplicării regimului matrimonial al separaţiei/comunităţii matrimoniale de bunuri, în condiţiile legii;
  • Finanţatorul îşi poate exprima acordul în nume şi cont propriu şi în numele şi contul statului pentru înstrăinarea autorturismului achiziţionat în cadrul programului, sub condiţia achitării integrale a soldului finanţării garantate sau a finanţării garantate pentru tineri, după caz.

ART.17

În cazul în care beneficiarul programului nu îşi îndeplineşte obligaţiile de plată care îi revin în baza contractului de credit, finanţatorul poate solicita executarea garanţiei emise de F.N.G.C.I.M.M. Plata valorii de executare a garanţiei se efectuează din fondul de risc. Colectarea și recuperarea sumelor plătite ca urmare a executării garanţiilor acordate în cadrul programului se realizează de organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

ART.18

  • Cererea de plată se depune de către finanţator în perioada de valabilitate a garanţiei, ulterior trecerii la restanţă a întregii finanţări garantate, în intervalul cuprins între 60 de zile şi maximum 75 de zile calendaristice de restanţă la plata principalului înregistrată de beneficiar, împreună cu următoarele documente:
  1. documentul de identitate al beneficiarului şi al codebitorului/codebitorilor garanţi; se transmit cele mai recente documente aflate în posesia inanţatorului, în copie certificată de instituţia de credit finanţatoare pentru conformitate cu originalul;
  2. cartea de identitate a autoturismului, certificatul de înmatriculare şi talonul autoturismului, în copie certificată de finanţator pentru conformitate cu originalul. Finanţatorul va transmite cele mai recente documente prezentate de beneficiar;
  3. contractul de credit, inclusiv anexele, însoţit de toate actele adiţionale încheiate la acesta, în copie certificată pentru conformitate cu originalul;
  4. un exemplar al contractului de garantare, în original;
  5. copia procesului-verbal de predare-primire a contractului de garantare;
  6. avizul de înscriere în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare a ipotecii legale mobiliare asupra autorturismului nou achiziționat în cadrul programului, în favoarea statului român, reprezentat de M.F.P., precum şi în favoarea finanţatorilor, proporţional cu procentul de garantare, valabilă până la stingerea tuturor obligaţiilor de plată aferente creditului garantat acordat în cadrul Programului; Avizul trebuie să facă dovada îndeplinirii obligaţiei finanţatorului de a înscrie ipoteca în termenul prevăzut la art.10.
  7. avizul de înscriere a ipotecii mobiliare asupra soldurilor creditoare ale contului curent deschis la instituţia de credit finanţatoare în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, în favoarea statului român, reprezentat de M.F.P., precum şi în favoarea instituţiei de credit finanţatoare, proporţional cu procentul de garantare, valabilă până la stingerea tuturor creanţelor datorate de beneficiar în baza contractului de garantare, în copie certificată de instituţia de credit finanţatoare pentru conformitate cu originalul; Avizul trebuie să facă dovada îndeplinirii obligaţiei instituţiei de credit finanţatoare de a înscrie ipoteca mobiliară în termenul prevăzut la art.10.
  8. copia poliței de asigurare tip FULL CASCO valabilă la data transmiterii cererii de plată a garanției;
  9. avizul de înscriere a ipotecii mobiliare asupra creanţelor băneşti derivând din poliţele de asigurare de tip FULL CASCO în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, în favoarea statului român, reprezentat de M.F.P., precum şi în favoarea finanţatorului, proporţional cu procentul de garantare, valabilă până la stingerea tuturor creanţelor datorate de beneficiar în baza contractului de garantare, în copie certificată de instituţia de credit finanţatoare pentru conformitate cu originalul; Avizul trebuie să facă dovada îndeplinirii obligaţiei finanţatorului de a înscrie ipoteca în termenul prevăzut la art.10.
  10. extrasul contului curent sau un document echivalent, aferent ultimelor 6 luni de finanţare, până la data formulării cererii de plată, în copie certificată de instituţia de credit finanţatoare pentru conformitate cu originalul;
  11. extrasul contului de credit al beneficiarului sau un document echivalent, aferent ultimelor 6 luni de finanţare, până la data formulării cererii de plată din care să rezulte fără echivoc întreaga valoare a finanţării garantate nerambursate şi data trecerii la restanţă a acesteia, precum şi serviciul datoriei aferent principalului, în copie certificată de finanţator pentru conformitate cu originalul;
  12. notificarea finanţatorului către beneficiar/beneficiari şi codebitor/i garant/garanţi semnatar/semnatari al/ai contractului de garantare cu privire la declararea exigibilităţii anticipate a finanţării garantate şi la data acesteia, însoţită de dovada transmiterii, în copii certificate pentru conformitate cu originalul; din documentele anexate trebuie să rezulte faptul că notificarea a fost transmisă beneficiarului/rilor şi codebitorului/ilor garant/ţi cu cel puţin 15 zile înainte de data declarării exigibilităţii anticipate;
  13. declaraţia pe propria răspundere a beneficiarului finanţării garantate, din care să rezulte îndeplinirea criteriului de eligibilitate prevăzut la art.2 lit. b) subpunctul 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014, în original, emisă cu cel mult 10 zile înainte de data depunerii solicitării de garantare;
  14. declaraţia pe propria răspundere a beneficiarului privind achiziţionarea unui autoturism nou conform art.2 lit.a) din O.U.G. nr.66/2014, în original, emisă cu cel mult 10 zile înainte de data depunerii solicitării de acordarea a creditului;
  • Documentaţia care trebuie să însoţească cererea de plată se depune la sediul social al F.N.G.C.I.M.M. într-un singur exemplar, îndosariat, paginat şi opisat.

ART.19

(1) În termen de cel mult 15 de zile calendaristice de la primirea cererii de plată, F.N.G.C.I.M.M. aprobă sau respinge cererea de plată.

(2) F.N.G.C.I.M.M. aprobă cererea de plată a garanţiei, în condiţiile transmiterii de către finanţator a tuturor documentelor care însoţesc cererea de plată prevăzută la art. 18 în perioada de valabilitate a garanţiei.

(3) F.N.G.C.I.M.M. respinge cererea de plată a garanţiei, în condiţiile transmiterii incomplete a documentelor care însoţesc cererea de plată prevăzută la art. 18 sau în afara perioadei de valabilitate a garanţiei.

(4) Decizia de aprobare sau, după caz, de respingere a cererii de plată a garanţiei se comunică finanţatorului şi M.F.P. cel mai târziu în ziua lucrătoare imediat următoare datei adoptării, pe fax sau poştă electronică, urmând ca ulterior, în cel mult două zile lucrătoare, să se transmită şi documentul în original.

(5) F.N.G.C.I.M.M. restituie cererea de plată şi documentele care o însoţesc, în cazul în care au fost transmise înainte ca beneficiarul să înregistreze cel puţin 60 de zile de restanţă la plata principalului.

(6) Plata garanţiei se face de către M.F.P. într-un cont unic al finanţatorului, pe baza deciziei F.N.G.C.I.M.M. de aprobare a cererii de plată, în termen de maximum 5 zile calendaristice de la primirea deciziei F.N.G.C.I.M.M. de aprobare a cererii de plată, fără însă a se depăşi 90 de zile calendaristice de restanţă a beneficiarului la plata principalului.

(7) Sumele garantate de F.N.G.C.I.M.M. se plătesc finanţatorului de către M.F.P. şi se recuperează de către organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de la beneficiarii finanţării garantate, în condiţiile legii.

ART.20

(1) În termen de 5 zile lucrătoare de la data plăţii valorii de executare a garanţiei, M.F.P. transmite F.N.G.C.I.M.M. dovada efectuării plăţii.

(2) F.N.G.C.I.M.M. întocmeşte un înscris prin care se individualizează creanţa bugetară rezultată prin plată, precum şi data scadenţei acesteia, utilizând formularul prevăzut în Anexa nr.3, care se transmite debitorului beneficiar al finanţării garantate, prin poştă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii dovezii efectuării plăţii prevăzute la alin. (1).

(3) Înscrisul prevăzut la alin. (2) împreună cu dovada efectuării procedurii de transmitere către debitorul – beneficiar al finanţării garantate, însoţit de contractul de garantare în original se înaintează, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dovezii privind efectuarea procedurii de transmitere, organelor fiscale competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea colectării şi recuperării creanţei bugetare, în condiţiile legii.

(4) Documentaţia care se înaintează de către FNGCIMM organelor fiscale competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală conform prevederilor alin.(3) va cuprinde copia documentului de identitate al beneficiarului/ilor şi/sau codebitorului/ilor garant/ţi, copia poliței de asigurare tip FULL CASCO, copia cărţii de identitate a autoturismului, a certificatului de înmatriculare şi a talonului autoturismului, copia avizului de înscriere în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare a ipotecii legale mobiliare asupra autorturismului nou achiziționat în cadrul programului, în favoarea statului român, reprezentat de M.F.P., precum şi în favoarea finanţatorilor, proporţional cu procentul de garantare şi copia avizului de înscriere a ipotecii mobiliare asupra creanţelor băneşti derivând din poliţele de asigurare de tip FULL CASCO în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, în favoarea statului român, reprezentat de M.F.P., precum şi în favoarea finanţatorului, proporţional cu procentul de garantare.

(5) Accesoriile creanţei bugetare, în cazul în care beneficiarul achită cu întârziere creanţa, se calculează în conformitate cu prevederile art.9 alin.(4) din O.U.G. nr.66/2014 de către organelle competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

ART.21

  • Anterior platii de catre MFP, in termen de 1 zi lucrătoare de la încasarea oricărei sume în contul beneficiarului programului ulterior trecerii la restanţă a întregii finanţări garantate, finanţatorul transmite solicitarea de modificare a cererii de plată, în baza căreia F.N.G.C.I.M.M. va modifica valoarea de executare a garanției printr-un addendum la decizia de aprobare sau, după caz, de respingere a cererii de plată a garanţiei. Addendumul urmează regimul juridic al deciziei de admitere/respingere a cererii de plată.
  • Addendum-ul se comunică finanţatorului şi MFP în ziua aprobării acestuia de către FNGCIMM-IFN S.A. pe fax sau poștă electronică, urmând ca ulterior, în cel mult două zile lucrătoare să se transmită și documentul în original, cu respectarea unui termen de 2 zile lucrătoare necesare efectuării plății de către MFP și fără a se depăși termenul maxim de 5 zile calendaristice prevăzut la art.18 alin.(5) pentru efectuarea plăţii garanţiei.
  • Finanțatorul poate aproba retragerea cererii de plată în condițiile prevăzute în normele şi procedurile sale interne și cu respectarea condițiilor programului. FNGCIMM revocă decizia de aprobare sau, după caz, de respingere a cererii de plată a garanţiei dacă solicitarea privind retragerea cererii de plată a fost transmisă până în a 85-a zi calendaristică de restanță a beneficiarului la plata principalului.

ART.22

(1) Organele fiscale teritoriale ale ANAF aplică procedura de executare silită mobiliară a autoturismului achiziționat în cadrul programului.

(2) Sumele provenite din valorificarea bunului mobil achiziţionat în cadrul Programului, pentru care a fost instituită ipoteca legală mobiliară proporţional cu procentul de garantare, stabilit potrivit legii, atât în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, cât şi a finanţatorului, se vor elibera şi se vor distribui proporţional cu procentul de garantare, stabilit potrivit legii, după deducerea cheltuielilor de orice fel, făcute de organele fiscale competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală cu urmărirea şi conservarea bunurilor al căror preţ se distribuie.

(3) Organele fiscale competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sunt obligate să îi înştiinţeze din oficiu pe finanţatorii în favoarea cărora a fost înscrisă sarcina prevăzută la art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014, pentru a participa la distribuirea preţului.

(4) Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare silită se va consemna de îndată de către executorul fiscal din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, într-un proces-verbal, care se va semna de toţi creditorii îndreptăţiţi.

(5) La cererea finanţatorilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală transmite trimestrial o informare privind stadiul procedurilor de valorificare a bunului care face obiectul contractului de garantare, în cadrul procedurii de executare silită.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

ART.23 .

  • În termen de 15 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, finanţatorii transmit F.N.G.C.I.M.M. şi M.F.P. cererile de înscriere în program, nivelul costurilor totale (marja maximă anuală peste nivelul ROBOR) pe care le vor aplica în legătură cu finanţările acordate în cadrul programului, precum şi valoarea estimată a garanţiilor care urmează să fie acordate în cadrul programului. Finanţatorii transmit o declaraţie pe propria răspundere semnată şi asumată de reprezentanţii legali ai acestora, care să conţină angajamentul de respectare a încadrării costului creditului cu garanţie guvernamentală în marja maximă de 3% peste indicele ROBOR la 6 luni (ROBOR 6M).
  • Modelul convenţiei de implementare prevăzute la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014 este prevăzut în anexa
  • Modelul înscrisului prevăzut la art. 9 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2014 este prevăzut în anexa

Ministerul Educaţiei Naţionale şi federaţiile sindicale din învăţământ au semnat contractele colective de muncă pentru personalul din învăţământul preuniversitar şi superior

Comunicat de presa: 31.10.2014

Ministrul Remus Pricopie şi ministrul delegat Mihnea Costoiu au semnat, vineri, 31 octombrie, alături de preşedinţii celor trei federaţii sindicale reprezentative din învăţământ – Simion Hancescu (Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ), Marius Nistor (Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”) şi Anton Hadăr (Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater”) -, noile contracte colective de muncă pentru personalul din învăţământul preuniversitar şi superior (inclusiv cercetare).
Contractele colective, aflate în vigoare la acest moment, expiră pe 2 noiembrie 2014.
Sursa: http://www.edu.ro/index.php/pressrel/22275

Codul de Procedura Civila se modifica! Ce urmeaza sa se schimbe?

Camera Deputatilor a adoptat in data de 30 septembrie o propunere legislativa prin care se vizeaza modificarea si completarea legii nr. 134 din 2010 privind Codul de procedura civila, precum si modificarea si completarea unor acte normative conexe.

Legea a fost trimisa spre promulgare catre Presedintele Romaniei.

„Reglementarea urmareste sa raspunda unor probleme identificate in practica cu prilejul aplicarii noilor norme procesual civile si sa conduca la reducerea numarului de dosare de pe rolul instantelor si, prin urmare, la solutionarea cu celeritate a cauzelor.”, se precizeaza pe site-ul Ministerului Justitiei.

Mai mult, in cadrul anuntului referitor la propunerea legislativa mai sus mentionata se precizeaza si faptul ca se doreste si operarea unei modificari importante in ceea ce priveste materia executarii silite. Se vizeaza atribuirea competentei de incuviintare a cererii de executare silita executorului judecatoresc in relatie cu toate titlurile executorii (atat jurisdictionale, cat si nejurisdictionale), precum si reintroducerea procedurii de investire cu formula executorie de catre instanta de judecata a titlurilor executorii, altele decat hotararile judecatoresti.

„Totodata, pentru eliminarea vidului legislativ ivit ca urmare a pronuntarii si publicarii Deciziei nr. 348/2014 a Curtii Constitutionale prin care au fost declarate neconstitutionale dispozitiile art. 650 alin. (1) din noul Cod de procedura civila, actul normativ recent adoptat amendeaza aceste prevederi, stabilind, in regula generala, ca instanta de executare, judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului.”, se mai precizeaza pe site-ul Ministerului Justitiei.

Iata care sunt actele normative conexe din care au fost amendate anumite dispozitii:

– Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;
– Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004;
– Legii nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil;
– Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010act privind Codul de procedura civila;
– Legea nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila;
– Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Legea, in forma transmisa spre promulgare, poate fi consultata pe site-ul Camerei Deputatilor, aici.

Sursa: e-juridic.manager.ro