Medierea neconstitutionala
Obligativitatea participării la şedinţe de informare privind avantajele medierii – inclusiv după declanşarea unui proces în faţa instanţelor, pentru a fi soluţionate astfel conflictele – este neconstituţională
Pe data de 07.05.2014, judecatorii Curtii Constitutionale au decis, cu unanimitate de voturi, ca doua dintre cele mai importante articole ale Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator sunt neconstitutionale.
Astfel, dispozitiile art. 2 alin(1) conform caruia “dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente”,
precum si cele ale art. 2 alin(1²) conform caruia “instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop”, sunt suspendate de drept, urmand a-si inceta efectele juridice in termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial, daca in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei.
Olteanu si Asociatii
Societatea Civila de Avocatura “Olteanu si Asociatii” a fost infiintata in perioada 2001-2002, dupa ce a urmat un traseu ascendent de la o societate de consultanta aparuta in 1991 pana la compania de succes de astazi. Fondatorul societatii, Daniel Olteanu, impreuna cu un colectiv de 10 avocati definitivi, entuziasti si de un inalt profesionalism si moralitate, reprezinta societati comerciale nationale si multinationale, asociatii si fundatii, grupuri de interes.
In primavara anului 2004 societatea a devenit prima companie de avocatura ce a implementat sistemul de management al calitatii ISO 9001/2001 cu prestigioasa companie de profil TÜV Germania.
Pentru ca societatea noastra are clienti care functioneaza pe cele mai diverse piete si in cele mai diversificate domenii, echipa noastra are experienta atat in dreptul comercial, civil, bancar, financiar, fiscal si dreptul muncii, ramuri de drept indispensabile si aflate in interdependenta atunci cand se vorbeste de societatile comerciale, dar si in dreptul proprietatii intelectuale, dreptul concurentei, piata de capital, relatii internationale.
Cu o experienta de peste 17 ani in domeniul comercial suntem in masura sa oferim toate serviciile de care o societate comerciala are nevoie: consultanta, asistenta si reprezentare, reprezentare litigii comerciale, penale, solutii in problemele fiscale, recuperari debite, consultanta achizitii publice, avize si autorizatii.
Scopul nostru este sa oferim clientilor nostri solutii care sa fie in conformitate cu nevoile si asteptarile lor, solutii care sa garanteze succesul. Pentru realizarea acestui tel suntem intr-o continua cautare de noi moduri de a oferi rezultatele dorite, atat pentru clienti cat si pentru companie, lucru dovedit de cresterea constanta si considerabila a numarului clientilor.
Pentru intelegerea mediului de afaceri si concentrandu-ne asupra cerintelor clientilor nostri suntem intr-o permanenta legatura cu acestia, subliniind astfel nivelul ridicat de comunicare necesar pentru reprezentarea scopului cu maxima eficienta.
„Olteanu si Asociatii” respecta cu strictete secretul profesional, ca premisa fundamentala a eticii. Relatia client-avocat este guvernata de principiul confidentialitatii, apreciat ca fiind o dovada a moralitatii cu privire la informatiile care decurg din legatura profesionala.
O latura indispensabila a societatii este reprezentata de munca in echipa, ingredientul fiecarui succes. Echipa noastra este intemeiata pe respect si colegialitate, unita si devotata in tot ceea ce inseamna interesul clientului.
Medierea penala – Unul din elementele de noutate din Noul Cod de procedura penala
Faze procesuale si organe judiciare: Procesul penal va avea patru faze: urmarirea penala (care se desfasoara cu privire la fapta imediat dupa sesizare, si apoi cu privire la persoana), camera preliminara, judecata (în prima instanta si, eventual, în calea de atac a apelului) si executarea a hotarârii judecatoresti definitive.
.Organele de urmarire penala sunt procurorul si organele de cercetare penala (cele ale politiei judiciare si cele speciale). În cursul urmaririi penale, drepturile omului sunt ocrotite în mod special: masurile preventive, masurile asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter provizoriu, perchezitia, folosirea tehnicilor speciale de supraveghere vor fi autorizate de judecatorul de drepturi si libertati, care apoi devine incompatibil sa solutioneze cauza pe fond. Acest judecator, la cererea procurorului, procedeaza si la audierea anticipata a martorului daca exista riscul sa nu mai poata fi audiat ulterior în faza de judecata.
Legalitatea probelor administrate si a trimiterii în judecata sunt verificate în termen de cel mult 60 zile de la sesizarea instantei de catre un judecator în cadrul activitatii de camera preliminara, eliminându-se astfel posibilitatea ca mai târziu dosarul sa fie returnat de instanta de judecata la procuror.
Judecata revine completului de judecata alcatuit dintr-un judecator în prima instanta (3 la ICCJ) si doi judecatori în apel (5 la ICCJ).
Competenta: S-a restrâns categoria infractiunilor pentru care procurorul era obligat sa efectueze urmarire penala proprie.
Tribunalul nu va mai judeca cai de atac, ci de la Judecatorii si Tribunale, hotarârile vor fi apelate doar la curtea de apel. Se desfiinteaza Tribunalul Militar Teritorial si parchetul aferent. Daca urmarirea penala este efectuata de DNA, procurorul DNA trebuie sa participe la solutionarea oricarei plângeri, cereri, contestatii.
Dupa începerea cercetarii judecatoresti nu mai este posibila declinarea de competenta decât în favoarea unei instante superioare. Daca un demnitar al statului este judecat de ICCJ, demisia lui din acea calitate nu va mai atrage schimbarea instantei, daca fapta are legatura cu atributiile de serviciu sau deja s-a pronuntat prima hotarâre. Justitia este lasata aproape de cetatean chiar si în caz de stramutare: astfel, un dosar se poate muta de ICCJ de la o curte de apel doar la o alta învecinata, iar stramutarea de la o judecatorie sau un tribunal se dispune de curtea de apel doar la o instanta din circumscriptia ei si numai pentru suspiciuni care vizeaza impartialitatea tuturor judecatorilor instantei. Si procurorul poate cere de acum recuzarea judecatorului si stramutarea judecarii cauzelor, pastrând de asemenea dreptul de a cere desemnarea unei alte instante înainte de emiterea rechizitoriului.
Partile si subiectii procesuali principali: Victima infractiunii este introdusa în proces ca persoana vatamata, iar daca nu vrea sa participe, trebuie sa declare expres acest lucru, caz în care va putea fi audiata ca martor; când pretinde repararea prejudiciului, persoana vatamata se numeste parte civila.
Persoana cercetata se va numi suspect, iar când se pune în miscarea actiunea penala împotriva lui va fi inculpat. Asiguratorul va fi parte responsabila civilmente.
Masuri preventive: Retinerea poate fi dispusa de politist sau procuror pe 24 ore cu privire la suspect sau inculpat.
Controlul judiciar si controlul judiciar pe cautiune nu mai sunt acum masuri subsecvente arestarii preventive, ci alternative la arestare; ele se dispun în fiecare faza procesuala de cel care exercita functia respectiva; cautiunea este de minim 1.000 lei.
Apare o noua masura preventiva: arestul la domiciliu, pe care o poate dispune doar un judecator pe 30 zile în cursul urmaririi penale, respectiv pe durata nedeterminata în cursul judecatii.
Arestarea se poate dispune numai în patru situatii (fuga, influentare martori, presiuni victima, alta infractiune), iar pe motivul pericolului pentru ordinea publica o persoana poate fi arestata numai în cazul suspectarii de comitere a unor infractiuni foarte grave enumerate expres de lege. Masura se ia pentru 30 zile cu posibilitatea prelungirii, fara a depasi 180 zile în cursul urmaririi penale, respectiv jumatatea maximului special (dar fara a depasi 5 ani) în faza de prima instanta.
Cu exceptia retinerii care se poate dispune daca sunt indicii temeinice sau probe care sa fundamenteze o suspiciune rezonabila cu privire la comiterea faptei, pentru celelalte masuri sunt necesare neaparat probe. Împotriva Doar retinerii se poate face plângere la procuror, iar împotriva celorlalte masuri numai contestatie la judecator.
Forme restrânse ale procesului: Va fi posibila desfasurarea unui proces în forma abreviata: în faza de urmarire penala, pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani închisoare, între procuror si inculpat se poate încheia un acord de recunoastere a vinovatiei daca inculpatul recunoaste fapta, accepta încadrarea juridica, si e de acord cu cuantumul pedepsei si modul de executare propuse de procuror; acordul va fi avizat de procurorul ierarhic superior si va fi încuviintat de instanta de judecata.
E posibil ca procesul sa se desfasoare în forma simplificata: în fata instantei, pentru orice infractiune în afara de cele sanctionate cu detentiune pe viata, inculpatul poate recunoaste învinuirea si judecata sa se faca pe baza probelor administrate în faza de urmarire penala, caz în care se vor reduce cu o treime limitele de pedeapsa legale.
Nesanctionarea inculpatului: Pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani, procurorul poate decide în anumite conditii sa renunte la urmarirea penala daca nu exista interes public (principiul oportunitatii urmaririi penale), dispunând ca inculpatul sa îndeplineasca anumite obligatii.
Daca dosarul ajunge totusi în fata instantei, aceasta poate decide renuntarea la aplicarea pedepsei aplicând un avertisment daca pedeapsa legala este pâna în 5 ani. Pentru infractiuni sanctionabile de lege pâna în 7 ani si daca pedeapsa stabilita este amenda sau închisoare de cel mult 2 ani, judecatorul poate constata vinovatia inculpatului si acorda un termen de doi ani în care el sa îndeplineasca anumite obligatii, iar la finalul perioadei va decide daca va mai aplica pedeapsa – amânarea aplicarii pedepsei.
Apararea are noi drepturi si obligatii fata de acum: avocatul are dreptul sa participe la audierea oricarei persoane în cursul procesului si are acces la dosar oricând, limitarea acestui drept fiind foarte stricta; ca urmare, nici nu mai este obligatorie prezentarea materialului de urmarire penala.
Când avocatul ales nu se prezinta si este înlocuit de unul din oficiu, acestuia i se da un termen pentru a pregati apararea, care în faza de judecata este de minim 3 zile. Daca persoana ascultata de organul judiciar este obosita sau bolnava si îi este afectata astfel capacitatea fizica sau psihica, se întrerupe audierea. Atunci când inculpatul este trimis în judecata, lui i se va comunica rechizitoriul. Partilor li se comunica sub semnatura drepturile si obligatiile procesuale. Orice audiere în aceasta faza procesuala este, de regula, înregistrata audio sau chiar audiovideo, în declaratia luata se consemneaza cine a pus întrebarea si se semneaza declaratia de avocatii tuturor partilor, prezenti.
Medierea: Dreptul la un mediator se comunica partilor si subiectilor procesuali principali înainte de audiere. Exista în continuare posibilitatea ca victima si infractorul sa încheie întelegeri cu privire la pretentiile civile, fie direct între ele (tranzactie), fie prin intermediul unui tert (mediere civila în procesul penala) – în latura civila a procesului aceasta va duce la solutionarea actiunii civile potrivit vointei partilor, iar în latura penala a procesului va constitui un element ca judecatorul sa dispuna renuntarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicarii pedepsei, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ori sa retina circumstante atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime si chiar sa dispuna liberarea conditionata a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei.
Noul cod permite si medierea penala, iar din acest punct de vedere vor exista doua categorii de infractiuni. O prima categorie este cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor si victima va împiedica începerea sau desfasurarea procesului penal (infractiunile urmaribile la plângerea prealabila si cele urmaribile din oficiu dar pentru care este posibila împacarea). O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul sa renunte la urmarirea penala si sa acorde infractorului un termen de 9 luni în care sa îndeplineasca obligatiile asumate prin acord.
Sesizarea organului judiciar: Apar modificari la plângerea prealabila: de la termenul de 2 luni de la data cunoasterii faptuitorului se trece la termenul de 3 luni de la data cunoasterii comiterii faptei.
Celeritate: Sunt prevederi care va duce la urgentarea solutionarii unui dosar: Când dosarul ajunge în fata completului de judecata dupa ce a trecut de camera preliminara, cauza nu mai poate fi restituita la procuror. Orice schimbare de domiciliu a partii se comunica în 3 zile, altfel citarea ei la domiciliul initial ramâne valabila. Daca inculpatul este arestat, termenele de judecata se dau la interval de maxim 7 zile. Inculpatul arestat poate solicita sa fie judecat în lipsa. Se poate acorda doar un singur termen pentru angajarea aparatorului. În faza de judecata se vor readministra probele din faza de urmarire penala numai daca acestea sunt contestate. Daca urmarirea penala sau judecata în prima instanta dureaza mai mult de un an, respectiv în apel dureaza mai mult de 6 luni, se poate face contestatie cu privire la durata la judecatorul de drepturi si libertati, respectiv la instanta ierarhic superioara.
Minorii: Daca victima este o persoana fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restrânsa, acordarea asistentei juridice este obligatorie. Pentru minorul pagubit, procurorul este cel care poate exercita actiunea civila daca nu o face reprezentantul legal.
Daca suspectul/inculpatul este minor, în proces se citeaza Directia generala de asistenta sociala si protectie a minorului (în faza de urmarire penala), respectiv Serviciul de probatiune (în faza de judecata) si e obligatorie efectuarea unui referat de evaluare de catre acest serviciu. Retinerea si arestarea pot fi dispune numai exceptional. Minorii pot fi condamnati doar la masuri educative neprivative sau privative de libertate.
Solutionare: Procurorul poate dispune netrimiterea în judecata prin clasare (când sunt impedimente legale la declansarea sau desfasurarea urmaririi penale) sau renuntare la urmarirea penala (când nu exista interes public) – aceste solutii pot fi atacate cu plângere la judecatorul de camera preliminara. Trimiterea în judecata se dispune prin rechizitoriu, si numai ulterior punerii în miscare a actiunii penale prin ordonanta care se emite obligatoriu când exista probe de vinovatie a inculpatului.
În fata instantei de judecata sarcina probei revine în principal acuzarii, iar inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Probele nelegal obtinute sunt excluse din proces. Instanta poate dispune achitarea sau încetarea procesului penal, respectiv condamnarea (numai când îsi formeaza convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice îndoiala rezonabila), amânarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedepsei.
Atunci când stabileste anumite obligatii în sarcina sa, procurorul, respectiv instanta de judecata pot stabili prestarea unei munci în folosul comunitatii numai cu acordul inculpatului/condamnatului (ca obligatie în caz de renuntare la urmarire penala, de amânare a executarii pedepsei sau de renuntare la aplicarea pedepsei, respectiv în caz de înlocuire a amenzii penale neplatite din motive neimputabile). Atunci când amenda penala nu se plateste cu rea-credinta, sanctiunea este înlocuirea ei în închisoarea.
Cai de atac: Dispare calea de atac a recursului, astfel ca sentintele pronuntate în prima instanta vor putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv în întregime. Hotarârea astfel pronuntata este definitiva si se pune în executare. Numai pentru 5 motive care vizeaza doar legalitatea poate fi exercitata calea extraordinara de atac numita recurs în casatie, care se solutioneaza de ICCJ. Mai sunt cai extraordinare contestatia în anulare (pentru vicii de procedura, nelegala constituire sau compunere a completului, lipsa asistentei juridice) si revizuirea (pentru aspecte noi, ivite ulterior pronuntarii hotarârii definitive, inclusiv declararea ca neconstitutionala a textului de lege pe care s-a întemeiat hotarârea definitiva sau statul român a fost condamnat la CEDO), care se depune numai la instanta. Un proces poate fi redeschis numai la cererea persoanei condamnare în lipsa, daca nu a stiut de proces.
Practica unitara: Ca si pâna acum, pentru solutii definitive diferite în ce priveste dezlegarea unor probleme de drept, ICCJ poate fi sesizata sa pronunte o decizie în interesul legii. Noul cod prevede ca pentru procesele pe rol, instantei de control judiciar unde se afla cauza poate sesiza de asemenea ICCJ pentru a pronunta o hotarâre prealabila cu privire la chestiunea în drept ce comporta discutii.
Executarea Executarea pedepsei închisorii poate fi amânata sau întrerupta numai pentru doua motive: boala grava care nu poate fi tratata nici în sistemul penitenciar, nici sub paza permanenta în sistemul civil si daca lasarea în libertate a condamnatului nu prezinta pericol pentru ordinea publica; starea de graviditate sau copil mai mic de un an. S-a eliminat cazul privind considerentele familiale sau de la locul de munca. Judecator Cristi Danilet
Sursa: cristidanilet.wordpress.com
Gala Excelentei in Mediere 2013
Cluj Napoca gazduieste in premiera Gala Excelentei in Mediere din Romania.
Evenimentul, organizat sub patronajul MediereNet.ro® si al Consiliului Judetean Cluj, va avea loc in data de 27 septembrie 2013, la Hotelul Univers T. MediereNet.ro®, revista mediatorilor din Romania, este o publicatie independenta.
Gala Excelentei in Mediere recunoaste si premiaza meritele profesionistilor care au pus bazele medierii in Romania, straduinta si profesionalismul celor care desfasoara aceasta activitate zi de zi si pe cei care promoveaza si sustin medierea. Drept urmare, Gala Excelentei in Mediere va reuni mediatori, reprezentanti ai mediului juridic, de business, oameni politici si jurnalisti.
De ce este acum momentul pentru Gala Excelentei in Mediere?
In Romania, medierea are deja o istorie de mai bine de sapte ani. In momentul in care tara noastra a devenit membra UE, la 1 ianuarie 2007, Romania avea deja o lege a medierii. Implementarea legii medierii a fost una dintre conditiile aderarii tarii noastre la UE, pentru a facilita solutionarea conflictelor de interese ale persoanelor fizice si juridice, atat pe plan intern dar si in cazuri transfrontaliere. Medierea ofera oportunitatea dezvoltarii relatiilor economice din Romania in contextul Uniunii Europene.
O parte din modificarile legii medierii au aparut in contextul alinierii la legislatia UE, care insista pe utilizarea acestei metode alternative de solutionare a conflictelor, tocmai datorita faptului ca prin mediere se reduc costurile de timp si de bani implicate de desfasurarea unui proces in instanta.
Ca in orice istorie si in mediere au alternat suisurile si coborasurile. Ceea ce a contat insa a fost implicarea autoritatilor si a specialistilor din domeniul juridic.
Din acest motiv Gala Excelentei in Mediere este ocazia perfecta pentru a multumi profesionistilor pentru activitatea lor, luand in mod firesc in considerare si specialistii care au profesat in ultimii ani in domeniul medierii. Nu trebuie exclus nici segmentul mass-media, acesta jucand un rol important in educarea romanilor pentru care notiunea de mediere devine tot mai familiara.
Sursa: medierenet.ro
De la 1 august unele acţiuni în justiţie sunt inadmisibile fără informarea despre mediere
Sedinta de informare obligatorie privind avantajele medierii a fost introdusa prin legea nr. 115/2012 si apoi a devenit o conditie de admisibilitate a acţiunii incepand cu 15 februarie 2013, potrivit OUG 90/2012.
Scopul informarii este ca sa se aduca la cunostinta partilor avantajele, efectele, regulile si limitele medierii adaptat la situatia lor concreta, astfel încât părţile să aleagă în cunoştinţă de cauză dacă apelează la mediere sau justiţie pentru soluţionarea conflictului. Alegerea medierii poate duce la degrevarea instantelor de multe procese prin reducerea numarului de dosare, reducerea cheltuielilor cu justiţia, creşterea calităţii actului de justiţie prin faptul ca judecatorii vor avea mai mult timp pentru studiul dosarelor, legislatiei, pentru dezbateri şi luarea unei hotărâri. Această măsură s-a luat în extremis, pentru că de peste 6 ani campaniile de informare publică privind medierea initiate şi suportate de mediatori nu şi-au atins scopul, apelarea la mediere fiind destul de rară în lipsa unei sancţiuni judiciare. De retinut ca aceasta masura priveste doar informarea despre mediere pentru ca medierea propriu-zisă rămâne voluntară, la alegerea părţilor.
Conform prevederilor legale, pana la data de 1 august, cei care refuzau sa se prezinte la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii puteau fi sanctionati doar cu amenzi potrivit dispozitiilor art.187 alin.1 pct.1 lit. f) din Noul Cod de Procedura Civila, în valoare de la 100 lei la 1000 lei.
Incepand de la 1 august insă, cei care vor sa inceapa un proces sunt obligati sa participe la sedinta de informare, in caz contrar cererea lor de chemare in judecata fiind respinsa.
Un alt act normativ in domeniu, OUG nr. 4/2013, Art. III., prevede ca dispozitiile referitoare la sanctiunea inadmisibilitatii se aplica numai proceselor incepute dupa data de 1 august 2013.
Reclamantul este obligat sa participe la sedinta de informare, in vreme ce paratul este invitat, de catre reclamant, sa o faca, insa pentru el nu exista decat sanctiunea amenzii daca intr-un proces deja in desfasurare, judecatorul i-a recomandat sa participe la o sedinta de informare conform art. 227 Cod Procedura Civila, paratul a acceptat si apoi nu s-a prezentat la informare.
“Art. 2. -(1) Daca legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind medierea, inclusiv dupa declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe aceasta cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penala, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Dispoziţiile art. 182 alin. (1) pct. 1 lit. e) din C.pr. civilă rămân aplicabile în mod corespunzator.”
După 4 luni de zile de la intrarea în vigoare s-a considerat că această dispoziţie legală dacă nu este corelată cu aplicarea unei sancţiuni procedurale nu va avea efectul scontat şi atunci s-a modificat din nou legea prin O.U.G. 90/ 16.12.2012 publicată în M.Of.R. nr. 878 din 21.12.2012:
„La articolul 2, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) şi (1^2), cu următorul cuprins: “(1^1) Dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Daca una dintre parti refuza in scris participarea la sedinta de informare, nu raspunde invitatiei prevazute la art. 43 alin. (1) ori nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, se intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul instantei.
(1^2) Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop, pentru litigiile în materie prevăzute de art. 60^1 (1) lit. a)-f).”
Sedinta de informare gratuita
Legea nr. 115/2012 stabileste ca sedinta de informare este gratuita: “Pentru activitatea de informare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, indeplinita potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu”.
Legea 214 /28.06.2013 pentru aprobarea OUG nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe publicată în Monitorul Oficial nr. 388 din 28.06.2013, modifică şi Legea 192/2006 la art. 2^1 introducând două noi alineate la art. 2:
“(1^3) Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizată de către judecător, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz în care aceasta se atesta în scris.
(1^4) Serviciile prestate conform dispoziţiilor alin. (1) şi (1^1) sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.”
Informarea se poate realiza in intalniri comune sau individuale, in functie de optiunea partilor si de decizia mediatorului, care va avea in vedere elementele particulare ale conflictului.
Dovada participarii la sedinta de informare
Conform dispozitiilor in vigoare, dovada participarii la sedinta de informare se va face printr-un certificat de informare (vezi aici model) eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Certificatul de informare trebuie semnat de mediator si de partile participante la sedinta de informare, iar eliberarea documentului se va face numai dupa semnarea lui de catre mediator si toate partile conflictului independent de sustinerea informarii in comun sau individual, se precizeaza in ghidul pus la dispozitie de Consiliul de Mediere. Certificatul se elibereaza intr-un numar de exemplare originale egal cu numarul partilor informate plus unul pentru arhiva formei de exercitare a profesiei.
In cazul in care una dintre parti refuza in scris participarea la sedinta de informare ori nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, mediatorul nu va elibera certificatul de informare, ci va intocmi un proces-verbal, care se depune la dosarul instantei.
Dupa aceasta sedinta de informare, urmeaza fie procedura propriu-zisa de mediere (semnarea acordului de mediere intre parti si mediator, urmata de derularea propriu-zisa a procedurii), fie sesizarea instantei de judecata de catre reclamant.
Cine realizeaza informarea?
Prevederile legale stabilesc ca partile au libertatea sa-si aleaga mediatorul, sursa oficiala pentru alegerea mediatorului fiind tabloul mediatorilor autorizati intocmit de Consiliul de Mediere, publicat AICI.
Recent, insa, dispozitiile in domeniu au fost modificate. Mai precis, de la inceputul lunii iulie, sedinta de informare privind medierea poate fi realizata si de judecatori, procurori, consilieri juridici, avocati si notari, desi pana acum doar mediatorul era autorizat sa sustina aceasta procedura.
“Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizata de catre judecator, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz in care aceasta se atesta in scris”, se precizeaza in alin. 1^3 de modificare a art. 2 prin Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea OUG nr. 4/2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 388 din 28 iunie 2013.
Care sunt cazurile în care informarea despre mediere este obligatory înaintea deschiderii unui proces?
ART. 60^1*) (1) În litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluţionare a conflictelor, părţile şi/sau partea interesată, după caz, sunt ţinute să facă dovada că au participat la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în următoarele materii:
a) în domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;
b) în materia dreptului familiei, în situaţiile prevăzute la art. 64;
c) în domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;
d) în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;
e) în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;
f) în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art. 1.013 – 1.024 sau la cea prevăzută la art. 1.025 – 1.032 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
g) în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, după formularea plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima îşi exprimă consimţământul de a participa la şedinţa de informare împreună cu făptuitorul; dacă victima refuză să participe împreună cu făptuitorul, şedinţa de informare se desfăşoară separat.
Art. 60^2 (1) Procedura de informare, incluzând şi formalităţile pentru convocarea părţilor, nu poate depăşi 15 zile calendaristice.
Prevederile art. 2.532 pct. 7 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.
(2) Acceptarea participării sau participarea la şedinţa de informare nu constituie o recunoaştere a dreptului ce ar face obiectul litigiului şi nu întrerupe cursul prescripţiei.
Sursa: http://mediereagalati.wordpress.com
Legal Quotes 