Arhive lunare: octombrie 2013

Rezultatele concursului pentru ocuparea functiei de inspectori antifrauda la Fisc

Proba scris a concursului pentru ocuparea a 1181 de posturi in cadrul Directiei generale antifrauda fiscala (DGAF) s-a desfasurat in 19 octombrie, la sediile Universitatii POLITEHNICA din Bucuresti.

Lista completa a candidatilor admisi/respinsi, o puteti consulta AICI.

Reclame

Noul Cod al Insolventei

In M.Of. nr. 620 din data de 4 octombrie 2013 a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa (denumita in continuare „Ordonanta” sau „Codul insolventei”).

Ordonanta va intra in vigoare la data de 25 octombrie 2013 si se va aplica profesionistilor care exploateaza o intreprindere (societatilor), profesionistilor persoane fizice supuse obligatiei de inmatriculare la Registrul Comertului, membrilor intreprinderii familiale, precum si regiilor autonome. De asemenea, Ordonanta se aplica si procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa aflate in derulare la data intrarii sale in vigoare, cu exceptia grupurilor de societati carora le este aplicabila doar pentru cererile introduse dupa data intrarii in vigoare a acesteia. Actul normativ nu se aplica profesiilor liberale ori institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar.
Codul include intr-un singur act normativ legislatia generala aplicabila tuturor operatorilor economici, legislatia speciala incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolventei grupurilor de societati si reglementarea insolventei transfrontaliere. Totodata, sunt aduse in prim-plan procedurile de prevenire a insolventei, largirea sferei situatiilor in care se poate solicita atragerea raspunderii organelor de conducere si/sau supraveghere, precum si a atributiilor Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (denumita in continuare „A.N.A.F.”).

Cele mai importante modificari aduse de noua legislatie a insolventei vizeaza aspecte precum:

  • principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolventei si insolventei;
  • procedurile de prevenire a insolventei;
  • deschiderea procedurii insolventei;
  • procedura judecarii cererii de insolventa;
  • actiunile incidentale in procedura insolventei;
  • regimul majorarilor, penalitatilor si cheltuielilor;
  • perioada de observatie;
  • planul de reorganizare;
  • super-prioritatile la restituirea datoriilor;
  • actiunile in anularea actelor frauduloase;
  • atragerea raspunderii pentru intrarea in insolventa.

PRINCIPIILE INSOLVENTEI
Principiile fundamentale pe care se bazeaza Codul insolventei sunt, printre altele:

  • maximizarea gradului de valorificare a activelor si a recuperarii de catre creditori;
  • asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelasi rang;
  • recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor;
  • limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate, prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei si pre-insolventei unui co-contractant, avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma neta datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare;
  • asigurarea accesului la surse de finantare in perioada de preinsolventa, observatie si reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creante;
  • favorizarea, in procedurile de preinsolventa, a negocierii/renegocierii amiabile a creantelor si a incheierii unui concordat preventiv.

PROCEDURILE DE PREVENIRE A INSOLVENTEI
Ordonanta reglementeaza pentru prima oara instrumentele de prevenire a insolventei, respectiv mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.
Mai exact, mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla.
Obiectivul mandatarului ad-hoc este acela de a realiza, in termen de 90 de zile, o intelegere intre debitor si creditorii sai. Mandatarul ad-hoc poate sa propuna reesalonari, reduceri partiale de datorii sau alte masuri necesare.
In ceea ce priveste al doilea instrument de prevenire a insolventei, concordatul preventiv, acesta este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte. Prin acest contract, debitorul propune un plan de redresare si de realizare a creantelor creditorilor asupra sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla.
Orice debitor aflat in dificultate financiara poate introduce la tribunal o cerere pentru deschiderea procedurii de concordat preventiv.
In termen de 30 de zile de la numirea administratorului de concordat, acesta trebuie sa identifice impreuna cu debitorul lista creditorilor si sa propuna catre acestia o oferta concreta cu privire la modul in care se vor stinge obligatiile.
Proiectul de concordat preventiv trebuie sa cuprinda un plan de redresare, cu includerea urmatoarelor elemente minime:
reorganizarea activitatii debitorului, cum ar fi restructurarea conducerii, modificarea structurii organizatorice sau reduceri de personal etc.;
modalitatile prin care debitorul intelege sa depaseasca lipsa de lichiditati financiare, cum ar fi majorarea capitalului social, imprumuturi bancare sau obligatare, vanzari de active.
Dupa aprobarea concordatului de catre creditori, acesta va fi supus spre aprobare judecatorulului sindic.
Concordatul preventiv va fi opozabil si creditorilor bugetari, cu conditia respectarii legalitatii privind ajutorul de stat.
In perioada in care concordatul preventiv a fost omologat de catre judecatorul sindic, nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor.

DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI
Conform Codului, insolventa debitorului – reprezentand insuficienta fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile – se prezuma atunci cand acesta nu a platit datoria fata de creditor dupa 60 de zile de la scadenta, iar nu dupa 90 de zile, astfel cum prevede Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei (denumita in continuare „Legea nr. 85/2006”). In schimb, se mentine definirea iminentei insolventei conform reglementarii anterioare, respectiv atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.
In aceeasi ordine de idei, un creditor va fi indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei in cazul in care creanta sa impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile, iar nu de peste 90 de zile.
Noile dispozitii stabilesc o valoare prag pentru persoanele juridice care vor sa intre in insolventa. Daca anterior era impusa o valoare prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor, prin noile reglementari este instituita o valoare prag si pentru debitor. Aceasta este identica cu cea stabilita pentru creditor, respectiv de 40.000 lei (Legea nr. 85/2006 stabilea o valoare prag de 45.000 lei si era aplicabila doar pentru creditori). In schimb, salariatii sau grupul de salariati pot sa solicite deschiderea procedurii insolventei daca suma pe care o au de recuperat este mai mare de sase salarii medii brute pe economie/salariat.

PROCEDURA JUDECARII CERERII DE INSOLVENTA
Competenta judecarii cererilor in procedura insolventei este atribuita tribunalului, cu exceptia apelului, sau, daca este cazul, a tribunalului specializat, in a carui circumscriptie debitorul si-a avut sediul principal cel putin 6 luni anterior datei sesizarii instantei.
In cazul cererii de deschidere a procedurii insolventei formulate de creditor, la cererea debitorului, judecatorul sindic poate dispune in sarcina creditorului consemnarea, la o banca, a unei cautiuni de 10% din valoarea creantei, dar nu mai mult de 40.000 lei. Cautiunea va fi consemnata in termen de 5 zile de la comunicarea masurii, sub sanctiunea respingerii cererii de deschidere a procedurii.
In situatia in care debitorul depune cererea de deschidere a procedurii de insolventa, acesta este obligat sa mentioneze toti creditorii sai, indiferent de tipul creantelor detinute.
In acelasi timp, Codul egalizeaza regimul deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.
O alta noutate consta in faptul ca debitorul nu va mai putea numi un administrator judiciar, acest aspect ramanand in sarcina judecatorului sindic.
Actul normativ mai prevede ca intrunirile comitetului creditorilor urmeaza sa aiba loc ori de cate ori este cazul (nu neaparat lunar, astfel cum stipuleaza Legea nr. 85/2006), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenta fizica.
De asemenea, adunarea creditorilor va putea fi convocata si de comitetul creditorilor sau de catre creditorii detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot.

ACTIUNILE INCIDENTALE IN PROCEDURA INSOLVENTEI
Noile reglementari aduc noutati si in ceea ce priveste durata termenelor in actiunile incidentale. Astfel, actiunile incidentale, aflate in etapa procesuala a fondului si apelului, se judeca in conformitate cu dispozitiile noului Cod de procedura civila cu privire la judecata in prima instanta, cu mentiunea ca:

  • termenul pentru depunerea intampinarii este de maximum 10 zile de la comunicare;
  • raspunsul la intampinare nu este obligatoriu;
  • judecatorul sindic fixeaza, prin rezolutie, in termen de maximum 3 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei.

REGIMUL MAJORARILOR, PENALITATILOR SI CHELTUIELILOR
Desi Codul prevede ca nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii insolventei, in cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii de insolventa se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. In cazul in care planul esueaza, acestea se datoreaza pana la data deschiderii procedurii falimentului.
De asemenea, A.N.A.F. va putea sa se indrepte impotriva debitorului intrat in insolventa pentru a incasa datoriile curente din taxe, impozite si contributii, putand totodata trece la executarea silita a acestuia.
Dupa depunerea cererii de deschidere a procedurii, judecatorul sindic poate pronunta o hotarare privind suspendarea provizorie a oricaror proceduri de executare silita.

PERIOADA DE OBSERVATIE
In ceea ce priveste perioada de observatie din cadrul unei proceduri simplificate, care permite intrarea direct in faliment a unui debitor aflat in stare de insolventa – profesionisti persoane fizice supuse obligatiei de inregistrare la Registrul Comertului, cu exceptia celor care exercita profesii liberale, intreprinderi familiale sau debitori care nu detin niciun bun ori ale caror acte contabile sau administratori nu pot fi gasiti -, aceasta va fi substantial redusa, de la maximum 50 de zile la maximum 20 de zile.

PLANUL DE REORGANIZARE
Ordonanta stabileste ca planul de reorganizare trebuie executat in maximum un an de zile, spre deosebire de 3 ani, termenul prevazut prin Legea nr. 85/2006. Acesta va putea fi propus de:

  • debitor, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv al creantelor;
  • administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la indeplinirea unui termen de 30 de zile de la data publicarii tabelului definitiv al creantelor;
  • unul sau mai multi creditori, detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia.

Nu va putea propune un plan de reorganizare debitorul care a mai apelat la procedura insolventei in ultimii cinci ani.
In continuare, Ordonanta prevede ca executarea planului de reorganizare va putea fi prelungita pana la 12 luni, dar nu mai mult de 2 ani.
Noul Cod face referire si la evitarea situatiei in care sunt aprobate planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori. Mai precis, pentru evitarea unei asemenea situatii, noile dispozitii introduc un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv necesitatea intrunirii acordului creditorilor care detin 50% din totalul valoric al masei credale.

SUPER-PRIORITATILE LA RESTITUIREA DATORIILOR
Codul introduce o super-prioritate pentru finantarile acordate in timpul procedurii, inclusiv in perioada de observatie. Astfel, finantarile acordate debitorului in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente, cu acordul comitetului creditorilor, beneficiaza de prioritate la restituire. Aceste finantari se vor garanta, in principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeaza obiectul unor cauze de preferinta, iar in subsidiar, daca nu exista astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinta.

ACTIUNILE IN ANULAREA ACTELOR FRAUDULOASE
Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul sindic actiuni pentru anularea constituirilor ori transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin urmatoarele acte:

  • operatiuni in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii – Legea nr. 85/2006 prevedea o perioada de 3 ani;
  • acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina in caz de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer – Legea nr. 85/2006 prevedea o perioada de 120 de zile;
  • constituirea unui drept de preferinta pentru o creanta care era chirografara, in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii – Legea nr. 85/2006 reglementa o perioada de 120 de zile;
  • platile anticipate ale datoriilor, efectuate in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii – Legea nr. 85/2006 prevedea o perioada de 120 de zile inaintea deschiderii procedurii.
  • Vor putea, de asemenea, sa fie anulate si prestatiile recuperate, actele sau operatiunile incheiate in cei 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii cu persoanele aflate in raporturi juridice cu debitorul, respectiv:
  • cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinand cel putin 20% din capitalul societatii ori, dupa caz, din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, in situatia in care debitorul este acea societate in comandita, respectiv o societate agricola, in nume colectiv sau cu raspundere limitata;
  • cu un membru sau administrator, atunci cand debitorul este un grup de interes economic;
  • cu un actionar detinand cel putin 20% din actiunile debitorului ori, dupa caz, din drepturile de vot in adunarea generala a actionarilor, in situatia in care debitorul este respectiva societate pe actiuni;
  • cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativa, societate pe actiuni cu raspundere limitata sau, dupa caz, societate agricola;
  • cu orice alta persoana fizica ori juridica, detinand o pozitie de control asupra debitorului sau a activitatii sale;
  • cu un coproprietar sau proprietar devalmas asupra unui bun comun;
  • cu sotul, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv, ai persoanelor fizice enumerate la punctele de mai sus.

In acelasi timp, se admite posibilitatea pentru administratorul/lichidatorul judiciar de a desface contractele de munca ale personalului debitorului de urgenta, in anumite conditii.

ATRAGEREA RASPUNDERII PENTRU INTRAREA IN INSOLVENTA
La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte sau intregul pasiv neplatit al debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, fara sa depaseasca prejudiciul aflat in legatura de cauzalitate cu fapta respectiva, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:

  • au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;
  • au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
  • au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;
  • au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea; in cazul nepredarii documentelor contabile catre administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atat culpa, cat si legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu se prezuma relativ;
  • au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;
  • au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;
  • in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori;
  • orice alta fapta savarsita cu intentie, care a contribuit la starea de insolventa a debitorului, constatata potrivit prevederilor Ordonantei.

Daca administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolventa a debitorului si/sau a hotarat ca nu este cazul sa introduca actiunea, aceasta poate fi introdusa de presedintele comitetului creditorilor in urma hotararii adunarii creditorilor ori, daca nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor.
De asemenea, poate introduce aceasta actiune, in aceleasi conditii, creditorul care detine mai mult de 50% din valoarea creantelor inscrise la masa credala.
In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia in care au contribuit la starea de insolventa.
Cu toate acestea, raspunderea persoanelor in cauza nu va putea fi angajata daca:
in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori la faptele care au contribuit la starea de insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au contribuit la starea de insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizi;
in luna precedenta incetarii platilor s-au efectuat, cu buna-credinta, plati in executarea unui acord cu creditorii, incheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului, cu conditia ca acordul sa fi fost de natura a conduce la redresarea financiara a debitorului si sa nu fi avut ca scop prejudicierea si/sau discriminarea unor creditori (prevederile se vor aplica si in cazul acordurilor realizate in cadrul procedurii concordatului preventiv).
In situatia in care s-a pronuntat o sentinta prin care judecatorul sindic a dispus atragerea raspunderii patrimoniale a administratorului statutar, aceasta va fi comunicata catre Oficiul National al Registrului Comertului, din oficiu.
Persoana impotriva careia s-a pronuntat o hotarare definitiva de atragere a raspunderii nu mai poate fi desemnata administrator sau, daca este administrator in alte societati, va fi decazuta din acest drept timp de 10 ani de la data ramanerii definitive a hotararii.
Actiunea privind atragerea raspunderii membrilor organelor de conducere si/sau supraveghere se prescrie in termen de 3 ani. Prescriptia incepe sa curga de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a contribuit la aparitia starii de insolventa, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data pronuntarii hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii de insolventa.
Sursa: vasslawyers.eu

Ce formulare fiscale trebuie depuse la ANAF si ce plati trebuie facute la stat pana pe 25 octombrie

Contribuabilii trebuie sa depuna, pana vineri, 12 formulare fiscale la ANAF. Cei care nu isi transmit declaratiile fiscale la termenele impuse de legislatie risca amenzi de pana la 5000 de lei, iar daca nu isi achita la timp taxele catre stat, vor plati ulterior sume si mai mari, orice zi de intarziere aducand cu sine dobanzi si penalitati de intarziere. Pe langa declaratiile fiscale, contribuabilii mai au de efectuat si plati pentru cateva obligatii fiscale.

Notificare privind incetarea aplicarii sistemului TVA la incasare, formularul 097. Acest formular se depune de catre persoanele impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, a caror perioada fiscala este luna sau trimestrul si care au depasit cifra de afaceri de 2.250.000 lei in luna septembrie sau in trimestrul III 2013.

Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat, cu termen lunar/trimestrial/ anual anticipat pentru obligatiile bugetului de stat aferente lunii septembrie/trimestrul III 2013, formularul 100. Nu uitati ca formularul electronic al declaratiei 100 a fost actualizat in 4 octombrie 2013, noul formular urmand sa fie depus chiar incepand din aceasta luna.

Declaratie privind distribuirea intre asociati a veniturilor si cheltuielilor, formularul 104. Declaratia se completeaza de catre persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere cu sau fara personalitate juridica si de catre persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica.

Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, cu termen lunar/trimestrial, pentru obligatiile aferente lunii septembrie/trimestrul III 2013, formular 112.

Declaratia privind veniturile sub forma de salarii din strainatate obtinute de catre persoanele fizice care desfasoara activitate in Romania si de catre persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in Romania – pentru obligatiile bugetului de stat aferente lunii septembrie 2013, formularul 224.

Declaratia privind stabilirea impozitului reprezentand plata anticipata trimestriala in contul impozitului pe castigul net anual impozabil, formularul 225. Acesta se depune de catre contribuabilii care obtin venituri din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise.

Decontul de taxa pe valoarea adaugata, cu termen lunar/trimestrial pentru obligatiile bugetului de stat aferente lunii septembrie/trimestrul III 2013, formularul 300.

Decontul special de taxa pe valoarea adaugata, formularul 301, se depune de catre contribuabilii inregistrati in scopuri de TVA, conform art. 153 indice 1 din Codul Fiscal si care au efectuat: achizitii intracomunitare in luna precedenta, achizitii intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt considerate noi conform art. 125 indice 1 alin. (3) pentru care se datoreaza TVA, contribuabilii care au efectuat achizitii de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA, precum si pentru contribuabilii neinregistrati si care nu au obligatia inregistrarii, care au efectuat achizitii intracomunitare de mijloace de transport noi sau produse accizabile.

Declaratie privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adaugata, formularul 307. Acesta se depune de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de TVA a fost anulat din oficiu. Formularul 307 a fost modificat recent prin Ordinul ANAF nr. 2223/2013, publicat in Monitorul Oficial nr. 548 din 29 august.

Declaratie privind taxa pe valoarea adaugata datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de TVA a fost anulat conform art. 153, alin. (9) lit. a) – e) din Codul Fiscal, formularul 311. Acesta se depune pana la 25 inclusiv, a lunii urmatoare celei in care a intervenit exigibilitatea taxei, de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de TVA a fost anulat conform art. 153, alin. (9) lit. a) – e) din Codul Fiscal, pentru declararea si plata TVA aferenta: livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii efectuate si/sau achizitiilor de bunuri si/sau de servicii efectuate ulterior anularii codului de inregistrare in scopuri de TVA. ANAF a modificat, recent, formularul 311, prin Ordinul nr. 2224/2013, publicat in Monitorul Oficial, nr. 549 din 29 august 2013.

Declaratia recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare pentru obligatiile de declarare aferente operatiunilor desfasurate in luna septembrie 2013, formularul 390 VIES.

Declaratie informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national, formularul 394, pentru declararea operatiunilor desfasurate in luna septembrie/trimestrul III 2013 de catre platitorii de TVA cu perioada fiscala lunara/trimestriala.

Atentie! Declaratia 394 nu se depune pe zero!

Pe langa declaratiile care trebuie depuse in luna octombrie, contribuabilii au si de efectuat plati pentru urmatoarele obligatii fiscale:
TVA

  • Impozite datorate bugetului de stat
  • impozit pe titeiul si gazele naturale din productia interna
  • impozit pe veniturile nerezidentilor
  • impozit pe profit aferent trimestrului III 2013 (sistem real sau plati anticipate)
  • impozit pe veniturile microintreprinderilor datorat pentru trimestrul III 2013
  • impozit pe salarii (OP separat pentru Sediu Social si fiecare sediu secundar, daca este cazul)
  • impozit pe veniturile din activitati independente, cu regim de retinere la sursa
  • impozit pe veniturile din dividende platite in luna septembrie 2013
  • impozit pe veniturile din dobanzi
  • impozit pe alte venituri din investitii
  • impozit pe veniturile din pensii
  • impozit pe veniturile din premii si din jocuri de noroc
  • impozit pe veniturile din alte surse
  • varsamintelor de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate
  • Contributii datorate bugetului asigurarilor de stat si fondurilor speciale
  • contributia de asigurari sociale (pensie)
  • contributia la asigurarile sociale de sanatate
  • contributia la fondul pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate
  • contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj
  • contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
  • Impozit pe venit si contributii sociale pentru veniturile agricole – prima transa de 50% din impozitul pe venit si CASS pentru veniturile obtinute individual sau intr-o forma de asociere, fara personalitate juridica, din:
  • cultivarea produselor agricole vegetale;
  • exploatarea plantatiilor viticole, pomicole, arbustilor fructiferi si altele asemenea;
  • cresterea si exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animala, in stare naturala.
  • Accize.

Sursa: http://www.avocatnet.ro

Dezbaterea Rolul activ al judecătorului, dreptul la un proces echitabil şi refuzul efectuării unei trimiteri preliminare

InvitatieDezbaterea Rolul activ al judecătorului, dreptul la un proces echitabil şi refuzul efectuării unei trimiteri preliminare organizată de către Editura CH Beck în parteneriat cu Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române, Centrul de Drept Constituţional şi Instituţii Politice (CDCIP) al Universităţii din Bucureşti, Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE) , în seria IADUER – interpretarea şi aplicarea dreptului Uniunii Europene în România”.

Evenimentul va avea loc miercuri, 23 octombrie 2013, în Sala de Consiliu din cadrul Academiei Române, începând cu ora 14.30.

Cu această ocazie va fi lansat volumul Mihai Şandru, Mihai Banu, Dragoş Călin, Refuzul instanţelor naţionale de a trimite întrebări preliminare. Jurisprudenţa românească. La dezbatere vor participa prof. univ. dr. Simina Tănăsescu, jud. Dragoş Călin, Mihai Banu şi prof. univ. dr. Mihai Şandru – moderator al dezbaterii.

Bursele Boştina

BOŞTINĂ & ASOCIAŢII a anunțat miercuri, 16 octombrie 2013, că va acorda şi în anul acesta patru burse de merit pentru studenţii din anul III şi anul IV ai Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti precum şi din cadrul altor universităţi din capitală, premianţi ai Sesiunilor de Comunicări „Bursele Boştină”, programul “Bursele Boştină” ajungând astfel la cea de a VIII-a ediţie. Valoarea unei burse este de 200 de EURO lunar şi se acordă pe perioada anului de învăţământ universitar (octombrie–iunie), informează TopLegal.ro.

Conflictul de muncă: dezbateri teoretice şi practice – 18 octombrie

Facultatea de Drept din Sibiu în colaborare cu Centrul de Studii şi Cercetări Juridice şi Administrative organizează a treia ediţie a Conferinţei dedicate dreptului muncii, având ca temă

Conflictul de muncă: dezbateri teoretice şi practice

Facultatea de Drept (Calea Dumbrăvii  nr. 34)

Sibiu, 18 octombrie 2013, ora 9:00

Teme actuale de dezbatere au fost anunţate de către următorii specialişti:

Dr. H. C. Şerban Beligrădeanu, Redactor-şef Revista “Dreptul”
Prof. univ. dr. Claudia Ana Costea, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept
Prof. univ. dr. Alexandru Ţiclea, Rector Universitatea Ecologică din Bucureşti
Prof. univ. dr. Ovidiu Ţinca, Universitatea „Agora” din Oradea, Facultatea de Drept
Prof. univ. dr. Magda Volonciu, Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti, Facultatea de Drept; avocat Avocat SCPA Volonciu şi asociaţii
Conf. univ. dr. Luminiţa Dima, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept; avocat NNDKP
Conf. univ. dr. Cristina Roxana Radu, Universitatea din Craiova Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative
Conf. univ. dr. Marioara Ţichindelean, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Drept; judecător Tribunalul Sibiu
Conf. univ. dr. Gabriel Aurelian Uluitu, Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” Bucureşti; avocat
Conf. univ. dr. Brînduşa Vartolomei, Academia de Studii Economice din Bucureşti; avocat
Lector univ. dr. Lavinia Onica Chipea, Universitatea din Oradea, Facultatea de Drept
Lector univ. dr. Monica Gheorghe, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, facultatea de Drept
Lector univ. dr. Dana Moţiu, Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative; avocat
Lector univ. dr. Ştefan Naubauer, Facultatea de Drept, Universitatea „Nicolae Titulescu” Bucureşti; avocat
Lector univ. drd. Adrian Popoviciu, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept
Lector univ. dr. Irina Sorica, Universitatea „George Bariţiu” din Braşov, Facultatea de Drept; avocat SCA Voinescu şi asociaţii
Asist. univ. drd. Radu Pătru, Cadru didactic asociat Universitatea „Titu Maiorescu”; Academia de Studii Economice din Bucureşti
Dr. Veronica Voinescu, avocat SCA Voinescu şi asociaţii Bucureşti
Drd. Isabela Delia Popa, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept; avocat

Responsabili eveniment:
Conf. univ. dr. Marioara Ţichindelean, tel. 0723702722, e-mail: tmsib@yahoo.com;
Lector univ. dr. Monica Gheorghe, tel. 0722296129, e-mail:monica.gheorghe@ulbsibiu.ro

Sursa: http://www.juridice.ro

Conferinţa internaţională „Political parties – key factors in the political development of democratic societies” (18-19 octombrie 2013, Sala Stoicescu)

În perioada 18-19 octombrie 2013, cu sprijinul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, Ministerul român al Afacerilor Externe şi Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei, împreună cu Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR), organizează Conferinţa internaţională „Political parties – key factors in the political development of democratic societies”.

Conferinţa este dedicată statelor din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, având ca obiectiv transferul de expertiză democratică, inclusiv din partea României, pentru aceste state. Evenimentul este cel de-al 3-lea Atelier Intercultural organizat de Comisia de la Veneţia (cel anterior a avut loc la Marrakech, Maroc, 14-15 mai 2013, cu tema „Noul constituţionalism în lumea arabă”).

Conferinţa are loc în contextul aniversării de către România a 20 de ani de la aderarea, la 7 octombrie 1993, ca membru cu drepturi depline, la Consiliul Europei şi în continuarea implicării active a României în implementarea şi dezvoltarea politicii de vecinătate a organizaţiei de la Strasbourg.

Deschiderea conferinţei va fi făcută de înalţi oficiali români (conducerea Parlamentului României, ministrul român al afacerilor externe, dl. Titus Corlăţean), de Decanul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, dl. conf. univ. dr. Flavius-Antoniu Baias, de Preşedintele Comisiei de la Veneţia, dl. Gianni Buquicchio, şi şeful departamentului Democratizare al OSCE/ODIHR, dl. Thomas Vennen.

La conferinţă vor participa reprezentanţi ai mediului academic şi politicieni / parlamentari din Algeria, Egipt, Tunisia, Libia, Maroc, Iordania, Liban, Yemen, Palestina, Irak, precum şi experţi români şi străini (ai Consiliului Europei, Comisiei de la Veneţia, OSCE/ODIHR.

Reuniunea va fi structurată pe mai multe sesiuni de lucru având ca teme: Stabilirea şi înregistrarea partidelor politice; Finanţarea partidelor politice; Participarea partidelor politice la alegeri.

De asemenea, pe data de 18 octombrie 2013 (între orele 13,30 şi 14,30, Aula Magna) va avea loc ceremonia de acordarea de către Universitatea din Bucureşti a titlului de Doctor Honoris Causa dlui Gianni Buquicchio, Preşedintele Comisiei de la Veneţia.

Conferinţa va fi deschisă pe data de 18 octombrie 2013, la Sala Stoicescu a Palatului Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, începând cu ora 9.

Sursa: http://www.unibuc.ro

Rezultate finale admitere BAROU

Rezultatele obţinute de candidaţii care vor dobîndi calitatea de avocat stagiar:

– La nivel naţional, în ordine alfabeticã
– Centrul de examen Braşov
– Centrul de examen Bucureşti
– Centrul de examen Cluj-Napoca
– Centrul de examen Craiova
– Centrul de examen Galaţi
– Centrul de examen Iaşi
– Centrul de examen Timişoara

Rezultatele obţinute de candidaţii care vor dobîndi calitatea de avocat definitiv:

– La nivel naţional, în ordine alfabeticã
– Centrul de examen Braşov
– Centrul de examen Bucureşti
– Centrul de examen Cluj-Napoca
– Centrul de examen Craiova
– Centrul de examen Galaţi
– Centrul de examen Iaşi
– Centrul de examen Timişoara

 

Sursa: http://www.inppa.ro

Legea nr. 262/2013 pentru completarea art. 286 din Codul fiscal

Începând cu data de 1 ianuarie 2014, unii proprietari de terenuri vor putea beneficia de scutirea de la plata impozitului pentru acestea, conform prevederilor Legii nr. 262/2013.

Este vorba de proprietarii de terenuri degradate sau poluate neincluse în perimetrul de ameliorare.

În Monitorul Oficial nr. 621 din 7 octombrie a.c. a fost publicată Legea nr. 262/2013 pentru completarea art. 286 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Modificări:
Art. I
Articolul 286 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (41) şi (42), cu următorul cuprins:

„(41) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren pentru proprietarii de terenuri degradate sau poluate neincluse în perimetrul de ameliorare, la solicitarea acestora, cu avizul favorabil al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

(42) Avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice se solicită după depunerea documentelor justificative de către proprietarii terenurilor şi are ca scop identificarea terenurilor degradate sau poluate neincluse în perimetrul de ameliorare, precum şi delimitarea acestora.“

2. După alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

„(51) Scutirea de la plata impozitului pe teren prevăzută la alin. (41) se aplică persoanei respective cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care au fost obţinute avizele favorabile potrivit alin. (42).“
Sursa: Legalis.ro

Concordatul preventiv: o soluţie modernă de evitare a insolvenţei

Legea concordatului preventiv oferă practic posibilitatea debitorului, a cărui întreprindere traversează o criză financiară care ar putea fi remediată, să ceară creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă şi care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat.
Prin adoptarea acestei legi, legiuitorul, a avut în vedere situaţia financiară a debitorului, potenţială victimă a unor conjuncturi nefavorabile, dar care merită protejat, întrucât afacerea acestuia are şanse de redresare, atât în beneficiul salariaţilor, cât şi al creditorilor săi, prin intermediul concordatului preventiv ce va fi încheiat, practic, în folosul tuturor părţilor implicate.
Aspecte definitorii privind concordatul preventiv

Concordatul preventiv este un contract încheiat între debitor şi creditorii care deţin cel puţin două treimi (2/3) din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, în baza căruia debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale şi de acoperire a creanţelor creditorilor împotriva sa, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află întreprinderea acestuia.

De această măsura ar putea beneficia persoanele care coordonează o întreprindere aflată în dificultate financiară, fără a fi în stare de insolvenţă. Nu pot beneficia de această procedură debitorii condamnaţi pentru infracţiuni economice, ori împotriva cărora s-a început deja procedura falimentului, ori care au mai beneficiat într-o perioada anterioară de măsura concordatului preventiv, etc. Prin introducerea acestor excepţii, legiuitorul român a avut în vedere protecţia debitorului onest, care nu are intenţia de a înşela creditorii sau de a tergiversa procedura, pentru că, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a concordatului de către debitor, atrage automat falimentul acestuia, fără posibilitatea de a mai cere judecătorului sindic reorganizarea judiciară.

Creditorii trebuie să fie convinşi să accepte planul debitorului, precum şi să admită faptul că şi-ar putea încasa banii în condiţii mai avantajoase prin încheierea concordatului, decât în cazul falimentului debitorului.

Persoana care va superviza procedura de votare a concordatului, care va încerca să aducă părţile la un compromis acceptabil şi care va supraveghea executarea de către debitor a concordatului, va fi conciliatorul, acesta fiind un profesionist, practician în insolvenţă, care mediază încheierea concordatului şi controlează executarea sa de către debitor, informează creditorii şi ia măsuri de sancţionare pentru încălcarea contractului.

Debitorul poate formula o cerere de concordat preventiv, adresată tuturor creditorilor, care se înregistrează la Tribunal. Procedura se desfăşoară în Camera de Consiliu şi se menţine confidenţială pe toată durata sa, confidenţialitatea fiind obligatorie pentru toate persoanele şi instituţiile care iau parte sau sunt implicate în aceasta.

Proiectul de concordat preventiv va prezenta detaliat situaţia analitică a activului şi pasivului debitorului, expunerea motivelor în urma cărora debitorul a ajuns în stare de pericol de insolvenţă, precum şi proiecţia evoluţiei financiar-contabile pe următoarele 6 (şase) luni. În plus, proiectul de concordat va cuprinde şi un plan de redresare a debitorului.

Asupra ofertei de concordat preventiv, creditorii votează, în termen de maximum 30 de zile calendaristice, concordatul considerându-se aprobat dacă sunt întrunite voturile creditorilor reprezentând două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate. În situaţia în care nu se întruneşte această majoritate, debitorul are dreptul ca, după trecerea a minimum 30 de zile, să facă o nouă ofertă de concordat preventiv.

Creditorii care au votat împotriva concordatului preventiv pot cere anularea contractului, în termen de 15 zile de la data menţionării acestuia în Registrul Comerţului.
Efectele încheierii concordatului preventiv

De la data îndeplinirii formalităţilor de publicitate, se suspendă orice urmărire individuală împotriva debitorului şi se suspendă curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor contra debitorului, precum şi curgerea dobânzilor, penalităţilor şi a oricăror alte cheltuieli aferente creanţelor.

În plus, pe perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor. Orice creditor care deţine un titlu executoriu poate adera la concordat. Cererea de aderare se depune la conciliator, acesta incluzând-o în tabloul creditorilor concordatari.

Dacă în termen de 18 luni nu au fost îndeplinite obligaţiile prevăzute în concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea conciliatorului, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni faţă de durata iniţială.
Concluzii

Legea concordatului preventiv instituie o procedură nouă pentru redresarea debitorului aflat în stare de pericol de insolvenţă, în vederea acoperirii în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate şi cu scopul evitării procedurilor de faliment.

Av. Coltuc Marius Vicenţiu,
Fondator Casa de avocatură Coltuc
http://www.coltuc.ro