Arhive lunare: martie 2015

CC a admis excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea fondului funciar

În Monitorul Oficial nr. 175 din 13 martie 2015 a fost publicată Decizia nr. 13 din 15 ianuarie 2015 a Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (11) şi (13) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, art. 78 alin. (12) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 în forma anterioară modificărilor aduse prinLegea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi a dispoziţiilor art. 3 lit. e), art. 4 alin. (1) în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014 şi art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Prin Încheierea din 17 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.359/210/2013, Tribunalul Arad — Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi a dispoziţiilor art. 3 lit. e), art. 4 alin. (1) şi art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013. Excepţia a fost ridicată de Maria Pirtea şi Cornel Pirtea într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei civile prin care s-a respins plângerea împotriva încheierii de carte funciară de respingere a cererii de reexaminare a unei alte încheieri. Prin cererea iniţială formulată de autorii excepţiei se solicita Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad — Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Chişineu-Criş modificarea categoriei de folosinţă a unui teren din „păşune” în „arabil”.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată că dispoziţiile art. 20 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 [prin care au fost introduse alin. (11)—(13) în art. 78 din Legea fondului funciar nr. 18/1991] precum şi cele ale art. 4 alin. (1) din acelaşi act normativ, contravin principiului neretroactivităţii legii deoarece stabilesc interdicţia schimbării categoriei de folosinţă a pajiştilor înregistrate ca atare în Registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007, după mai mult de 6 ani de la data respectivă. Or, în perioada scursă de la data de 1 ianuarie 2007 şi până la momentul intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în Registrul agricol s-au putut înregistra, în condiţii de deplină legalitate, schimbări ale categoriei de folosinţă din „pajişte” în „arabil”. În măsura în care aceste înregistrări în Registrul agricol s-au efectuat înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în lumina noilor reglementări, sunt lovite de nulitate absolută.

Curtea Constituţională:

A admis excepţia de neconstituţionalitate formulată de Maria Pirtea şi Cornel Pirtea în Dosarul nr. 1.359/210/2013 al Tribunalului Arad — Secţia civilă şi a constatat că prevederile art. 78 alin. (11) şi (13) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 sunt constituţionale în măsura în care schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor în Registrul agricol se realizează de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

A admis excepţia de neconstituţionalitate, formulată de aceiaşi autori în dosarul aceleiaşi instanţe, şi a constatat că prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, sunt constituţionale în măsura în care obligaţia de menţinere în categoria de folosinţă a pajiştilor incumbă deţinătorilor de pajişti înregistrate ca atare în Registrul agricol la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.

A respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, formulată de aceiaşi autori în dosarul aceleiaşi instanţe, şi a constatat că prevederile art. 78 alin. (12) din Legea nr. 18/1991, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014,art. 3 lit. e) şi art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Sursa: infolegal.ro

Conferința BISMUN 2015 World Peace: Modern Day Illusion or Realistic Possibility

Conferința BISMUN 2015 (Bucharest Internațional Student Model United Nations) este o simulare academică a mai multor comitete ale Organizației Națiunilor Unite, aflată la cea de-a 7-a ediție și organizată de către Asociația Tineretul ONU din România.

În cadrul ediției din 2015, vor fi simulate următoarele comitete: Consiliul de Securitate al ONU, Comisia de dezarmare și securitate internațională (DISEC), Comitetul pe probleme sociale, culturale și umanitare (SOCHUM), Consiliul pe Drepturile Omului, Consiliul pe probleme economice și sociale, Comitetul pentru utilizarea pașnică a spațiului (COPUOS) și Comitetul pentru situații de criză.

Înscriere

Perioada I de înscrieri: 1 decembrie 2014 – 31 ianuarie 2015
taxa de participare: 80 EUR sau 120 EUR (include cazare)

Perioada a II-a de înscrieri: 1-28 februarie 2015
taxa de participare: 100 EUR sau 140 EUR (include cazare)

Taxa se plătește în următorul cont: BCR Izvor, bd. Libertății nr. 22, bl. 102, Sector 5
SWIFT: RNCBROBUXXX
IBAN: RO80RNCB0081121250410002
deținător cont: ASOCIAȚIA TINERETUL ONU DIN ROMÂNIA (UN YOUTH ASSOCIATION OF ROMANIA)
cu mențiunea: TAXĂ DE PARTICIPARE – BISMUN 2015 – NUMELE PARTICIPANTULUI.

Locatie: Palatul Parlamentului

:: formularul de înscriere

Dobânda băncii şi comisionul de risc, desființate de o decizie CJUE

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat, joi, într-o cauză foarte importantă pentru procesele dintre clienţi şi bănci pe clauzele abuzive din contractele de credit. Decizia CJUE înclină balanţa în favoarea consumatorilor care au fost afectaţi de formulările ambigue ale băncilor privind calculul dobânzilor, iar comisionul de risc este, practic, desfiinţat.

După doi ani de la înregistrare, CJUE a dat joi soluţia în cauza C-143/13, răpsunzând astfel întrebărilor preliminare trimise de Tribunalul Specializat Cluj într-un litigiu dintre Volksbank România şi doi clienţi ai băncii, familia Matei.

Procesul

Aceştia au luat două credite de la Volksbank în martie 2008, unul de nevoi personale de 8.000 de euro, cu o dobândă fixă de 9%, comision de risc de 0,74% și o DAE de 20,4% – probabil pentru avans – rambursabil în cinci ani, şi unul ipotecar, pentru achiziţia unei locuinţe, de 103.710 franci elveţieni, cu o dobândă anuală de 3,99% şi un comision de risc lunar de 0,22%, la o DAE de 6,94% plătibil în 25 de ani.

Potrivit clauzei 3 litera (d) din condițiile speciale ale celor două contracte, referitoare la caracterul variabil al ratei dobânzii, „banca își rezervă dreptul de a revizui rata dobânzii curente în cazul intervenirii unor schimbări semnificative pe piața monetară, comunicând împrumutaților noua rată a dobânzii; rata dobânzii astfel modificată se va aplica de la data comunicării“.

Clauza 3.5 din condițiile generale aplicabile contractelor de credit în discuție în litigiul principal, intitulată „comisionul de risc“, prevede că, pentru punerea la dispoziție a creditului, împrumutații datorează băncii un comision de risc, aplicabil la soldul creditului, care se plătește lunar, pe toată perioada creditului. Valoarea acestor comisioane este stipulată în Clauza 5.

Clienţii au dat în judecată banca, în temeiul prevederilor legii 193/2000, care implementează Directiva 93/13 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori şi au cerut ca cele două clauze să fie eliminate din contract în decembrie 2011, Judecătoria Cluj-Napoca le admite în parte acţiunea şi dispune eliminarea clauzei de dobândă, considerând că este prea vagă şi permite băncii să modifice discreţionar rata dobânzii. Judecătorul respinge, însă, capătul de cerere privind comisionul de risc – devenit comision de administrare din 2010, după implementarea celebrei OUG nr. 50/2010, transpunerea Directivei 2008/48 – considerând că „nu îi revenea acesteia sarcina să aprecieze riscul concret asumat de bancă și nici eficacitatea garanțiilor contractuale“. Decizia este atacată cu apel şi ajunge la Tribunal, care suspendă cauza şi trimite o întrebare către CJUE: se poate pronunţa instanţa naţională asupra clauzelor care definesc elemente de preţ ale contractului, cum sunt cele de dobândă şi comisioane, în condiţiile în care Directiva 93/13 spune că aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu se poate raporta nici la definirea obiectului contractului, nici la caracterul adecvat al prețului sau remunerației, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate în mod clar și inteligibil, iar Directiva 2008/48 vorbeşte de costul total al contractului – DAE -, deşi nu se aplică creditelor ipotecare?

Decizia CJUE

Curtea spune că sunt foarte limitate cazurile în care instanţele nu pot aprecia caracterul abuziv al unor clauze contractuale legate de costul contractului, citând aici din Cauza Kásler (C-2014/282). Explicit, doar atunci când este vorba de cuantumul acestor costuri, nu atunci când e vorba de modul în care sunt definite în contract – adică, o instanţă nu poate să spună că o dobândă de 20% este abuzivă doar pentru că este de 20%, dar poate să se pronunţe în privinţa mecanismelor contractuale care au făcut ca dobânda să ajungă la 20%, dacă acestea au fost transparente sau nu, dacă banca a crescut cu de la sine putere dobânda etc. Judecătorii CJUE spun că instanţele se pot pronunţa pe acele clauze care dau dreptul creditorilor să modifice unilateral rata dobânzii, acestea fiind incluse şi pe „lista gri“ din Directivă şi pe „lista neagră“ din legea 193/2000. „(…) aceste clauze par să rămână și în afara domeniului de aplicare al articolului 4 alineatul (2) din Directiva 93/13, din moment ce, sub rezerva verificării de către instanța de trimitere, din dosarul pus la dispoziția Curții pare să reiasă următoarele: caracterul lor abuziv nu este invocat din cauza unei pretinse inadecvări între nivelul modificat al ratei și o oarecare contraprestație furnizată în schimbul acestei modificări, ci din cauza condițiilor și a criteriilor care permit creditorului să efectueze această modificare, în special pentru motivul întemeiat pe „intervenirea unor schimbări semnificative pe piața monetară“, se arată în motivare.

Formularea laxă folosită de Volksbank nu este caracteristică doar acestei bănci. Cele mai multe dintre instituţiile locale de credit au folosit astfel de expresii în contracte pentru a-şi aronda dreptul de a modifica rata dobânzii în orice moment, menţinând astfel controlul costurilor. În unele cazuri, băncile au folosit trimiteri la indicatori de piaţă precum Euribor/Libor/Robor, dar clauzele erau în aşa fel formulate încât nu se obligau să şi ia în calcul aceste variaţii sau nu ofereau un orizont de timp în care le vor lua. Adesea, clienţii „au beneficiat“ de dublări ale ratelor de dobândă, în timp ce referinţele de piaţă scădeau dramatic. Variaţiuni pe aceeaşi temă pot fi întâlnite şi în contractele OTP Bank, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Româneacă, Alpha Bank şi nu numai, bănci care au acum procese cu Protecţia Consumatorului la Tribunalul Bucureşti pentru eliminarea acestor prevederi din toate contractele încheiate. Constatarea CJUE privind dobânzile le va fi de folos consumatorilor, în condiţiile în care unele acţiuni în instanţă iniţiate de aceştia au fost respinse de judecătorii naţionali tocmai din pricina faptului că aceştia fie au considerat că nu au voie să se pronunţe pe aceste clauze, fie nu au găsit ceva neînregulă cu formularea din contracte.

Comisionul de risc

În privinţa comisionului de risc, motivarea CJUE pare a indica o tranşare definitivă a problemei în favoarea consumatorilor, deşi Curtea se opreşte de la a da o soluţie în locul instanţei naţionale – cum, de altfel, nici nu-şi permite să facă. Curtea spune instituția în care acest comision este o parte importantă din nivelul DAE şi din veniturile băncii, aprecierea caracterului său abuziv nu este oprită de lege. Mai mult, spune CJUE, existenţa unei ipoteci indică faptul că acest comision este abuziv, în condiţiile în care nu există contraprestaţie. Acest lucru este întărit şi de redenumirea acestuia în comision de administrare, după intrarea în vigoare a OUG 50.

Paragrafele de mai jos sunt deosebit de importante pentru clienţii VB, viitor debitori ai Băncii Transilvania, dar şi pentru clienţii altor bănci care au plătit astfel de comisioane.

„(…) sub rezerva verificării de către instanța de trimitere, unele dintre elementele menționate par să indice că obiectul litigiului principal nu privește caracterul adecvat al cuantumului acestui comision față de o oarecare prestație furnizată de creditor, întrucât se susține că creditorul nu furnizează nicio prestație efectivă care să poată constitui contrapartida acestui comision, așa încât nu se poate pune problema caracterului adecvat al comisionului respectiv. În schimb, elementele dosarului de care dispune Curtea par să indice că litigiul principal se axează pe problema motivelor care justifică clauzele vizate și în special pe problema dacă, întrucât impun consumatorului plata unui comision cu un cuantum semnificativ care urmărește să asigure rambursarea împrumutului, în condițiile în care se susține că acest risc este deja garantat printr-o ipotecă și că, în schimbul acestui comision, banca nu furnizează un serviciu real consumatorului în interesul exclusiv al acestuia, aceste clauze trebuie considerate ca fiind abuzive, în sensul articolului 3 din Directiva 93/13“, se arată în motivarea CJUE.

De remarcat că Volksbak a închis litigiul cu clienţii din instanţă, dar Tribunalul a insistat ca CJUE să ofere o soluţie în acest caz, considerând că este de interes pentru ordinea publică. VB a mai închis şi alte litigii pe aceeaşi temă aflate pe rolul CJUE, pentru a evita o soluţie.
Sursa: capital.ro

Admitere magistratura 2015

INM a organizat, in data de 27 februarie 2015, la Bucuresti, o intalnire consultativa cu reprezentanti ai facultatilor de drept, pentru dezbaterea tematicii si bibliografiei concursului de admitere la INM si a concursului de admitere in magistratura.
Intalnire consultativa cu reprezentantii facultatilor de drept, Bucuresti, 27 februarie 2015 – Minuta intalnirii AICI

(P) Paralela 45 ofera reduceri de pana la 50% in cadrul Targului de Turism

imagesParalela 45 preconizeaza ca numarul turistilor romani ce vor achizitiona vacante in cadrul Targului de Turism din luna martie va creste cu 40% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Aceasta crestere va consolida si cifra de afaceri preconizata pentru acest an de 45 milioane de euro, vanzarile din cadrul targurilor reprezentand 8% din aceasta. Reducerile pe care le ofera agentia de turism sunt de pana la 50%, cumuland reducerile de Early Booking cu reducerile acordate pe toata perioada targului, iar portofoliul acesteia cuprinde peste 100 de statiuni pentru vara anului 2015, dar si destinatii inedite pentru vacanta.

„Targurile de turism sunt din ce in ce mai vizitate de catre romani, motiv pentru care anul acesta am pregatit cea mai mare selectie de destinatii mai ales ca sarbatorim si 25 de ani de cand facem diferenta in turism. Romanii care vin la targurile de turism se asteapta sa primeasca oferte ultra speciale, de aceea anul acesta oferim un discount de pana la 50% la charterele pentru Grecia, Tunisia, Spania, Italia si nu numai. Preconizam ca cel mai bine se vor vinde charterele spre Turcia, Grecia, Spania, Italia si, bineinteles, Tunisia”, explica Alin Burcea, Presedinte Paralela 45.

Targul de Turism se desfasoara in perioada 12-15 martie, iar cele mai multe destinatii pe care turistii le vor putea accesa la standul Paralela 45 vizeaza Litoralul 2015 si au reduceri substanțiale. Preturile vacantelor incep de la 199 euro pentru chartere catre Grecia si ajung pana la 567 euro pentru destinatii precum Aqaba (Iordania) sau Coasta de Azur, incluzand transportul si 7 nopti de cazare. Cel mai mare discount, de pana la 50% plus 7% reducere de targ, este oferit pentru o vacanta in Rodos, care cuprinde transport cu avionul si 7 nopti de cazare la hotel de 3* cu demipensiune.

In topul celor mai cautate destinatii din 2015 raman charterele catre Mykonos si Santorini, turistii romani fiind in continuare fani ai litoralului grecesc. Preturile acestor vacante pornesc de la 265 euro si includ transport cu avionul, taxe de aeroport, 7 nopti cazare si, in functie de destinatie, micul dejun. Santorini, una dintre cele mai apreciate insule ale Greciei, impresioneaza prin nisipul sau negru si muntii Mesa Vouno, in timp de Mykonos este recunoscuta pentru nisipul auriu si practicarea sporturilor de apa.

Acestora li se adauga cele doua noi destinatii incluse in portofoliul Paralela 45, Rimini si Costa Blanca, cu preturi incepand de la 366 euro de persoana, in tarif fiind incluse tipul de masa specificat in oferta, biletul de avion si trasferurile. Rimini este una dintre noile destinatii propuse de Paralela 45, fiind considerata cea mai atractiva statiune de litoral a Italiei. Cea de-a doua destinatie se afla in Spania si este unul dintre cele mai frumoase orase de Costa Blanca, Alicante.

Pentru turistii care isi doresc o vacanta inedita, ofertele pentru Tunisia si Aqaba sunt alegerile ideale. Cu preturi incepand de la 337 euro de persoana pentru Tunisia si 567 euro de persoana pentru Aqaba, charterele catre Hammamet si Aqaba ofera experienta cunoasterii unor noi culturi intr-o vacanta de vara speciala.

Ofertele pentru seniori au ca destinatii de la capitalele europene pana la zonele de litoral din Costa Brava sau Madeira, dar si circuite cu autocarul in Istanbul, Grecia, Maroc, Vietnam sau Japonia. Preturile acestora incep de la 199 de euro si pot ajunge pana la 1500 de euro in cazul circuitelor. Seniorii care vor sa ramana pe meleagurile romanesti pot beneficia de oferte in statiunile balneo cu preturi ce incep de la 100 lei/noapte.

In ceea ce priveste ofertele de Paste pe toata perioada targului acestea au o reducere de 7%. Cele mai cautate oferte pentru Paste sunt: Paste in Japonia (Sarbatoarea cerisilor in floare), un circuit de 10 nopti, avand un tarif de 2590€/ persoana; Pastele in Cuba la 1460€/ persoana pentru 8 nopti de cazare cu demipensiune; Pastele in Toscana cu plecare din Cluj Napoca avand un tarif de 495€/ persoana/ 7 nopti de cazare cu mic dejun inclus. Toate vacantele de Paste cu avionul au biletul de avion, transferurile si asistenta turistica incluse in tarif. Foarte cautate sunt si vacantele de Paste cu autocarul – Grecia (375€/ persoana / 7 nopti de cazare cu mic dejun inclus), Pastele in Cracovia (325€/ persoana/ 5 nopti de cazare cu mic dejun inclus), Croatia (345€/ persoana/ 6 nopti de cazare) si altele.

Despre Paralela 45

Paralela 45 sarbatoreste anul acesta 25 de ani de turism postrevolutionar, fiind cel mai cunoscut brand de turism din Romania. Paralela 45 a fost votata timp de sase ani la rand drept “Cea mai de incredere agentie de turism din Romania”, conform studiului independent Reader’s Digest si a castigat in 2014 Trofeul Superbrands, recunoscut drept un pilon de comparatie pentru brandurile de succes. Detine o retea nationala formata din 40 de agentii directe sau in franciza si aproape 200 de angajati. Pe langa turismul individual si cel intern, turism corporate, chartere si bilete de avion, Paralela 45 se concentreaza acum pe cele peste 100 de circuite pe toate continentele. Mai multe detalii pe www.paralela45.ro

Pentru mai multe informatii contactati:
Andreea Lada
andreea.lada@creativeideas.ro
0756.010.868

Finantele au adunat peste 1000 de amendamente la noul Cod Fiscal

Am primit pana in prezent peste o mie de amendamente la Codul Fiscal si la Codul de Procedura Fiscala, a admis miercuri ministrul Finantelor, Darius Valcov, dupa o intrevedere cu marii retaileri. „Am discutat cu toate asociatiile si patronatele care au dorit sa fie prezente. Noi i-am invitat  pe reprezentantii tuturor asociatiilor si patronatelor din Romania, toate sindicatele, toti fostii ministri de Finante, toti fostii prim-ministri, toate partidele politice,absolut pe toata lumea care este interesata. Foarte multi au venit. Au fost peste o mie de amendamente, fiecare dupa cum a considerat de cuviinta. Sunt pagini de amendate. Nu toate au legatura cu scaderea preturilor sau cu scaderea taxelor”

Reamintim ca draftul noului Cod Fiscal propus de reprezentantul unui partid de stanga este cel mai de dreapta Cod Fiscal din ultimii 20 de ani, intrebarea esentiala este de unde vor fi pusi  in loc banii la care se renunta din reducerile de taxe, impozite si TVA.

Fondul Monetar International a atras insa atentia ca masurile de relaxare fiscala incluse in proiectul noului Cod Fiscal trebuie analizate cu grija pentru o mai buna intelegere a modului in care pot fi atinse tintele de deficit fiscal ale Romaniei.

„Taierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grija pentru o mai buna intelegere a modalitatii in care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregatit sa discute propunerile cu Guvernul”, a declarat un purtator de cuvant al FMI,.

Intrebat de jurnalisti cum va fi acoperit golul de la buget de circa 16 miliarde lei generat de masurile de relaxare fiscala ramas din totalul de 37 miliarde lei pe patru ani, ministrul a spus ca vor fi directionate spre aceste masuri o parte din veniturile bugetare suplimentare incasate in fiecare an, de 12 miliarde lei.

„La o analiza scurta, 6,8 miliarde lei reprezinta impact bugetar pe anul 2016, 3 miliarde lei aproximativ pe 2017 si 2018 si 2,3 miliarde lei pe 2019. In fiecare an veniturile bugetare ale Romaniei cresc cu aproximativ 12 miliarde lei, s-a intamplat in ultimii doi ani, sunt previzionati pentru urmatorii ani. Din acesti 12 miliarde de lei, o parte o directionam spre aceste masuri de relaxare fiscala, o alta parte o vom directiona spre alte nevoi, inclusiv in 2017 spre armata, in 2016 pentru cresteri ale salarizarii acolo unde va fi cazul”, a explicat Valcov.

Masurile de relaxare fiscala propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neincasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei in patru ani, insa jumatate din suma va fi recuperata pe baza efectului pozitiv care va fi inregistrat in economie, potrivit estimarilor Guvernului.

Scenariul publicat in nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arata un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei in 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scaderea TVA. Tot pentru anul viitor, Guvernul se asteapta la o scadere a incasarilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directa a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzina, motorina, bere si bauturi alcoolice, precum si al eliminarii accizelor la cafea, blanuri si bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de crestere a accizelor la tutun.

Eliminarea impozitului pe constructiile speciale (taxa pe stalp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Intr-o alta prezentare a masurilor fiscale propuse, efectul brut al masurii se cifreaza la 1,6 miliarde lei.

Guvernul estimeaza ca in urma masurilor aplicate vor fi recuperate in urmatorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei in 2016, 3,75 miliarde lei in 2017 si 3,47 miliarde lei in 2018.

Valcov a mentionat, raspunzand unei altei intrebari, ca nu este optimist atunci cand avanseaza cifra privind veniturile bugetare suplimentare anuale, spunand ca nivelul acestora a fost agreat cu FMI si CE in decembrie, cand s-a stabilit bugetul pentru 2016.

„Nu sunt deloc optimist, tocmai ca sunt previziunile in care am cazut de acord si cu Fondul Monetar International si cu Comisia Europeana. In decembrie, cand am stabilit bugetul pentru 2016, previzionat cu FMI si CE, acesta arata venituri suplimentare de 12 miliarde lei, noi am spus ca vom aduce inca 8 miliarde lei sarcina suplimentara de la ANAF, deja in prima luna (ianuarie 2015 – n.r.) 640 milioane lei au venit suplimentare. Aceste venituri agreate cu FMI si CE iau in calcul inclusiv diminuarea prin impactul bugetar a reducerii CAS cu 5%, daca aceea nu s-ar fi facut, va dati seama cu cat ar fi crescut veniturile”, a punctat ministrul Finantelor.

El a aratat ca rezultatele vor incepe sa se vada dupa primul trimestru sau semestru de aplicare a masurilor, moment cand se va dovedi cine a avut dreptate.

„Atat timp cat masurile sunt acceptate si discutate atat cu Comisia Europeana, cat si cu FMI, si mai mult, am renuntat noi la previziunile noastre care ar fi fost optimiste, acest lucru il vom vedea dupa primul trimestru sau primul semestru unde a fost mai mult adevarul, la specialistii romani sau la specialistii Fondului. (…) Este o falsa problema care se arunca in piata ca bugetul Romaniei nu suporta aceste masuri fiscale. Eu cred ca trebuie sa abandonam aceasta idee romaneasca cum nu se poate face si sa mergem pe spiritul si pe ce are nevoie Romania in acest sens, adica cum sa facem”, a mai spus Valcov.

Proiectul Codului Fiscal, prezentat miercurea trecuta de Guvern, include, printre altele, reducerea, incepand cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, peste, legume si fructe produse alimentare de baza urmand sa scada la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanti si alcool, eliminarea impozitului pe constructiile speciale si a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum si reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

La randul sau, Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, apreciaza ca Romania are nevoie mai degraba de stimuli de relaxare fiscala pe parte de oferta, prin reducerea CAS, nu de stimularea puternica a cererii prin taierea TVA si accizelor, care va aduce noi dezechilibre in economie.

„Venim cu stimuli foarte puternici, vorbim de reducere de sase puncte procentuale de TVA in doi ani si de 20% reduceri de accize, deci un stimul foarte puternic pe parte de cerere, fara a fi insotit de stimuli pe parte de oferta. Daca ne uitam la estimarile BNR legate de excesul de cerere, vedem ca in conditiile actuale excesul acesta de cerere, care este de fapt deficit de cerere in prezent, deci suntem cu crestere economica sub potential, se va inchide probabil la sfarsit de 2016. Deci daca noi venim in 2016 cu stimuli foarte puternici pe parte de cerere, fara stimuli pe parte de oferta, care oricum se vad intarziat in economie, s-ar putea sa avem o problema, si anume sa constatam ca avem un exces de cerere care alimenteaza din nou dezechilibre in economie”, a afirmat Dumitru la o conferinta de presa.

Beneficiile noului Cod Fiscal

Propunerile pentru modificare Codului Fiscal vor aduce o creştere a locurilor de muncă dar şi bani mai mulţi atât statului, cât şi cetăţenilor. „Reducerea cotei de la 24 la 20 va fi o creştere suplimentară de un punct procentual, va însemna crearea unor locuri de muncă de 145 de mii în 2016 şi 75 de mii în fiecare an, şi totodată se va reduce şi evaziunea fiscală”, spune Vasile Popeangă.

Deputatul Vasile Popeangă a explicat ce beneficii va aduce noul Cod Fiscal, propus de Guvernul Ponta. Acesta a declarat că propunerile executivului vor aduce profit atât statului cât și cetățeanului. Mai mult, acesta este convins că, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, va scădea evaziunea fiscală și se vor crea mai multe locuri de muncă. “Începând cu 1 ianuarie 2016, cota de TVA va fi redusă de la 24 la 20%. Tot de la începutul anului viitor se va reduce cota de la 24% la 9% pentru produsele din carne, peşte, legume şi fructe. Iar din la 1 ianuarie 2018 cota se va reduce de la 20% la 18%. Reducerea cotei de la 24% la 20% înseamnă un impact brut de 11,6 miliarde de lei în economia ţării. Această sumă rămâne la agenţii economici şi la peroanele fizice. Această sumă produce şi nişte beneficii: în 2016 se vor recupera venituri din impact negative asupra bugetului de 5,2 miliarde de lei. Modificarea va duce la mărirea consumului, iar statul va încasa aceea diferenţă” spune deputatul.

Beneficii pe termen mediu

„Reducerea cotei de la 24% la 20% va fi o creştere suplimentară de un punct procentual, va însemna crearea a 145 de mii de locuri de muncă în 2016 şi 75 de mii în fiecare an şi totodată se va reduce şi evaziunea fiscală”, se numără printre beneficiile pe termen mediu, potrivit lui Vasile Popeangă.

Prin reducerea contribuţiile sociale de stat şi contribuţiile de asigurări de sănătate, se vor recupera 2,7 miliarde

„Reducerea contribuţiei de asigurări de sănătate la angajator va fi de la 15,8% la 13,5% de la 1 ianuarie 2017, iar la angajat de la 10,5% la 7,5%. Acest lucru înseamnă un impact brut bugetar de -5,2 miliarde, se vor recupera 2,7 miliarde şi va rămâne un impact net de 2,5 miliarde de lei. Va fi o creştere economică de 0,5 puncte procentuale şi se vor crea 65 de mii de locuri de muncă în 2017 şi 8 mii de locuri de muncă în 2018”, a încheiat parlamentarul.

Sursa: gorj-domino.ro

Salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Senatul a adoptat amendamentul depus la Ordonanţa de Urgenţă nr. 83 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015 care prevede acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase personalului din centrele de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică.

Modificarea vizează ca începând cu anul 2015, personalul din centrele de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică reorganizate după anul 2009 sau nou-înfiinţate după anul 2009 să beneficieze de sporul pentru condiţii deosebit de periculoase în mod similar ca şi personalul din centrele de recuperare şi reabilitare care în luna decembrie 2014 a beneficiat de acest spor.

De asemenea, prin această prevedere, se are în vedere eliminarea discriminărilor salariale între aceleaşi categorii de personal bugetar, care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi tipuri de centre de recuperare, respectiv cu specific neuropsihiatric, asigurându-se astfel, aplicarea unitară a legii.

Sursa: curierulnational.ro

Campanie de strângere de semnături împotriva timbrului literar, desfăşurată în librării şi online

O petiţie împotriva timbrului literar, aflat în discuţie publică de aproximativ o lună, care poate fi semnată atât în mai multe librării din ţară, cât şi online, a fost iniţiată la sfârşitul acestei săptămâni, informează Asociaţia Editorilor din România (AER).

Astfel, în librăriile Cărtureşti, Diverta, Humanitas şi Nemira sunt puse la dispoziţia tuturor celor interesaţi tabele nominale în care cititorii pot atrage atenţia politicienilor că România este singura ţară din lume care are o taxă pentru lectură, care tratează cartea în acelaşi mod cu sticlele de alcool şi pachetele de ţigări, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

De asemenea, cei care nu se află în ţară îşi pot manifesta adeziunea faţă de această campanie semnând petiţia online, la adresa: http://www.petitieonline.com/signatures/spunem_nu_timbrului_literar/.

„Credem că piaţa de carte a ajuns la un nivel atât de scăzut încât nu mai suportă aberaţii legislative de genul timbrului literar”, se arată într-o declaraţie a Consiliului Director al Asociaţiei Editorilor din România (AER), organizaţia care a iniţiat demersul. „Indiferent că vorbim despre legea 35/1994, care a instituit acest timbru, sau despre propunerea aflată acum în discuţia Camerei Deptuaţilor, este evident că nu prin astfel de măsuri vom relansa cititul în România. Ne bucură susţinerea partenerilor noştri librari şi sperăm să ni se alăture cât mai mulţi cititori în această campanie pentru că, în definitiv, cartea are numai de câştigat dacă o scăpăm de această povară”, se mai arată în declaraţie.

Potrivit iniţiatorilor, strângerea de semnături are ca scop sensibilizarea clasei politice, dar şi a instituţiei Avocatului Poporului, singurul care poate inteveni în acest moment cu o sesizare de neconstituţionalitate privind legea timbrului literar.

Potrivit legii 35/ 1994, care instituie timbrul cultural, orice carte de beletristică trebuie să aibă adăugat în preţ un timbru literar în cuantum de 2%, care să fie virat uniunilor de creaţie din domeniu, principalul beneficiar fiind Uniunea Scriitorilor din România (USR), condusă de Nicolae Manolescu.

Un grup de parlamentari a iniţiat anul trecut o propunere legislativă care transformă timbrul într-unul cu valoare fixă de 1 leu. Propunerea a fost adoptată tacit în Senat în decembrie 2014 şi a fost oprită de la adoptarea în Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor la începutul lunii februarie 2015, la intervenţia editorilor, a producătorilor de fonograme şi a organizatorilor de spectacole, care nu au fost consultaţi în niciun stadiu al elaborării proiectului, se mai arată în comunicatul citat.
Sursa: mediafax.ro

Proiect legislativ pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

Mai multi senatori propun ca statul sa faca „de indata”, dupa condamnarea Romanei la CEDO, actiune in despagubiri impotriva magistratilor care, cu rea credinta sau grava neglijenta, au savarsit erorile judiciare.

Propunerea legislativa pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor are ca semnatari mai multi senatori, printre care Ioan Chelaru, Gabriela Cretu, Georgica Severin si Mihai Fifor (PSD), Sebastian Grapa, Octavian Motoc, Tudor Barbu (PNL), Constantin Popa, Octavian Bumbu si Ciprian Rogojan (UNPR), Cristiana Anghel, Eugen Durbaca, Mihai Nita si Ilie Nastase (PC) si Laszlo Attila, Pataki Csaba si Verestoy Attila (UDMR).

Prin initiativa legislativa se prevede ca „dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care partea a uzat de toate caile de atac prevazute de lege impotriva hotararii ce se pretinde a constitui eroare judiciara”.

Potrivit legii in vigoare, dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savarsita in cursul judecarii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.

Initiativa mai propune ca, dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in urma unei hotarari irevocabile, „statul se va indrepta de indata cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea credinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii”.

Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor stipuleaza, in prezent, ca, dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile, statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea credinta sau grava ne glijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.

Prin proiect se mai propune ca termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate aceste cazuri sa fie majorat de la un an la zece ani.
Sursa: ziare.com